3,554 matches
-
Franța și Marea Britanie. Trebuie "să mergem 100% cu Axa, pînă la moarte". Acest angajament de partea Axei este justificat atît de argumente geopolitice cît și de cele ideologice. În 1943, Antonescu va explica acest fapt: "Germania reprezintă singura susținere împotriva amenințătoarei Rusii". Amenințarea sovietică este și o amenințare imperială împotriva națiunii române și o amenințare bolșevică. Antonescu o spusese deja în 1940: "Sînt convins că Germania este astăzi forța cea mai mare de pe continent. Singurul pericol de pe continent pentru Germania este
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sporind conflictele naționale și culturale dramatizate în aceste filme, au funcția de a le reda pe acestea în termeni puternic ideologici; în acest caz, inamicul nu ocupă un teren identificabil pe hartă, ci este mai degrabă un "celălalt" nebulos și amenințător, o proiecție a unor anxietăți politice și culturale care sînt despuiate de bazele sale istorice și sînt plasate în anumite regiuni ale lumii în termeni generali, superficiali, în esență mitologici." (ibid.: 246) Aceste reprezentări ale arabilor în cinematografia hollywoodiană sînt
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Scenele paleosimbolice pot influența în mod profund percepția asupra membrilor altei rase sau clase sau a sexului opus și pot modela comportamentul sau stilul de viață legat de sex. Reprezentările media ale unor indivizi de culoare care sînt violenți și amenințători pot determina producerea unor imagini negative ale membrilor acestei rase. Asemenea imagini sînt adesea prezentate în scene palpitante și dramatice și, ca urmare, e foarte probabil ca ele să rămînă în mintea spectatorului. În mod similar, imagini ale violenței, prezentate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de distrugere (Jameson, 1979, 1981, 1990). În lectura dată de el filmului Jaws, de exemplu, rechinii reprezintă o mare diversitate de temeri (natura organică, necontrolată, care amenință societatea artificială, marile afaceri care corup și pun în pericol comunitatea, o sexualitate amenințătoare care pune în pericol familia și valorile tradiționale etc.) pe care filmul încearcă să le țină sub control printr-o liniștitoare victorie a binelui asupra răului repurtată de reprezentanții structurii de clasă existente. Filmul conține însă și imagini idealizate ale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fermecătoare și optimistă a vieții aceleiași clase de mijloc, Poltergeist prezintă latura întunecată și coșmarescă, într-o poveste în care "celălalt", "străinul" nu este un extraterestru prietenos care vine din afara societății cu scopul de a ajuta, ci apare în mod amenințător tocmai din mijlocul sistemului socio-economic și a subconștientului social pentru a-i teroriza pe membrii clasei de mijloc, oamenii obișnuiți care sînt personajele acestui film. Așadar, în vreme ce E.T. reprezintă o fantezie copilărească centrată pe sentimentul de speranță, Poltergeist reprezintă o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
familiei, Carol Anne, se trezește, coboară la parter și se oprește în fața aparatului, vorbind ciudatelor scîntei produse de electricitatea statică. Întreaga familie coboară și o privește înmărmurită. Pe tot parcursul filmului, ecranul televizorului fără imagine va semnala întîmplări bizare și amenințătoare. După episodul inițial, Poltergeist prezintă cîteva scene comice despre viața în zona rezidențială suburbană. Un om îndesat cară pe o bicicletă o lădiță cu sticle de bere aflată într-un echilibru precar pe ghidon. Cîțiva copii poznași își îndreaptă către
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cînd spui vorbe deșucheate!". Scena se mută în dormitorul copiilor: s-au trezit înspăimîntați de o furtună cu fulgere și tunete. În afară de acestea, un pom cu o siluetă gotică își aruncă umbra de-a curmezișul camerei, un clown jucărie rînjește amenințător (o imagine reprezentativă din filmul anterior, The Funhouse, al lui Tobe Hooper, imagine ce va reveni periodic ca o prevestire a amenințării), iar spiritul începe să se miște și să doboare lucrurile din casă. Noaptea următoare, în timpul unei furtuni și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
produsă de membrii clasei muncitoare. Chiar la începutul filmului, apar cîțiva muncitori care lucrează la o piscină aceasta fiind ea însăși un simbol al bunăstării burgheze. Muncitorii aparțin unui tip etnic mai întunecat la culoare și par destul de neciopliți, întrucîtva amenințători. Doi muncitori rînjesc către fiica adolescentă a familiei Freeling, și aceasta le răspunde cu un gest obscen, de care mama se amuză. La puțin timp după aceea, un muncitor deschide fereastra și bea cafeaua mamei și înhață niște mîncare ce
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
