190,296 matches
-
existențialului obștesc, legat de defecțiunea factorilor politic-administrativi. Ceea ce se petrece însă în cîmpul creației, în mass media, în universități să aibă doar o însemnătate secundară? Barometru al stării unei societăți, cultura n-ar putea fi lăsată la o parte în analiza acesteia. Inconformistă cît încape, "gură rea", Magda Ursache se ocupă rînd pe rînd de fețele actualității culturale, realizînd, prin spontaneitatea textelor d-sale în care totdeauna zvîcnește cu putere nervul polemic, o imagine cuprinzătoare a vieții intelectuale indigene din momentul
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
își dă seama că e prins de statistică." Horetita, altfel decît catholita și todetita, boli ale sensibilității și intelectului, e-o suferință a voinței. De ea pătimesc "fie marii nerăbdători, fie dimpotrivă marii îndurători și gloata răbdătorilor lumii." O adevărată analiză de caz clinic, pentru o horetită îmbinată cu o todetită, face Noica pe Luceafărul eminescian. Ușor comice, purtînd în firea lor ceva din decrepitudinea adusă de bolile trupului, sînt aceste maladii ale ființei. Horetita cronică, mai așezată decît cea acută
Bolile din veac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8618_a_9943]
-
negru și de griuri născocite pentru costumele din Gianni este inepuizabilă, deși acest lucru pare imposibil. Bogdan Zsolt, într-un Astrov cum nu vezi de multe ori în viață, nu contează. Pur și simplu. Nu doresc să fac aici o analiză a nominalizărilor, cu multe lucruri juste. Sînt cîteva puncte esențiale unde sînt devieri pe care nu le-am priceput. Doar dacă a funcționat principiul binecunoscut "să fie cît mai mulți" și nu neapărat cei mai buni din anul 2007. Așa
Fiecare cu vioara lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8609_a_9934]
-
dă satisfacției celuilalt împărtășîndu-i temerile sau frustrările și făcîndu-l să trăiască cu senzația liniștitoare că are mereu dreptate. În cel de-al doilea caz, se întîmplă ceva straniu: discuția depășește pragul complicității amicale și, dintr-o șuetă prietenească, devine o analiză "la masa de lucru", dar o analiză care nu e făcută la rece, neutru și nepărtinitor, ci cu acel grad de empatie pe care ți-l dă gîndul că tu însuți ești o parte din spectacolul pe care îl comentezi
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
și făcîndu-l să trăiască cu senzația liniștitoare că are mereu dreptate. În cel de-al doilea caz, se întîmplă ceva straniu: discuția depășește pragul complicității amicale și, dintr-o șuetă prietenească, devine o analiză "la masa de lucru", dar o analiză care nu e făcută la rece, neutru și nepărtinitor, ci cu acel grad de empatie pe care ți-l dă gîndul că tu însuți ești o parte din spectacolul pe care îl comentezi. S-ar putea crede că lipsa de
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
ei. Fals. Departe de a reprezenta un defect, ea este însăși condiția împlinirii ei. Căci nu există neutralitate la scară umană. Altfel spus, nimeni nu este obiectiv cîtă vreme trăiește, indiferent că face politică, comerț sau cultură. Tocmai de aceea analiza politică făcută la rece este o impostură. Ea e forma uzuală de a manipula oamenii sub motiv că, respectînd exigența nepărtinirii, le împărtășești numai opinii obiective. În realitate, îi influențezi sub cuvînt că îi informezi nepărtinitor. Și atunci, singura formă
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
să ne oprim asupra trăsăturilor celor doi participanți la dialog. Rolul celor doi în cadrul dialogului e diferit, ca într-o distribuție regizorală în care unul e protagonist iar celălalt e secondantul menit a-l însoți pe primul în periplul unei analize politice. Așa se face că Vladimir Tismăneanu e vioara întîi, iar Mircea Mihăieș e copilotul care pășește pe același drum analitic cu politologul român. Mai precis, Mihăieș aduce acel condiment psihologic fără de care orice conversație pe teme politice riscă să
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
al lui Harry Potter, să se întoarcă nesilit de bibliografia școlară la Gârleanu, Ionel Teodoreanu sau Carlo Collodi? Ceea ce nu înseamnă că lucrarea lui Iuliu Rațiu, care o ignoră complet pe doamna Rowling, nu stă pe propriile picioare, inclusiv prin analiza aplicată a unei extraordinare lucrări despre circulația universală a motivelor și tipologiilor literaturii orale, din păcate uitate. Este vorba de "Basmele românilor" de Lazăr Șăineanu (1859-1934), cel mai important discipol al lui Hașdeu. Impresionant este deasemeni indexul selectiv de nume
De la Ghilgameș la Harry Potter by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8634_a_9959]
-
