6,732 matches
-
cea secretă, cât și În cea care lucrează pe față. Pe de altă parte, tot acestea sunt și instituțiile care se bucură de prestigiu social maxim În România În momentul de față. Sondajele demonstrează cu prisosință o astfel de cauționare. Admirația pentru uniformă a fost, dintotdeauna, foarte pregnantă la noi: Înregimentarea conferă identitate, putere ocultă, influență, te apără. Mulți din jurul nostru visează Încă la o democrație de comandă, fără să resimtă că, de fapt, aici e o incompatibilitate Între termen și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
creditabile azi depășesc configurația unui model cultural autohton, socotit a fi original fiindcă este unul al sintezei (dintre Occident și Orient), ori este excentric european, fiind o creație a ortodoxiei bizantine. Ultimul mod de clasificare pare a fi recâștigat din admirația dintre cele două războaie, datorită imaginii marginalității puse În mișcare de relația centru-margine din postmodernitate, ceea ce relativizează de fapt „Întârzierea”, dar nu oferă o Înțelegere despre organizarea democratică și dezvoltarea unei societăți civile autohtone. Desigur, „rămânerea În urmă” iese la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
s-a epuizat În tot ceea ce a Însemnat cotidianul acela nefericit, nu tragic, dar dramatic, al frustrărilor zilnice, al navetelor. Marius Lazăr: Dar să știi că optzeciștii erau fericiți: exista Între ei un sentiment de solidaritate de grup și de admirație reciprocă, constituind un model de trăire alternativă față de cealaltă existență, care i-a făcut fericiți. Ei și-au trăit viața, să știi. Sanda Cordoș: Eu nu știu dacă există o memorie-etalon, una naturală, și una artificială. Memoria e așa cum și-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a lui Moni Ghelerter la Teatrul Național din București (în timpul directoratului lui Zaharia Stancu), este, între 1954 și 1968, redactor la „Gazeta literară” și din octombrie 1968, la „România literară”. Dincolo și dincoace de rampă (1982) reprezintă mărturia interesului și admirației autoarei pentru slujitorii scenei, actori și regizori: „Faptul că îi cunoșteam, că participam zi de zi, minut cu minut, la elaborarea spectacolului nu reducea elementul de surpriză, de încântare pe care-l încercam privindu-i, admirându-le talentul, nebănuitele nuanțe
FIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286986_a_288315]
-
G. Călinescu va alcătui, în „România literară”, un portret virulent al directorului F.-F., „om greoi la înțelegere, fără nici o comuniune sufletească cu artele”. Totodată, pe un ton apologetic, ditirambic, Elena Popescu își exprimă atașamentul necondiționat față de I.E. Torouțiu și admirația pentru „autoritatea morală a cărturarului” (5-6/1939). Antimodernismul publicației răzbate și în contribuțiile lui Const. I. Popescu, ca în articolul Război imposturii moderniste (4-6/1944), unde se declară solidaritatea cu revista „Ramuri”, la fel de înverșunată în a respinge fenomenul literar modernist
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
curând să putem urmări majoritatea activităților de pe suprafața pământului, zi și noapte, pe vreme bună sau rea86. Curajul tehnologic absolut implicat în crearea acestor tipuri de dispozitive pentru culegerea informațiilor din surse tehnice este, într-adevăr, extraordinar. Cu toate acestea, admirația față de tehnologie conduce ușor la o supraestimare a ceea ce poate realiza techint și la o subestimare concomitentă a activității de culegere a informațiilor din surse umane (humint). În Statele Unite, această perspectivă a fost predominantă în special la mijlocul și la sfârșitul
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
ca la carte, se nutresc din întâmplări mărunte, pe care nici surpriza din final, care vrea să spună că aparențele înșală, nu le smulge din sălciu. Rar, schițele acestea se interferează cu literatura (Frunzele veștede, Gelozie). Un prinos de nemăsurată admirație, când smerit până la prosternare, când euforic peste poate, se revarsă din „notele biografice”, în ton encomiastic, închinate reginei Carmen Sylva (Regina noastră, 1914). Interes prezintă, ca aport documentar, amintirile din pribegie (Amintiri din Rusia, răsfirate în „Ararat”). Ele captează ceva
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
este, cum ar fi spus Nichita Stănescu, „o carte de recitire”. Cuprinzând în mod preponderent versuri, ea epitomizează opțiunile fundamentale ale operei lui H., traducându-le într-un registru nou (autorul mai are câteva recidive în domeniul prozei - Cuvântul de admirație care deschide volumul, un Editorial, o Scrisoare către prietenii din fostele țări comuniste și epilogul intitulat Lupta pentru integrare continuă). Martorul, atotprezent în prozele anterioare, își revendică aici o identitate precisă (se numește Bedros, un prenume mai curând generic) și
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