obscen, de care mama se amuză. La puțin timp după aceea, un muncitor deschide fereastra și bea cafeaua mamei și înhață niște mîncare ce se afla pe chiuvetă. Mama îl surprinde și îl dojenește blînd pe acest muncitor ce pare amenințător și pe care îl numește "Bluto" (un nume ciudat, provenit după toate aparențele de la personajul amenințător din Popeye); un nume însușit și de personajul John Belushi din filmul Casa animalelor. Filmele de groază scot, așadar, la iveală teama de celălalt
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
bea cafeaua mamei și înhață niște mîncare ce se afla pe chiuvetă. Mama îl surprinde și îl dojenește blînd pe acest muncitor ce pare amenințător și pe care îl numește "Bluto" (un nume ciudat, provenit după toate aparențele de la personajul amenințător din Popeye); un nume însușit și de personajul John Belushi din filmul Casa animalelor. Filmele de groază scot, așadar, la iveală teama de celălalt și trasează linii de demarcație între normalitate și anormalitate, între bine și rău. Calitatea de "bun
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
normalitate și anormalitate, între bine și rău. Calitatea de "bun" se traduce prin apartenența la normalitatea familiei din clasa de mijloc, iar "celălalt" reprezintă clasa muncitoare sau altă rasă, cum ar fi amerindienii din filmele Poltergeist. Din această perspectivă, monștrii amenințători reprezintă în mod alegoric rasa și mișcările de clasă care amenință stabilitatea burghezului mijlociu. O asemenea reprezentare traduce în limbaj cinematografic discursul de orientare conservatoare, cu o notă plină de anxietate, axat pe apărarea valorilor familiei și o anumită stigmatizare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
data aceasta apărînd sub forma unui șarpe uriaș care, în urma unei metamorfoze grotești, devine Kane însuși! Această metamorfoză vierme/șarpe/monstru/Kane simbolizează pericolul sexualității necontrolate a clasei muncitoare și îl prezintă pe Kane ca pe o forță monstruoasă și amenințătoare 16. În final însă, tatăl își răscumpără greșeala și devine din nou capul familiei. Familia se reunește pentru a se reîntoarce la Cuesta Verde, la locul fostei locuințe acum distruse. Coboară împreună în peștera ce se află sub locuința lor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unei fantezii cinematografice produse într-o epocă în care familiile reale se dezmembrau sub presiunea unei economii în declin și a ordinii sociale în plin proces de dezintegrare. Este foarte adevărat că pierderea căminului, a locului de muncă și criminalitatea amenințătoare, ca și declinul economic reprezentau și încă mai reprezintă temeri extrem de reale și puternice în societatea contemporană a Statelor Unite; așadar, probabil pentru public contruntarea cu aceste angoase era de preferat să se facă într-un film de groază decît într-
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în timpul ultimilor ani au apărut o serie de dezbateri furioase în legătură cu efectele rapului. Cînd N.W.A. a scos pe piață cîntecul lor "Fuck the Police!", în cea de-a doua parte a anilor '80, FBI-ul a trimis scrisori amenințătoare către casa lor de discuri și problema a fost pe larg discutată în mass-media. În 1990, a avut loc un adevărat asalt împotriva rapului în media, Tipper Gore scriind articole de largă circulație în care îi ataca pe Ice-T
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un spectacol estetic. Cei care fluturau steaguri și scandau lozinci pro-război fuseseră ani de zile cufundați în esteticul culturii de consum urmărind reclamele unor produse seducătoare; fascinați de imagini de lux, erotism și putere în imaginile divertismentului popular, tentați de amenințătoarea etalare a mărfurilor în piețe și magazine și răsplătiți prin orice lucruri își puteau permite să cumpere în viața lor de zi cu zi (adică mașini, îmbrăcăminte, aparate electronice etc.). Războiul din Golf a fost prezentat sub forma unui spectacol
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Crockett poartă adesea sacouri albe, conduce mașini albe, lenevește pe plaje cu nisip alb și curtează frumoase femei albe. Ca în melodramele tradiționale, negrul reprezintă pericolul, misterul, nesiguranța și răul. În puține alte seriale au apărut atîtea cadre nocturne, întunecate, amenințătoare, în care formele și siluetele luminate apar ca elemente pozitive pe fundalul negru definit ca negativ. Și totuși, prietenia între un alb și un negru cea dintre Crockett și Tubbs interpretată de anumiți critici ca evident homoerotică (Butler, 1985) prezintă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
obicei lipsiți de principii morale, periculoși și violenți. Sferele lumii a treia sînt și ele prezentate negativ, ca niște locuri ale corupției, violenței și diferitelor forme ale răului, iar aceste emanații negative din această zonă a alterității sînt prezentate ca amenințătoare la adresa utopiei unui Miami, cu viața lui elitistă. Prin contrast, lumea săracilor este rar înfățișată, deși unele episoade prezintă imagini șocante ale vieții în ghetto; un episod din 1986 prezenta în mod realist problema negrilor din ghettouri prin povestea unui