frondeur și tineresc. Vorbim, totuși, despre critici literari serioși, nu despre adolescenți sătui de rigiditatea programei școlare. Mai convingătoare mi se pare varianta unui tip de interes metodologic. Avangarda se pretează extrem de bine și unei cuprinderi istorice mai ample ori analizei de etapă culturală, și studiului doctoral de tipul critică a criticii, solid brevetat de evoluția teoriilor receptării. Apoi, nu trebuie trecut cu vederea calul de bătaie insinuat în fiecare dintre mizele acestor aplicații tactice. Invalidată valoric - cu excepții mici, dar
Cotele apelor avangardei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8623_a_9948]
-
de lectură. Avem, prin urmare, în Introducere în avangarda literară românească ceva mult decât o mostră de flexibilitate: un discurs aparent descriptiv, care se construiește pe sine, minuțios, după chiar traiectul logic al obiectului său. "Litera de lege" negociată prin analiză devine - iertați-mi jocurile, vă asigur că nu sunt gratuite! - "lege de literă". Neșansa cărților care aparțin bibliografiei obligatorii constă, de obicei, în faptul că au parte de o lectură cinică, ce separă, chirurgical, informația de viziune. Iată, ca o
Cotele apelor avangardei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8623_a_9948]
-
dar - în măsura în care cercetarea s-ar extinde asupra posturilor regionale -, e previzibil că la Iași s-ar găsi mai multe. La fel de previzibilă, dar din alte motive, e, în monitorizarea CCA, constatarea că articolul genitival este adesea omis în structuri coordonate ("efectuarea analizelor de presă și șaț monitorizării"). În acest caz, erori similare apar și în monitorizarea CNA, pentru că omisiunea articolelor și a prepozițiilor în coordonare e o tendință firească în limba vorbită. În ambele variante ale românei se constată și tendința de
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
Africa de Sud, ..., din Statele Unite) și pot spune că fiecare întâlnire mi-a deschis alte orizonturi și am tot învățat să le descopăr. Încă din 1986 predau continuu și pot spune că și datorită acestei activități care cuprinde și prezentarea altor muzici (analiza muzicală), am redescoperit ce minunat este să zăbovești, să te reîntorci și să înțelegi anumite partituri. Este ca și când ai face o călătorie în propriul suflet muzical. Bineînțeles că aș putea acum să dau câteva nume de partituri și compozitori, dar
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
cea din urmă dedicând un capitol concentrat activității tale<footnote Pendle, Karin Anna (Ed.): Women and Music. A History, Indiana University Press, Bloomington, 1991, pp. 299-300. footnote>). Care crezi că este beneficiul cântăririi valorii unui artist folosind acest filtru de analiză și de ce în România acest curent nu prinde? Asta mai ales pentru că muzica românească se poate mândri cu o întreagă pleiadă de compozitoare de rang înalt (Myriam Marbe, Violeta Dinescu, Doina Rotaru, Dora Cojocaru - aniversată și ea anul acesta, la
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
în cadrul colocviului și workshop-ului din 2006 (spun NOI pentru că deja de mulți ani organizez colocviile și simpozioanele despre care am vorbit mai înainte împreună cu doctorandul și asistentul meu, Roberto Reale). În afară de această documentare am mai introdus în publicație și alte analize atât ale lui Ștefan Niculescu însuși, cât și diverse cercetări asupra creației sale făcute din perspectiva muzicală a Europei occidentale. Acesta devine un model pentru toate documentările viitoare. Nu este ușor deloc, dar am intrat în horă și continui să
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
cu consimțământul său, la Legația din Viena, unde venise ca ministru plenipotențiar cumnatul său, Caius Brediceanu. Vor urma patru ani (până la 1 februarie 1937) de viață în siguranță, rodnică atât pe planul creației artistice, cât și pe acela al diplomației - analizele făcute de Blaga presei austriece fiind adevărate radiografii ale unei perioade teribil de frământate, într-o țară devenită seismograf al situației europene. De la începutul anului 1933, când național-socialismul a ajuns la putere în Germania, Austria devenise - după aprecierea lui Blaga
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
făcut cu celebra Cîntare a României). în scrisul lui Russo s-a instalat o tensiune fertilă între cele două limbi folosite de el pentru exprimare. Cînd scria în franceză, Russo adopta postura europeanului, a celui care privește cu detașare obiectul analizei sale (mereu aceeași Moldovă!), introducînd astfel în scriitură o distanțare cosmopolită. Pagina franceză încearcă să arunce asupra țării sale privirea unui "străin", a străinului din Montesquieu care străbate un peisaj familiar cititorului. în schimb, atunci cînd scrie românește, Russo se
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
valoare alături de compozitori faimoși ca Wagner, Verdi, Schönberg, Britten, Mahler” sau că opus-urile sale vor putea fi auzite ”în interpretarea unică a unor orchestre faimoase precum Concertgebouw, London Philharmonic, Royal Philharmonic London” și altele de același calibru. La o analiză atentă vom observa însă că ea s-a situat la același nivel de performanță artistică și conceptuală cu celelalte trei care au precedat-o, întrucât Enescu a fost anturat și până acum de compozitori renumiți ai lumii, creațiile lui au