și de locuri depărtate.” Ca student la Iași, la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității, și-a dat toate examenele într-un an și trei luni, iar în decembrie 1889 își susținea licența în limbile clasice, stârnind explozii de admirație în mediul academic și în presă. Profesorul Șt. Vârgolici vede în el „un adevărat fenomen”, ziarul „Lupta” caracterizează examenul său public de licență, luat cu mențiunea magna cum laude, drept „nu numai fenomenal, ci sublim”; „Era nouă” salută în tânărul
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
texte publicistice - preponderent de natură civic-moral-politică - din Apel către lichele (1992), în breviarul biografic dedicat lui Emil Cioran (Itinerariile unei vieți. E.M. Cioran urmat de Apocalipsa după Cioran. Trei zile de convorbiri - 1990, 1995), ca și în pateticele „exerciții de admirație” care alcătuiesc Declarație de iubire (2001), adresate lui Mihail Sebastian, Cioran, Virgil Ierunca, Monicăi Lovinescu, lui Andrei Pleșu ș.a. Mai puțin în lucrarea Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, care prefațează, într-un tipar academic, preocuparea insistentă a lui
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
însă, inclusiv Internetul este mai curând o premisă și apoi un instrument al relațiilor de tip „față în față” (Nadolu, 2004). 5.3. Mecanisme psihosocialetc "5.3. Mecanisme psihosociale" La întrebarea de ce o anumită ființă, și nu alta face obiectul admirației, dragostei și căsătoriei nu e ușor de răspuns. Cinstit este să recunoaștem că abordările în acest câmp al cunoașterii trebuie să fie mai degrabă ideografice decât nomotetice. Dar chiar la acest nivel, al constelațiilor individuale de personalitate și al traiectoriilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ostil (aluzii și propuneri, șicane, perturbare în activitate). Dacă utilizarea puterii se poate face doar de către șefi, mediul ostil îl pot provoca și colegii. Tocmai din această cauză, în multe împrejurări este greu de separat strădania de a face curte, admirația și dorința sinceră de o relație intimă, de hărțuire. Cert este că hărțuirea sexuală induce victimelor depresie, anxietate, umilință, nervozitate și furie (Paludi, 1990). Contextul domestic poate compensa aceste stări, dar este și marcat negativ de ele. Investigațiile întreprinse de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dimensiunilor psihosociale ale comportamentului uman, experții în științele socioumane, în particular psihoterapeuții, trec pe prim-plan. Rămâne de văzut dacă afirmația lui Griffin este o realitate sau o simplă proiecție aspirațională personală ori de breaslă. În tot cazul, creditul și admirația de care se bucură psihoterapeutul ca deținând secretele unui domeniu atât de fascinant și important cum este cel al sănătății mintale, trebuie folosite de acesta - în limitele deontologiei - în asigurarea succesului procesului terapeutic, al beneficiului clientului și al lui însuși
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Uneori utilizează metafora, găsește expresia sau propoziția memorabilă, textul său fiind mai totdeauna agreabil, stârnind interesul și curiozitatea. Nu cultivă nici encomionul, nici diatriba, ci doar observația lucidă, când și când ironică, nefiindu-i străine - e adevărat, ceva mai rar - admirația și entuziasmul. Două exemple sunt elocvente pentru capacitatea autorului de a caracteriza. Spaniolii sunt un „amestec de bigotism, pasiune și senzualitate”, popor catolic prin excelență, al cărui suflet se zbate între voluptate și remușcare, astfel încât mai peste tot regăsești „două
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
modulată de o cheie etică. Starea predominantă și caracteristică este tensiunea, confruntarea între aprehendarea existentului și neîmplinirea sau suferința, decepționantă și tonifiantă totodată, care se desprind din introspecția necomplezentă. Începuturile poetice ale lui R. au fost departe de a întruni admirația generală, poetului debutant reproșându-i-se - nu fără oarecare temei - exagerat sofisticata construcție frastică, apetența pentru excesul de neologisme rare, demonstrația ostentativă de erudiție și abuzul de recurs la intertextualitate. Cărțile următoare, apărute după o pauză de un deceniu, învederează
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
Ciocârlie se referă la Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu, recent reeditată. Tot acum, la o sută de ani de la nașterea lui Vasile Pârvan, scriu Al. Zub și Radu Vulpe. Dar evenimentul tratat cu obsecvioasă admirație, de obicei pe un ton ditirambic, rămâne tot Festivalul Național „Cântarea României”. În ceea ce privește interesul pentru literatura lumii, în anii ’50 traducerile îi vizează cu predilecție pe scriitorii sovietici: Boris Gorbatov, Alexei Tolstoi, Mihail Șolohov, Aleksandr Fadeev, Arkadi Gaidar. Totuși, Victor
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
Pleșu, Mircea Cărtărescu, Nicolae Balotă, Camilian Demetrescu, Andrei Șerban, Pavel Chihaia, Mihai Cimpoi și mulți alții. Amplul material intitulat Un dialog dramatic: Petre Țuțea și Emil Cioran, realizat de Liliana Stoicescu și Delia Verdeș, are în prim-plan Exercițiu de admirație, filmul de televiziune al lui Constantin Chelba și Gabriel Liiceanu (1992). În secțiunea rezervată culturii se tipăresc și materialele unor universitari, precum Mioara Avram, Cezar Tabarcea, Constantin Iurașcu, Andrei Marga. Numere omagiale sunt dedicate lui Mihai Eminescu (în special 314
