9,188 matches
-
Din fulgi de nea ți-am zămislit poclada Nici gând de somn, în doi teșeam temeiul, Pârâul fiu, miri, munte și Naiada. Ne-ascunde noaptea sub umbrar de astre, Te-mbrățișez cu-atingeri de cascadă Munte sub munte, icnetele noastre Alunga zorii, nimeni să ne vadă. *** Referință Bibliografica: Iubindu-te, m-am preschimbat în munte / Ovidiu Oana Parau : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1750, Anul V, 16 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Parau : Toate Drepturile Rezervate
IUBINDU-TE, M-AM PRESCHIMBAT ÎN MUNTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344124_a_345453]
-
a Universului, spre cele 100 trilioane de celule ale corpului. Oare s-a înserat prea devreme? Oare soarele meu a trecut în cealaltă parte a Terrei? Luceafărul nu se zărește dintre nori. Dar iată, un vânt, un vifor, începe să alunge norii grei, care devin diafani, sub care Luna apare cu un HALOU uriaș. Oare spiritele noastre se țin acum de mână peste timp, prin timp, lăcrimând scintilant? Noi putem plânge nu numai la necaz, ci și de prea multă bucurie
SCINTILAŢII de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344120_a_345449]
-
vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
Călugăreni, județul Giurgiu, într-o familie preoțească înstărită, tatăl său fiind preotul Gheorghe Popescu, preotul parohiei Călugăreni iar mama sa fiind preoteasa Maria Popescu, casnică. În anul 1948 li s-a confiscat în mod abuziv averea de către statul român, fiind alungați din propria lor casă, tatăl părintelui profesor fiind condamnat penal și suspendat din preoție până în anul 1964. Între anii 1940-1948 este elev seminarist în cadrul seminarului Teologic Ortodox Nifon Mitropolitul din București. Între anii 1948-1955 este obligat să-și întrerupă studiile
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU (1929 – 2010) – ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344113_a_345442]
-
9, 1-38. Unge-mi cu tină, Doamne, ochii mei, Cei orbi pe dinlăuntrul lor, Iisuse, Ca să îți pot vedea aici cu ei Picioarele și palmele străpunse De cuiele ce le-am bătut și eu În fiecare ceas cu o sudalmă, Alungă-mi de pe suflet norul greu Și vremea ce-o mai am să-mi fie calmă! Biet cerșetor ce sunt și care-am fost, Dezbracă-mă de zdrențele murdare Și pune-i gurii adevăr și post, În gânduri amiros de sărbătoare
ORBUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344164_a_345493]
-
vârful penelului În versuri ce poate-l fac nemuritor. Poezia este ca vântul Care suflă în corabia sufletului Tălmăcindu-i cuvântul Ce devine asemenea leacului. Poezia e dulce ca mierea Sau amară ca fierea uneori Ea mângâie durerea Sau îți alungă somnul până-n zori. Poezia e ca o fecioară Care se lasă curtată de poet Cu gândul ca să o ceară Alene să danseze-un menuet. Poezia, da, ea poezia Hrănește spiritul și trupul Precum pe zei ambrozia Și te determină să
POEZIA de NELU PREDA în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343056_a_344385]
-
așa, privind cu ochii goi, -De ce să lupt atâta? Ce rost mai avem noi? Încet, te fură somnul, cu lacrimi pe obraz, Și parcă vezi lumină.. prin tot ce-a fost necaz O dulce adiere și-o muzică divină, Alunga norii triști și-o mângâiere lină Pe fruntea-ți, de niciunde, o simți cu încântare, Speranța ce-o pierdusei că soarele răsare! Când îți revii o mană te trage ușurel: -Hai sus că-acum ajungem, mai e numai nițel! Te uiți
ALINARE DE DRUM de VIOREL CROITORU în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343075_a_344404]
-
cuget povara grijilor zilnice, Așa cum a fost cândva... Dar să nu ne încredem prea mult în minunile profane, Căci pașii noștri merg neîncetat în căutarea unui destin pierdut... Scormonim Slova arămie a universului fastuos și nevăzut, Care ne povățuiește să alungăm tot ce-i efemer din noi Și ne conduce către tainica cunoaștere absolută, Precum ne-o dorim dintotdeauna... Pașii noștri vor atenția toată, bogăția cosmică, stăpânirea lumii... Însă, fără să-și dea seama, se preschimbă-n handicapați iar și iar
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
