65,812 matches
-
greu să respecte țintele și poate fi sancționată cu până la 0,1% din PIB ș.a. Soluție: nu trebuie să ne angajăm că vom converge către ținta de deficit structural într-un termen foarte scurt, ci numai după ce vom fi finalizat ajustarea fiscală, reformele în sănătate, situația companiilor de stat, arieratele etc. Al patrulea risc este legat de implicațiile macroeconomice ciudate ale formulării de la pct. a) din regula fiscală. În macroeconomie, riscul se numește fundamentalismul bugetelor echilibrate. Să ne gândim că datoria
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
deficit structural, prezentând și impactul bugetar al măsurilor propuse. În cazul devierii temporare de la traiectoria convenită cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar structural, FiscalCompactGrup va fundamenta poziția României în fața Comisiei Europene, propunând totodată măsuri de revenire pe traiectoria de ajustare spre ținta convenită. Despre miturile legate de introducerea regulilor fiscale în România Prin Tratatul Fiscal s-a stabilit adoptarea regulii fiscale de maxim 0,5% din PIB deficit structural în 2014 (pentru țările cu o datorie sustenabilă mai mică de
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cu respectarea traiectoriei privind evoluția soldului bugetar structural al României în condiții de criză sau catastrofe naturale ș.a.? Art. 3 litera (c) arată că părțile contractante pot să devieze temporar de la obiectivul lor pe termen mediu sau de la strategia de ajustare pentru atingerea acestuia doar în circumstanțe excepționale, astfel cum sunt definite la litera (b) de la alineatul (3) un eveniment neobișnuit asupra căruia partea contractantă vizată nu are niciun control și care are o influență majoră asupra poziției financiare a administrației
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
în aceste două domenii iar cheltuielile generate de acestea vor fi considerate, în limitele rezonabile, drept cheltuieli temporare. Foarte probabil că nu vor fi luate în calculul deficitului. Regulamentul UE nr. 1175/16 noiembrie 2011 prevede: Atunci când definește traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu pentru statele membre care nu au atins încă acest obiectiv și în situația în care permite o deviere temporară de la acest obiectiv în cazul țărilor care l-au atins deja, cu condiția păstrării
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
publice. Se acordă o atenție specială reformelor sistemului de pensii care introduc un sistem cu mai mulți piloni, incluzând un pilon obligatoriu, finanțat în întregime. Statele membre care implementează astfel de reforme sunt autorizate să se abată de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar Capitolul 4. Analiza implementării unui sistem de reguli fiscale pentru România pe termen mediu sau chiar să se abată de la obiectiv, în condițiile în care devierea reflectă valoarea impactului incremental direct al reformei asupra soldului bugetului
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
punctul de vedere al acestui indicator cu deficit de 2% din PIB în 2000 și 2001 și 2,3% din PIB în 2004. Spre deosebire de alte țări din Uniunea Europeană și chiar din Zona Euro (care trebuie să păstreze o viteză de ajustare fiscală medie de două puncte procentuale din PIB în următorii doi ani), România un are nevoie de o ajustare semnificativă pentru a respecta condiționalitățile impuse prin Compactul Fiscal. Programul de convergență convenit cu Uniunea Europeană prevede ținte ambițioase până în 2014 (deficit
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
din PIB în 2004. Spre deosebire de alte țări din Uniunea Europeană și chiar din Zona Euro (care trebuie să păstreze o viteză de ajustare fiscală medie de două puncte procentuale din PIB în următorii doi ani), România un are nevoie de o ajustare semnificativă pentru a respecta condiționalitățile impuse prin Compactul Fiscal. Programul de convergență convenit cu Uniunea Europeană prevede ținte ambițioase până în 2014 (deficit bugetar efectiv de 1,2% din PIB, excedent bugetar primar de 0,5% din PIB și deficit bugetar structural
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
PIB). Traiectoria de reducere a deficitelor convenită cu Comisia Europeană se poate vedea în tabelul 4.6. Însă cu toate că trebuie avute în vedere riscurile viitoare la adresa sustenabilității finanțelor publice românești, România este obligată să continue și să finalizeze procesul de ajustare fiscală. Altfel, s-ar putea manifesta o serie de riscuri ce ar afecta stabilitatea macroeconomică dificil câștigată în ultimii ani. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Cel mai mare risc îl reprezintă reversarea măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
s-ar putea manifesta o serie de riscuri ce ar afecta stabilitatea macroeconomică dificil câștigată în ultimii ani. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Cel mai mare risc îl reprezintă reversarea măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare. Practic, nefinalizarea ajustării fiscale ar aduce costuri majore. Primul risc este cel legat de căderea puternică a credibilității procesului de ajustare fiscală. Prin creșterea salariilor și pensiilor fără fundament de productivitate și, respectiv, finanțare, în ambele cazuri, ar demonstra angajamentul limitat al guvernului
