4,379 matches
-
silită. Eroii găsesc în cele din urmă forța interioară să dea pe față miezul urât, iar forța aceasta a lor crește din disprețul autorului pentru sentimentalisme. Autorul Desperado nu se dă înapoi de la nimic atunci când vine vorba să radă așteptările amatorilor de seriale ieftine: ni se oferă mai multe finaluri simultane, ni se refuză orice fel de final, ne confruntăm cu o simplă pagină goală în loc de încheiere, un scurt "GOODBYE". Autorul Desperado discreditează viitorul, și pune în aceasta toată priceperea lui
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dar extrem de versat în orice joc cu trecutul. Unii autori scriu de parcă ar ține un jurnal, sunt introvertiți (Orwell, Burgess, Lessing, Gray, Ackroyd, Swift, Ishiguro). Alții pălăvrăgesc, gesticulează, se chinuie să producă o intrigă convențională, care apare total insuficientă unui amator de literatură tradițională, aceștia fiind histrionii (Fowles, Bradbury, Lodge, Barnes, Amis). Furia narativă a unora e îmblânzită de lirism. Sunt tot felul de Desperado: sarcastici, ironici, atașați. Ceea ce-i leagă este dependența de acțiune și tehnica jurnalului, care plasează intriga
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fără a se axa pe politic. Alasdair Gray nu mizează nici el pe politică, recurgând mai degrabă la o criză a mediului/naturii (lumina soarelui scade atât de mult încât e mai toată vremea noapte), care e desigur simbolică pentru amatorii de decodare. * Ecouri din est rău înțelese: Julian Barnes scrie The Porcupine din auzite. Descrie căderea comunismului, dar pierde nuanțele, dimensiunea tragediei umane a răsturnării dictaturii, care nu poate nicicum repara ce au distrus cincizeci de ani de comunism într-
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
bloc de apartamente burgheze, ocupat acum de Direcția Generală a Miliției. Cunoșteam exteriorul imobilului situat în plin centru, la colțul Căii Victoriei cu Strada Regală. La parter, fusese până nu demult marea băcănie de lux cu degustări „Dragomir Niculescu“, unde amatorii luau aperitivul sau cumpărau „delicatese“, produse fine de origini diverse, caviar, nisetru afumat, foie-gras și șampanie... În 1949, regimul comunist instalase în acest imobil centrala Miliției, de fapt brațul vizibil al Securității, cu birouri în care au avut loc primele
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
conservată În condiții artificiale, este Înlocuită de luxurianta vegetație a artei naïve, floare de cîmp prin vitalitate și vocație”(4, pag. 46Ă, artistul naiv pornind singur pe drumul Întortocheat și plin de capcane al cunoașterii modalităților de expresie plastică. Arta amatorilor. De multe ori artiștii naivi sînt incluși În categoria artiștilor amatori. Deja această denumire de “artiști amatori” este improprie. Un artist, odată ce este artist, este un producător de obiecte de artă, de mai mică sau mai mare valoare. Un amator
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
și vocație”(4, pag. 46Ă, artistul naiv pornind singur pe drumul Întortocheat și plin de capcane al cunoașterii modalităților de expresie plastică. Arta amatorilor. De multe ori artiștii naivi sînt incluși În categoria artiștilor amatori. Deja această denumire de “artiști amatori” este improprie. Un artist, odată ce este artist, este un producător de obiecte de artă, de mai mică sau mai mare valoare. Un amator de artă, este un iubitor al obiectelor de artă. Poate mai corectă ar fi denumirea de “artist
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
amatorilor. De multe ori artiștii naivi sînt incluși În categoria artiștilor amatori. Deja această denumire de “artiști amatori” este improprie. Un artist, odată ce este artist, este un producător de obiecte de artă, de mai mică sau mai mare valoare. Un amator de artă, este un iubitor al obiectelor de artă. Poate mai corectă ar fi denumirea de “artist neprofesionist”, dar și aceasta ar conduce la interpretări eronate. S-ar putea astfel crede că artiștii profesioniști sînt mai valoroși, iar artiștii neprofesioniști
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