profan, Ce-i lăsa să trăiască-n desfătarea teriană. Semințiile, transmițând din veac în veac Balade, doine și melodii pline de veselie, Au înfipt în pântecele muribunde ale oamenilor, O fărâmă de speranță glăsuitoare, Care va trăi veșnic Și va alunga gândul tristeții. Arta Din uitate veacuri telurice, Monarhul Timp ne dezvăluie comori arhaice Ce-au devenit mărturii falnice: O frescă a curcubeelor cosmice, Ce înseninează mereu văzduhul Și izgonește din inimi amarul. În trecerea grăbită a anilor, Dorirea cât mai
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
că trebuie să se grăbească pentru a coborî la restaurant, dacă voiau să mai cineze în acea seară. Muntele i-a obosit așa de tare, încât au dormit fără a se mai trezi aproape cinci ore. Doar luminile stradale mai alungau parțial întunericul așternut peste dormitorul lor. Intrând cu picioarele în papuci, la primul pas și-au dat seama că au febră musculară, așa că bar de noapte, dans, poate după ce vor vedea dacă reușesc să se mai miște sau nu. Dorind
LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343080_a_344409]
-
un stăpân ce le-ar face să tacă. Sunt numai zdrențe și friguri, ca un copil bântuit de umbre orfane, ce-și caută mama în necuprins. Doamne, auzi-mă, vino și cântă-mi de leagăn, adoarme-mi tremurul și frica, alungă-mi neliniștea ori fă-o să tacă, leag-o în lanțuri și arunc-o la câini! Cântă-mi de soare, nu de obsesii, vorbește-mi de ceruri, nu de concesii, Alină-mă, Doamne, și fă să nu mă mai doară nici
LA TINE MĂ ÎNTORC CU SPIRITUL FÂȘII de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343159_a_344488]
-
lor mai strigă din lumea de dincolo despre calvarul bolșevic. Nu tace, ci urlă-n morminte, tace vorbind printre crânguri, vorbește plângând... La capătul tăcerii se înalță el, strigătul ultimilor eroi reduși la tăcere, furați de credință, înfometați de pâine, alungați pe meleaguri străine, îngropații de vii. La capătul tăcerii suntem noi urmașii morților noștri, care nu am uitat cine suntem, de unde venim, pentru ce mai trăim. La capătul tăcerii amintirea stă neatinsă. Arzând... Liubastra, 06.13.2016 Notă: În noaptea
LA CAPĂTUL TĂCERII (ÎN MEMORIA STRĂBUNILOR MEI DEPORTAȚI) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343152_a_344481]
-
șase kilometri de comuna noastră, când a ieșit luna dintre nori și tata a observat că nu este singur pornit la drum, ci însoțit și de cățelușă. A oprit căruța, s-a dat jos și cu biciul a încercat să alunge animalul, să-l întoarcă din drum, dar de unde. Cățeaua se îndepărta câțiva metri și se oprea privindu-l cu ochii ei mari și întrebători. Când tata se întorcea spre căruță revenea și ea în apropiere. Așa m-a descoperit și
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
prins să dibuiască locul Unde se-ascunde-uraniul pe doalme Încet, meticulos, cu gesturi calme Au conturat cu rigla, bolobocul, Amplasamentul, așteptând sorocul Fructului interzis să-l ia în palme. Dar n-au mai apucat: rusești sudalme, S-au auzit; le-au alungat norocul. După izbândă, Stalin a aflat Că-n Apuseni se-ascunde miezul bombei Și un ucaz secret atunci a dat Să-nceapă exploatarea dură a plombei, Purtându-se exact ca un pirat Ce-nhață diamantul catacombei. OM SUB SOVROM Sovrom-Petrol
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
carton asfaltat și multe obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie, pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Începeam paza așa de devreme, ca să alung graurii care ciuguleau boabele date în pârgă, producând destulă pagubă, că erau stoluri întregi aciuiați prin tufele de gărdurariță și mure de la movila lui Mihalcea. Se apuca tata să săpe o groapă spre drumul din capătul lotului, peste care construia
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
an sau doi parcă mai mare. Nu se punea problema între noi dacă el mânca struguri din via noastră, sau eu pepeni din bostana lor improvizată, așa că ne împăcam destul de bine și aveam și posibilitatea de a ne juca împreună, alungând plictiseala din timpul zilei și mai ales graurii, care făceau ravagii printre boabele dulci de struguri, date în pârgă. La capetele lotului de vie treceau două drumuri, unul care ducea prin comuna Tătaru spre comuna Negru Vodă, atunci reședință de