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare Cel mai mare risc îl reprezintă reversarea măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare. Practic, nefinalizarea ajustării fiscale ar aduce costuri majore. Primul risc este cel legat de căderea puternică a credibilității procesului de ajustare fiscală. Prin creșterea salariilor și pensiilor fără fundament de productivitate și, respectiv, finanțare, în ambele cazuri, ar demonstra angajamentul limitat al guvernului pentru finalizarea unui proces la care s-a angajat față de creditorii internaționali, investitori, populație etc. Al doilea risc
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
mici în motoare de creștere endogenă - educație, sănătate, infrastructură, cercetare dezvoltare, clustere de competitivitate etc. și, ca urmare, ritmuri mai mici de creștere economică pe o perioadă lungă de timp. Al patrulea risc care s-ar concretiza în ipoteza nefinalizării ajustării fiscale ar fi reluarea creșterii datoriei publice, care s-ar situa la niveluri îngrijorătoare, trecând dincolo de nivelul de sustenabilitate, estimat la 37% din PIB. Creșterea serviciului datoriei va pune presiune pe ieșirea pe piețele financiare pentru refinanțări la costuri ridicate
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cel puțin 1-2% din PIB la pensii și cheltuielile de îngrijire a sănătății. Conform Comisiei Europene, „România este poziționată în categoria țărilor cu risc ridicat din perspectiva sustenabilității fiscale. Indicatorii de sustenabilitate S1 (exprimă ca procent în PIB efortul de ajustare al soldului bugetar primar necesar pentru a atinge în 2060 un nivel de 60% din PIB al stocului de datorie publică, luând în calcul costurile generate de îmbătrânirea populației) și S2 (cuantifică efortul de ajustare al soldului bugetar primar necesar
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
procent în PIB efortul de ajustare al soldului bugetar primar necesar pentru a atinge în 2060 un nivel de 60% din PIB al stocului de datorie publică, luând în calcul costurile generate de îmbătrânirea populației) și S2 (cuantifică efortul de ajustare al soldului bugetar primar necesar din perspectiva îndeplinirii constrângerii bugetare intertemporale - obținerea egalității între veniturile și cheltuielile bugetare actualizate pe un orizont infinit de timp, ținând cont de costurile suplimentare legate de îmbătrânirea populației) arată necesitatea unei consolidări fiscale pe
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
publice pe o traiectorie sustenabilă, România ar trebui să își îmbunătățească în mod durabil soldul bugetar primar cu 9,1% din PIB pe orizontul de timp luat în considerare”. (Comisia Europeană, 2012) Atunci când va avea în vedere stabilirea traiectoriei de ajustare considerată sustenabilă, România va trebui să lase spațiu de manevră pentru luarea în România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare considerare a erorilor care pot apărea în estimarea output gap. Am arătat în capitolul 1 câteva incertitudini legate de estimarea
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a erorilor care pot apărea în estimarea output gap. Am arătat în capitolul 1 câteva incertitudini legate de estimarea PIB potențial și a output gap și faptul că în timpul anului aceste variabile pot fi revizuite alterând menținerea pe traiectoria de ajustare convenită cu Comisia Europeană. Simone et al. (2012) ia în considerare revizuirile anterioare ale PIB potențial și arată că estimările output gap au variat chiar până la 2,8% din PIB ținând cont de revizuirile PIB potențial (aceasta conducând la modificarea
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
și 40% din PIB plus Reguli fiscale privind cheltuielile bugetare (în fapt, funcționalizarea celor stabilite deja în Legea responsabilității fiscale) plus Completarea sistemului de reguli fiscale cu enunțarea clauzelor exoneratorii privind atingerea țintelor și cu un sistem de sancțiuni plus Ajustarea țintei fiscale la inflație, eliminându-se componenta inflaționistă a serviciului datoriei din soldul bugetar. În acest subcapitol argumentez detaliat nevoia de îmbunătățire a regulii fiscale propuse de Comisia Europeană în cadrul Compactului Fiscal, considerând optimă introducerea unei reguli fiscale îmbunătățite bazate
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
bugetar stabilită pentru termenul mediu. Acest termen suplimentar reduce deviația față de țintă din trecut și în același timp mărește caracterul anticiclic al regulii. d) Regula fiscală îmbunătățită bazată pe creștere (augmented growth -based balance rule) - include un termen care „domesticește” ajustarea în cazul deviației soldului bugetar de la ținta stabilită pe termen mediu (regulă propusă de Fletcher și Benelli, 2010) *1** bbeggabb ttt , cu a > 0 și 0 < e < 1, unde e reprezintă ritmul de corecție a deviației în soldul bugetar total