traseelor maritime tradiționale ale artei culte, atingînd, În căutarea performanței doar porturi intermediare, artistul naiv Își inventează traseul și țărmul spre care se Îndreaptă, locul unde ajunge fiind, pînă la el “terra incognita” ... În vreme ce, deci, din punct de vedere tehnic, amatorul Își Însușește rudimentele artei, copiind procedeele ei tradiționale sau noile forme ale diverselor stiluri moderne, artistul naiv vrea să ne dezvolte lucrurile și evenimentele ce animă viața sa interioară fără să fie conștient de limitele posibilităților și ale instrucției sale
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
Evenimentul, 19 apr., 2003; Valentina Acasandrei reușind să devină o artistă naivă apreciată nu numai În grupul de naivi al Asociației Artiștilor Plastici din Iași, ci și printre ceilalți artiști naivi din România, multe din lucrările sale fiind achiziționate de amatori de artă din diferite țări. GHEORGHE BĂLĂCEANU Născut la 20 martie 1950 În comuna Lespezi din județul Iași, a simțit Înclinația către pictură Încă din clasele elementare, cînd era deseori lăudat pentru desenele realizate În creioane colorate. După ce a absolvit
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
Flacăra Iașului, 9 nov. 1982;“Spațiul, ca sugestie a trecerii”, StelianaDelia Beiu, Flacăra Iașului, 20 febr. 1987;“Expoziție”, Flacăra Iașului, 12 sept., 1987;“Gh. Bălăceanu - numele spațiului”, Steliana-Delia Beiu, Flacăra Iașului, 22 sept. 1987; - “Salonul de toamnă al artiștilor plastici amatori”, Cristian Dobrescu, Flacăra Iașului, 26 nov., 1988;“CÎteva nume din cenaclul “Theodor Pallady”, Ioana Bogdan, Flacăra Iașului, 13 oct. 1988; - “Salonul de Toamnă al plasticienilor amatori”, D. O. Magdin, Flacăra Iașului, 24 nov. 1989; - “La o aniversare”, Radu Costin, Flacăra
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
Autentici și sinceri”, R. Negru, Cronica, nr. 24 (1036), 13 iun., 1986; - “Premii ale ieșenilor la cea de-a V-a ediție a Festivalului Național “CÎntarea României”, Flacăra Iașului, Nr. 12205, 9 ian., 1986; - “Salonul de toamnă al artiștilor plastici amatori”, Cristian Dobrescu, Flacăra Iașului, 26 nov., 1988;“Arta - În industrie”, R. Negru, Flacăra Iașului, Nr. 13212, 7 apr., 1989; - “Salonul de Toamnă al plasticienilor amatori”, D. O. Magdin, Flacăra Iașului, Iași, 24 nov. 1989; - “După douăzeci și cinci de ani”, D.O.
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
2002, 2003;cataloagele “Salonul de Toamnă” al Asociației Artiștilor Plastici, Iași, 2000, 2002, 2003; - prezentare personală și reproduceri după lucrări În antologia “Să ne cunoaștem artiștii În viață”, Gh. Bălăceanu, Ed. Timpul, Iași, 2001;“Salonul de toamnă al artiștilor plastici amatori”, Cristian Dobrescu, Flacăra Iașului, 26 nov., 1988; - “Salonul de Toamnă al plasticienilor amatori”, D. O. Magdin, Flacăra Iașului, Iași, 24 nov. 1989; - “După douăzeci și cinci de ani”, D.O. Magdin, Flacăra Iașului, 28 oct. 1989; - “Plasticieni ieșeni la Viena”, Monitorul, Iași
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
ieșeni”, Monitorul, 31 oct., 2001; - “Explozii de forme și culoare la “Saloanele Moldovei”, Evenimentul, 19 apr., 2003; - “S-a deschis Salonul de toamnă al artiștilor plastici”, Evenimentul, 2 oct., 2003. Lucrările sale au fost apreciate și chiar achiziționate de diferiți amatori de artă, atît din România, cît și din alte țări. COSTEL IFTINCHI Născut În Iași, la 4 octombrie 1967 și cu toate că a absolvit un liceu cu profil mecanic, Costel Iftinchi și-a simțit vocația pentru sculptură, În 1994 realizînd prima
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
2002, 2003;cataloagele “Salonul de Toamnă” al Asociației Artiștilor Plastici, Iași, 2000, 2002, 2003; - prezentare personală și reproduceri după lucrări În antologia “Să ne cunoaștem artiștii În viață”, Gh. Bălăceanu, Ed. Timpul, Iași, 2001;“Salonul de toamnă al artiștilor plastici amatori”, Cristian Dobrescu, Flacăra Iașului, 26 nov., 1988; - “Salonul de Toamnă al plasticienilor amatori”, D. O. Magdin, Flacăra Iașului, Iași, 24 nov. 1989; - “După douăzeci și cinci de ani”, D.O. Magdin, Flacăra Iașului, 28 oct. 1989; - “Surpriza din Grădina Copou pentru membrii
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
2000, 2002; - catalogul “Arta Naivă - Saloanele Moldovei”, Iași, 2003; - “Succes al plasticienilor ieșeni”, 31 oct., 2001;Monitorul, 20 apr., 2002; - “Explozii de forme și culoare la “Saloanele Moldovei”, Evenimentul, 19 apr., 2003. Multe din picturile sale au fost achiziționate de amatori de artă, Mihai Puiu fiind apreciat nu numai În România, ci și În diferite țări ale lumii.