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
armonia avându-și rădăcinile în iubire, căci Dumnezeu a făcut lumea din iubire. Astfel trăim în concordanță cu rugăciunea pe care Iisus ne-a învățat-o: „ facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ” (Mat 6:10), alungând din inimi șovăiala și urmând voia lui Dumnezeu, întru fericirea noastră. Se întâmplă de multe ori, și acum din ce în ce mai mult, să întâlnim conectarea cu ceea ce este în dizarmonie cu vibrația noastră, adică o stare de anormalitate. Am putea spune că
DESPRE ÎNŞELĂCIUNE, FURĂCIUNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343188_a_344517]
-
de moaște ce dobânzi aduce ... Banca de moaște ce dobânzi aduce Spre-a ne plăti din timp păcate grele? Al sfinților sipet cu oase-stele Așteaptă-n Athos și spre raiuri duce. Iviru, Vatopedu, strânse-n Cruce, Cu Lavra, Dionisiu-n cercevele Alungă ale Morții cucuvele Și ne întoarnă mințile uituce Spre tot ce-am neglijat întreaga viață, Prinși în deșertăciuni și-apostazii, A dreaptei Sfânt Ioan e-o dimineață Care ne-așează pururea-ntre vii ... Să crezi fierbinte-n Domnul, cin΄ te
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
să zică? Nimic. La oricare fată i se poate întâmpla. - Dar nu mie. Tata avea încredere în mine. - Lasă că nu-i dracul așa de urât. - Ce vrei să spui cu asta? - Ce are să-ți facă? Doar nu te vor alunga de acasă și dacă o fac, vii și-ți dau o cameră la mine la Complex, să ai unde locui cu copilul. - Ți-am zis eu: țara arde și baba se piaptănă. Lui îi arde de glumă. Ți se pare
CONTINUARE. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343529_a_344858]
-
Toate Articolele Autorului Am pierdut spontaneitatea și inocența; m-au părăsit căutările din gânduri, s-a stins clocotul din izvoarele interioare, nu-mi mai sunt proprii iubirile paralele, nu mai deslușesc chemarea femeii dintr-un surâs. Sunt un lup bătrân alungat din haită, fără vedenia unei cărări spre vârf depășind prăpăstioase opreliști. Acum îmi pot permite doar întinsul câmpiei cu ierburi uscate de vântul iluziei și fântâni cu apă puțină, doar când trec ploile, ori fugărite de ierni în ascunzișuri după
SUNT UN LUP BĂTRÂN de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343608_a_344937]
-
boală cumplită, care îi afecta picioarele și articulațiile. Se mișca greu, cu ajutorul unor cârje. Aflase din cărți și de la unii oameni că stă în credința fiecăruia dintre noi puterea de a ne schimba soarta. Bolile și suferințele ar putea fi alungate din corpurile noastre prin puterea credinței)”. Deși ajuns la apogeul vârstei, proza din “Casa umbrelor”, scrisă sub ochii domniei sale, vor fi citite de zeci, sute de ochi; de la elevi - la profesori. Nu este nimic mai de preț, când știi că
COMENTARIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343597_a_344926]
-
Danemarca a spart gheața a ceea ce orice om cu bun simț și frică de Dumnezeu numește a nerușinării și spurcăciunii. Și nu e singura. Olanda a legiferat și ea astfel de... „conviețuiri” să zicem. Nu mai există rușine, a fost alungată în țările lumii a treia. Să ia exemplu de la țările „civilizate” cum decad moravurile. Dar să nu fie numiți în batjocură poponari ci „gay”. Sună mai elegant. Generația umană este în pericol să degenereze. Sămânța rea proliferează, neghina se ridică
E CEVA PUTRED ÎN DANEMARCA! de ION UNTARU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343624_a_344953]
-
vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
deșartă poate fi atinsă cu ușurința amestecării unor poțiuni, pentru satisfacția celor vizibile manifestări în care ne pierdem neatenți, avizi de senzații dincolo de noi. Puterea unui suspin poate fi auzită, poate înfricoșa, dar și pătrunde în tainițe din care va alunga tot. Tot ce ai fost până acum. Îngenunchez în materia din mine. Ea devine formă in care abstractul se recunoaște pe sine. Doar așa îmi vei ști Puterea când prin gând te voi recrea pentru a mă cunoaște pe deplin
DOR DANAELA de DOR DANAELA în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343667_a_344996]