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Benelli, 2010) *1** bbeggabb ttt , cu a > 0 și 0 < e < 1, unde e reprezintă ritmul de corecție a deviației în soldul bugetar total în anul trecut față de ținta de sold bugetar stabilită pentru termenul mediu. Acest termen suplimentar întârzie ajustarea de la deviația față de țintă din trecut, mărind caracterul anticiclic al regulii (a se observa că semnul termenului de ajustare este pozitiv, diferit față de semnul termenului de ajustare prezentat la regula fiscală îmbunătățită pe soldul structural, unde ajutarea este accelerată). Sursa
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
deviației în soldul bugetar total în anul trecut față de ținta de sold bugetar stabilită pentru termenul mediu. Acest termen suplimentar întârzie ajustarea de la deviația față de țintă din trecut, mărind caracterul anticiclic al regulii (a se observa că semnul termenului de ajustare este pozitiv, diferit față de semnul termenului de ajustare prezentat la regula fiscală îmbunătățită pe soldul structural, unde ajutarea este accelerată). Sursa: International Monetary Fund (2009). “Fiscal Rules - Anchoring Expectations for Sustainable Public Finances”, Prepared by the Fiscal Affairs Department, raport
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
față de ținta de sold bugetar stabilită pentru termenul mediu. Acest termen suplimentar întârzie ajustarea de la deviația față de țintă din trecut, mărind caracterul anticiclic al regulii (a se observa că semnul termenului de ajustare este pozitiv, diferit față de semnul termenului de ajustare prezentat la regula fiscală îmbunătățită pe soldul structural, unde ajutarea este accelerată). Sursa: International Monetary Fund (2009). “Fiscal Rules - Anchoring Expectations for Sustainable Public Finances”, Prepared by the Fiscal Affairs Department, raport disponibil la http://www.imf.org/external/np
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cu privire la incertitudinea estimării PIB potențial și a output gap fac necesară testarea performanței regulii fiscale bazate pe soldul bugetar structural (structural balance rule), a regulii fiscale îmbunătățite pe soldul bugetar structural (augmented structural balance rule) dar și simularea performanței de ajustare la șocuri și a răspunsului la deviațiile din trecut în cazul regulii fiscale bazate pe creștere (growth-based balance rule) și a regulii fiscale îmbunătățite bazate pe creștere (augmented growth-based balance rule) pentru România. Propunerea pentru România vizează folosirea unei reguli
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
creștere se pot cuantifica mult mai facil și mai cert față de output gap. Față de regula bazată pe creștere (growth-based balance rule), regula încărcată AGBBR presupune un termen suplimentar e(bt-1 - b*) care mărește caracterul anticiclic al regulii și asigură o ajustare fiscală mai lină, fezabilă din punct de vedere economic, social și politic. Astfel, regula fiscală propusă permite existența unui deficit bugetar mai mic decât ținta pe termen mediu, atunci când creșterea economică se află sub potențial și invers. Una dintre cele
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cu un punct procentual a output gap-ului. În plus, în recesiunea din 2009-2010, deficitele bugetare efective nu ar fi putut depăși 2% din PIB”. Trebuie observat că noua regulă fiscală propusă (augmented growth-based balance rule) permite reducerea acestei constrângeri, ajustarea fiscală fiind mai lină în perioadele cât creșterea economică se află sub potențial. Capitolul 4. Analiza implementării unui sistem de reguli fiscale pentru România Conform ultimelor evaluări ale CE, România are obiectivul bugetar minim (MTO) corespunzător deficitului structural de 1
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Am considerat relevant a lua în considerare ținta de deficit bugetar pe termen mediu, respectiv 1% din PIB, concordantă cu datoria publică sustenabilă (sub pragul de 60% din PIB), criteriu prevăzut în Tratatul de la Maastricht și în Compactul Fiscal. Astfel ajustarea minim necesară pentru a readuce situația finanțelor publice pe o traiectorie sustenabilă (convergența către ținta de deficit bugetar stabilită în cadrul macroeconomic și bugetar pe termen mediu și convergența datoriei publice către nivelul sustenabil) este în funcție de: a) decalajul dintre ponderea deficitului
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
în cadrul macroeconomic și bugetar pe termen mediu și convergența datoriei publice către nivelul sustenabil) este în funcție de: a) decalajul dintre ponderea deficitului bugetar anterior față de ținta de deficit pe termen mediu (exprimat prin termenul (bt-1 - b*), care de fapt indică și ajustarea pe termen mediu) și b) decalajul dintre rata de creștere actuală și rata de creștere pe termen lung (exprimat prin termenul (gt - g*), care de fapt ne indică și caracterul anticiclic al acestei reguli fiscale). Coeficientul a reprezintă eficiența stabilizatorilor
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]