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și care consideră identitatea postmodernă ca ambivalentă și dincolo de modelele de roluri tradițional categorisite drept "bun" și "rău". Căci adesea identitatea în cultura și societatea media este construită împotriva convențiilor și a moralității dominante; ca urmare, există ceva amoral sau amenințător din punct de vedere moral în aceste euri postmoderne, fluide, multiple, supuse unor schimbări rapide. Din această perspectivă, Crockett este un erou cu o natură ambivalentă, caracteristică pentru cultura americană: apare adesea neras, nu poartă niciodată cravată și rareori șosete
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
feministe protestaseră deja împotriva cuvîntului sexist și jignitor din slogan. De remarcat, de asemenea, transformarea suferită de imaginea femeii din reclama la Virginia Slims. Nu mai este zîmbitoare, drăgăstoasă, o potențială soție sănătoasă ca în reclamele mai vechi, ci mai amenințătoare, mai sexy, mai puțin domestică și mai masculină. Ochelarii de soare semnifică distanța pusă între ea și privirea bărbaților, distanță pe care vrea s-o păstreze, iar jacheta de piele cu însemne militare exprimă faptul că este egală bărbatului, capabilă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
corporațiilor care încearcă să-i controleze. Subiectivitatea lui Gibson este, în mod sigur, vulnerabilă și marcată de defecte, dar ea înfățișează individualități care încearcă să supraviețuiască, să păstreze controlul, ba chiar să-și păstreze onoarea și demnitatea într-un univers amenințător. Această încercare de păstrare a individualității reprezintă o distanțare față de ideile lui Baudrillard, pentru care individul este un termen aflat undeva, la capătul unui terminal de computer, pierdut în timpul extazului comunicării (1983 c: 128). Pentru Baudrillard, individul nu mai este
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o entitate permanentă, deși rareori organizată ca atare în permanență"15. Acest text pune cît se poate de clar în evidență existența mulțimii sau a plebei, locul ei de întîlnire strada, precum și acțiunea ei revendicativă. Englezul subliniază mai ales caracterul amenințător al mulțimii, puterea de a manipula autoritățile prin simpla ei prezență. Clasa muncitoare se înflăcărează din ce în ce mai tare pentru idealurile unei revoluții ce va să vină, conducătorii pregătesc deja scenariile repetiției generale. Socialismul va fi fost, poate, o idee nouă, articulată
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
un extraordinar elan ecluziunii lor nebuloaselor umane care sînt mulțimile. Da, desigur, dintotdeauna au existat mulțimi invizibile, tăcute. Dar printr-un fel de accelerare a istoriei ele și-au rupt lanțurile. S-au revoltat, devenind vizibile și audibile. Și chiar amenințătoare pentru existența indivizilor și a claselor, în virtutea tendinței lor de-a amesteca și de-a uniformiza totul. O dată căzute măștile, le putem observa acum cu ochiul liber: "După Revoluția franceză, scria Canetti, aceste explozii au căpătat o formă pe care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sau șefii pentru a vedea dacă sub ei nu se ascunde inamicul. În realitate, panica nu creează nimic. Ea lasă doar să iasă la suprafață temerile, ostilitatea, ascunse în fiecare. Slăbirea identificărilor transformă anturajul familiar într-o lume străină și amenințătoare la fel cum noaptea îl aruncă pe copil în starea de groază. Vedem spectacolul dezolant și extrem al "mizeriei psihologice a maselor". Freud a descris-o în următorii termeni: " În afară de sarcina de a ne restrînge pulsiunile, pentru care sîntem pregătiți
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
psihologice a maselor". Freud a descris-o în următorii termeni: " În afară de sarcina de a ne restrînge pulsiunile, pentru care sîntem pregătiți, ni se impune pericolul unei stări pe care o putem numi: "mizeria psihologică a masei". Acest pericol este mai amenințător acolo unde legătura socială este formată în primul rînd prin identificarea participanților între ei, în timp ce personalitatea conducătorilor nu atinge importanța care s-ar cuveni să-i revină în formarea masei"432. În cazul în care individualitățile s-au afirmat deja
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
raze, o forță ieșită din comun și cu "talismanul biruinței" al regilor homerici, acel Kudos despre care se credea că le-ar da o putere magică absolută. Toate aceste semne au o trăsătură comună: sînt în același timp atrăgătoare și amenințătoare, ocrotesc și provoacă teama. Scăpînd rațiunii, carisma declanșează, precum toate puterile pe care tocmai le-am enumerat, pasiuni contradictorii, dragostea și ura, imboldul și repulsia. Din cele mai vechi timpuri, ea provoacă o izbucnire de afecte. Ea smulge mulțimile din
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]