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
muncii de cercetare pentru această carte. Efortul de a coordona extraordinarul volum de informații necesare realizării acestei cărți a fost o adevărată provocare. Totuși, sub supravegherea sa, procesul a fost În permanență canalizat și făcut cu discernământ. Am o mare admirație pentru talentele ei organizatorice și abilitatea ei - sub presiune - de a menține munca de cercetare bine direcționată și la zi. Vreau, de asemenea, să le mulțumesc următoarelor persoane pentru ajutorul lor În diversele etape ale procesului: Clara Mack, Alexia Robinson
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nediferențiate și mai mari. Viața lor de zi cu zi era trăită În interiorul ritmurilor temporale și constrângerilor spațiale ale lumii naturale. Mama Natură era mai puțin o metaforă și mai mult o mamă primordială, tratată cu aceeași dragoste, respect și admirație cu care ei tratau mamele propriului trib. Asemenea mamele lor, vânătorii-culegători depindeau de Mama Natura pentru supraviețuirea lor și foloseau diverse rituri pentru a obține bunăvoința sa. Începuturile agriculturii au marcat apariția celei de-a doua mari perioade În istoria
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un discurs; - capacitatea de a surprinde ideile principale; - cunoașterea tehnicilor care îmbunătățesc concentrarea; - interes real pentru subiectul discutat; - oboseala fizică sau psihică a ascultătorilor; - eficiența vorbitorului; - temperatura camerei și ventilația; - experiența în a asculta materiale dificile; - curiozitatea față de subiectele discutate; - admirația pentru vorbitor; de altfel, prestigiul este un factor deosebit de important în ceea ce privește eficiența comunicării, dacă amintim numai experimentele lui Muzafer Sherif referitoare la conformarea la norma de grup (în Influența socială - texte alese, 1996, p. 79). Acești factori (și numărul lor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
suferind” (Coleman, Glaros, 1983). În primul caz, persoana se poate vedea pe ea însăși ca un mare atlet, un soldat vestit, o persoană foarte bogată etc., în orice caz o persoană care face un lucru măreț și pentru aceasta câștigă admirația și respectul tuturor. În eroul suferind, persoana se imaginează ca suferind de un handicap îngrozitor; restul lumii aflând despre dificultățile pe care le întâmpină o înconjoară cu respectul datorat unei persoane care înfruntă cu curaj o asemenea soartă. Un exemplu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ori numai o consolare, și aceea spre interior, concretizată în confesiune sau, dimpotrivă, în mascarea eului odios) stă alături de „materialism” (scrisul fiind socotit și un mijloc de existență, a cărui valoare o indică numărul de exemplare vândute), precum și o mare admirație (compromițătoare în ochii multora) pentru Cezar Petrescu și o atitudine negativă față de criticii momentului. Disparitatea intențiilor se reflectă bine în construcția romanului. Acesta debutează cu un tablou realist al boemei studențești în Bucureștii anilor ’30 ai secolului trecut. Cadrul ei
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
istoricul literar), în fine, un substanțial studiu se referă la jurnal și la romanul diaristic, într-un demers care trece de la Benjamin Constant și C. A. Rosetti la Paul Valéry, André Gide, Anton Holban și M. Blecher. Împinsă până la cult, admirația pentru personalitatea și opera lui G. Călinescu se va materializa și în alte inițiative documentare, exegetice sau memorialistice. Cea mai importantă e un foarte acribios excurs privitor la „dosarul” Scrinului negru, care alcătuiește, împreună cu materialele de arhivă, un tom impunător
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
de regulă, ca exemplu de transpunere scenică a tatonărilor și șovăirilor sentimental-afective proprii amorului adolescentin. Deși scrisă cu doar câțiva ani mai târziu, Veste bună (dramă pasională compusă pentru actrița Maria Ventura) este un text de maturitate, care a suscitat admirația lui E. Lovinescu. Piesă de atmosferă, chiar dacă nu propriu-zis „ibseniană”, cum s-a afirmat, drama mizează pe fascinația ambiguă stârnită de vitalismul - poate cam șarjat, dar cu umbririle sumbru-extatice ale fatalității etc. - al unui personaj masculin „puternic”, ce ignoră candid
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
romanul Ostinato și alte cărți ale coșmarului și teroarei pe care le-a scris. Nu se reia formula conjuncturală, politică, și nu estetică, a lui Ionesco, "un Soljenitsyne roumain". Dar scriitorul disident apare evocat aici cu nereținută, patetică, aproape mistică admirație, ca un "înger căzut, eretic, asemenea lui Koestler, Orwell, Sperber sau Istrati" (99). Autorul documentarului reflexiv n-a uitat nici de Dan Deșliu, un disident rămas în România, într-un nonconformism tolerat de regimul Ceaușescu. Despre Deșliu nu se menționează
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]