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
care, acumulate, vor da un clasament final al „cuplurilor”, iar în funcție de locul ocupat se rezolvă și calificarea pentru Jocurile Olimpice. În prezent, numărul competițiilor de volei pe plajă este deosebit de mare și cuprind un număr impresionant de practicanți (jucători profesioniști și amatori de toate vârstele). Toate aceste competiții și turnee, începând cu cele olimpice și mondiale, continuând cu turneele oficiale de nivel internațional din circuitul Grand Prix, cu turneele regionale și locale pentru publicitate și reclamă (în care premiile acordate sunt extrem de
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
începând cu cele olimpice și mondiale, continuând cu turneele oficiale de nivel internațional din circuitul Grand Prix, cu turneele regionale și locale pentru publicitate și reclamă (în care premiile acordate sunt extrem de mari) și terminând cu multitudinea de turnee de amatori, demonstrează popularitatea și interesul extraordinar de care se bucură acest copil minune al voleiului pe toate meridianele globului. 6.1.2. Acțiunile individuale de joc în voleiul de plajă Asemănările cele mai mari, între voleiul clasic și voleiul de plajă
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
rugăciunea lui poate modifica întocmirea văzduhului. Căci omul e sufletul lumii, omul e graiul cosmosului în fața lui Dumnezeu. în general, esteticienii moderni consideră superficial acest raport al omului cu natura. Ei îl văd pe om ca turist, ca vilegiaturist, ca amator științific de floră și de faună, ca alegător al unui tip de sex contrar sau al unui animal de rasă în vederea unui scop practic. Toate acestea sunt adevărate pe diferite planuri ale vieții sufletești sau practice. Dar viziunea omului creștin
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în toți, genialitatea n-ar fi astfel decât un corespondent estetic al dreptului universal de a vota. Precum în fața urnei nu există om superior și inferior, fiindcă toți sunt unități egale ale suveranității populare, tot astfel creatorii de artă și amatorii sunt considerați când „analogi”, când „identici” în genialitate. Marele estetician italian Benedetto Croce e de această părere. Din moment ce amatorul gustă și înțelege opera, el se bucură de geniu real ca și creatorul ei. Esența artei, după Croce, e intuiția lirică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
urnei nu există om superior și inferior, fiindcă toți sunt unități egale ale suveranității populare, tot astfel creatorii de artă și amatorii sunt considerați când „analogi”, când „identici” în genialitate. Marele estetician italian Benedetto Croce e de această părere. Din moment ce amatorul gustă și înțelege opera, el se bucură de geniu real ca și creatorul ei. Esența artei, după Croce, e intuiția lirică și această intuiție lirică aflându-se și în omul de geniu și în amatorul de artă, constituie astfel o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e de această părere. Din moment ce amatorul gustă și înțelege opera, el se bucură de geniu real ca și creatorul ei. Esența artei, după Croce, e intuiția lirică și această intuiție lirică aflându-se și în omul de geniu și în amatorul de artă, constituie astfel o bază comună, un principiu egalizator între creatorul de frumos și cunoscătorul de artă. La prima vedere, teoria se bucură de aparența valabilității, dar nu rezistă unei critici oricât de sumare. Dacă admit că e o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
un principiu egalizator între creatorul de frumos și cunoscătorul de artă. La prima vedere, teoria se bucură de aparența valabilității, dar nu rezistă unei critici oricât de sumare. Dacă admit că e o lege după care capacitatea de înțelegere a amatorului este egală cu capacitatea creatoare a geniului, ar trebui să admit și inversul acestei legi după care amatorul, în locul geniului, să creeze arta, iar creatorul să devină simplu amator. Am avea în cazul acesta un fel de joc de-a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aparența valabilității, dar nu rezistă unei critici oricât de sumare. Dacă admit că e o lege după care capacitatea de înțelegere a amatorului este egală cu capacitatea creatoare a geniului, ar trebui să admit și inversul acestei legi după care amatorul, în locul geniului, să creeze arta, iar creatorul să devină simplu amator. Am avea în cazul acesta un fel de joc de-a geniul, trecut ca o bilă de popice dintr-o mână într-alta. Dar lăsând gluma la o parte
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
gluma la o parte, să observăm că teoria lui Benedetto Croce despre identitatea intuiției lirice se întemeiază pe o regretabilă confuzie. De dragul unui principiu unificator, pe care îl crede necesar explicației științifice a artei, esteticianul italian sacrifică geniul creator în favoarea amatorului, trecând peste adevărul psihologic elementar că una e procesul creației artistice și cu totul alta e procesul prin care amatorul gustă arta. Incontestabil că intuiția joacă rol principal și întrun caz și în celălalt. Dar, în realitate, e vorba de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
confuzie. De dragul unui principiu unificator, pe care îl crede necesar explicației științifice a artei, esteticianul italian sacrifică geniul creator în favoarea amatorului, trecând peste adevărul psihologic elementar că una e procesul creației artistice și cu totul alta e procesul prin care amatorul gustă arta. Incontestabil că intuiția joacă rol principal și întrun caz și în celălalt. Dar, în realitate, e vorba de două feluri de intuiție deosebite. Amatorul nu poate gusta arta decât în operele săvârșite și existente în mod obiectiv. El
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]