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
Sanda Maistorovici) - o interesantă trecere în revistă a felului în care a fost privit și reprezentat chipul lui Enescu de către câțiva dintre sculptorii noștri, Octetul de George Enescu și Cvartetul consonanțelor de Pascal Bentoiu, autor Martin Kowalevski, care face o analiză pertinentă, științifică, a celor două partituri, pe baza metodei psihologic-fenomenologice a ”gestaltismului”, O versiune românească a mitului lui Oedip (Olguța Lupu), Contrarii coincidente în destinul solar al lui Oedip (D.Petecel), ” Cu pași mici spre nefericire” - transcendența secundei ca interval
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
se pierde de îndată ce e scos din făgașul repertoriului știut. În plus, Dan Puric e un medium prin excelență, știind să se încarce cu o dispoziție pe care o transmite apoi altora. De aceea, nu e analitic, ci catalitic. Nu face analize, ci emite intuiții, motivîndu-și ascultătorii. Nu e reflexiv, ci confesiv. Nu meditează asupra unei teme, ci o pune în vibrație înfățișînd-o ca o mărturisire venită dinlăuntru. Nu despică firul în patru, ci îl face să zbîrnîie. La el, toate descrierile
Mogîldeața by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8394_a_9719]
-
altă filă, Paul Constantinescu a scris doar partitura corală, pe un singur portativ. La aceeași cotă există și partitura tipărită de Ministerul Culturii, Casa Centrală a Creației Populare, în anul 1954 CINE O MENȚIONEAZĂ: S. I.: p. 95-97: descriere și analiză TIPĂRITĂ: Ministerul Culturii, Casa Centrală a Creației Populare, anul 1954, în 5000 exemplare ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: cor bărbătesc PRIMA AUDIȚIE ISTORIC: OBSERVAȚII: face parte din muzica filmului Paradisul pescarilor, vezi nr. 8 din Catalogul muzicii de film. 54. TITLUL LUCRĂRII
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
la odihnă în Alaska sau la Polul Nord, fie în spitalul din Crans-Montana. La 30 noiembrie 1967 și-a făcut testamentul la Bournemouth. Simțea că se apropie sfârșitul. Se zbătea cu fel de fel de “gripe” între concerte, cu “sute de analize medicale de sânge și de ficat” între turnee, sperând că medicii să-i descopere medicamentul tămăduitor. La 23 februarie 1969, calvarul s-a sfârșit la Bournemouth, spre regretul miilor de ascultători și admiratori. Recent, casa de discuri EMI a editat
Constantin Silvestri Un secol de nemurire by Viorel COSMA () [Corola-journal/Journalistic/83953_a_85278]
-
sonate și piese de J.S. Bach, G. Tartini, W.A. Mozart, N. Paganini, H. Wieniawski, G. Enescu, B. Bartok și a constituit o piatră de încercare pentru un tânăr de 16 ani. Andrei Radu are posibilități nelimitate, interpretativ și instrumental. Analiza muzical - instrumentală și finisarea amănuntelor este impresionantă pentru vârsta lui, ceea ce mă determină să cred că evoluția sa, ca interpret, va fi constant ascendentă. Programul foarte greu și lung a fost, împreună cu distinsa pianistă și organistă, Olga Babadjan, realizat foarte
C?mpina, stagiunea muzical? 2012-2013 by Cornelia BRONZETTI () [Corola-journal/Journalistic/84005_a_85330]
-
Probabil Academia Română, dar, după succesul foarte discutabil pe care l-a avut reforma lingvistică (de pe urma căreia ne-am ales cu două sisteme ortografice care funcționează în paralel), mă tem că domnul profesor Funeriu n-ar trebui să fie excesiv de optimist. Analizele la microscop ale lui I. Funeriu sunt chiar mai interesante atunci când sunt aplicate unor texte literare clasice. Comentând edițiile critice, autorul observa erorile de transcriere care s-au perpetuat în timp, fapt ce demonstrează că puțini dintre editori au mai
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
gradație detectivistica, referințele culturale și limbajul foarte nuanțat țin permanent treaza atenția cititorului. Reflecții filologice de I. Funeriu este o carte scrisă cu inteligență și hâr, plină de învățăminte chiar și pentru cei deloc preocupați de hermeneutica editării sau de analiză prozodica a textului poetic.
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
și Maramureșului, al Bucovinei și al Olteniei dar și al Olteniei), Vincent Rastädter surprinde cu acuitate și deosebirile între doină și specii asemănătoare ei din folclorul ocazional (bocet, baladă, cântec de leagăn). Cea mai mare parte a studiului este dedicată analizei muzicale și decelării structurilor melodice care se constituie în modele pentru recunoașterea melodiei de doină. Analizele sunt aplicate pe melodii de doină apărute în culegerile de folclor ale Academiei Române, respectiv pe doina Ce mi-e drag dealu să-l
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]