3,713 matches
-
o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Piua Petrii, cu satele Piua Petrii și Brăilița, având o populație de 1528 de locuitori. Și acolo funcționau două școli și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Giurgeni cu 877 de locuitori în unicul său sat, în plasa Țăndărei a aceluiași județ, și comuna Piua Petrii în aceeași plasă și în aceeași componență, cu 1737 de locuitori. În 1950, comunele Giurgeni și
Giurgeni, Ialomița () [Corola-website/Science/301240_a_302569]
-
populație de 2677 de locuitori, ce locuiau în 625 de case. În comună funcționau o școală, o moară cu aburi, o mașină de treierat și trei biserici (la Dridu-Movila, Dridu-Snagov și Sărindaru de Jos). În 1925, comuna este consemnată de Anuarul Socec în plasa Fierbinți a aceluiași județ, având în compunere aceleași sate (cu excepția satului Movilița, care s-a separat și a format o altă comună). Comuna Dridu-Sărindarele avea atunci 4318 locuitori. În 1950, comuna a trecut în administrația raionului Urziceni
Comuna Dridu, Ialomița () [Corola-website/Science/301239_a_302568]
-
Buzău, Prahova și Ialomița. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Amara era un cătun cu 190 de familii al comunei Slobozia Veche. Din 1903 Amara a avut statut administrativ de comună, în componența sa intrând și satul Motalva. În 1925 Anuarul Socec consemnează comuna Amara în plasa Slobozia a județului Ialomița, cu 2098 de locuitori. În 1950, comuna Amara a trecut în administrarea raionului Slobozia din regiunea Ialomița - care după 1952 a intrat ]n componența regiunii București. În 1968, comuna, având
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
teritoriul actual al comunei mai funcționa la acea vreme în aceeași plasă și comuna Cegani, formată din satele Cegani și Pârțani, având în total 1200 de locuitori. Și aici funcționa o școală mixtă cu 50 de elevi și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Fetești a aceluiași județ, având 1902 locuitori, toți în satul Bordușani, în care au fost comasate toate satele existente anterior. Comuna Cegani, din aceeași plasă Fetești, a suferit un fenomen similar, satul Cegani
Comuna Bordușani, Ialomița () [Corola-website/Science/301232_a_302561]
-
județului Ialomița și era formată din satul Sudiți și din cătunele Teșila Mare, Batogu, Grecu, Perișoru, Obeada, Caramanu, Sarageaua, Mășăli și Puțu Nou, cu o populație totală de 2390 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Slobozia a aceluiași județ, formată doar din satul de reședință cu 2610 locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Slobozia din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, a
Comuna Sudiți, Ialomița () [Corola-website/Science/301253_a_302582]
-
16 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Crunți, formată doar din satul de reședință cu 1198 de locuitori; aici funcționau o biserică și o școală mixtă cu 50 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Căzănești a aceluiași județ comuna Reviga cu 2735 de locuitori în satele Reviga, Reviga Nouă și Rovine (ultimele două recent apărute), și comuna Crunți cu 1150 de locuitori în unicul său
Comuna Reviga, Ialomița () [Corola-website/Science/301248_a_302577]
-
a județului Ialomița și era formată din satele Perieți, Poenaru-Bordea, Brătescu și Botaru, cu o populație de 1898 de locuitori. În comună funcționau două biserici și două școli mixte cu 170 de elevi una la Perieți și alta la Botaru. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Slobozia a aceluiași județ, având 2100 de locuitori în satele Perieți, Misleanu și Poenaru-Bordea. În acea perioadă, în aceeași zona apăruse și comuna Pribegi, cu 1085 de locuitori în satul Pribegi. În 1950
Comuna Perieți, Ialomița () [Corola-website/Science/301247_a_302576]
-
1175 de locuitori ce trăiau în 267 de case. În comună funcționau două biserici, o școală de băieți cu 22 de elevi, o școală de fete cu 10 eleve și un "institut de fete" înființat de soția lui Barbu Catargiu. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Fierbinți a aceluiași județ, având o populație de 1500 de locuitori. În 1950, comuna a trecut la raionul Căciulați, și apoi (după 1952) la raionul Snagov și (după 1960) la raionul Urziceni, toate
Maia, Ialomița () [Corola-website/Science/301243_a_302572]
-
doar cu satele lor de reședință și cu populații de 942, respectiv 664 de locuitori. În fiecare din cele două funcționau câte o biserică și o școală. Școala din Eliza-Stoenești avea 34 de elevi (dintre care 2 fete). În 1925, Anuarul Socec arată că comunele Condeești și Ulești fuseseră desființate și incluse în comune Eliza-Stoenești din plasa Urziceni a aceluiași județ, comună care acum cuprindea toate cele trei sate, cu 3145 de locuitori. În perioada comunistă, comuna Eliza-Stoenești a luat numele
Condeești, Ialomița () [Corola-website/Science/301236_a_302565]
-
a județului Ialomița și era formată din satele Moldoveni, Patru Frați și Panțoiu, având în total 2168 de locuitori. În comună funcționau două biserici și două școli mixte, la Patru Frați și Moldoveni, cu 105 elevi (dintre care 13 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Urziceni a aceluiași județ, având în compunere satele Moldoveni și Patru Frați, cu o populație de 2894 de locuitori. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Urziceni din regiunea Ialomița, apoi (după
Moldoveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301245_a_302574]
-
plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița comuna Frățilești, formată din satele Frățilești și Ghizdărești și din cătunele Marinache, California, Văcăria și Armanu-Urâta, având în total 771 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 30 de elevi și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Frățilești cu 3001 locuitori în satele Frățilești, Ghizdărești și Săveni în plasa Țăndărei a aceluiași județ. În 1931, apărea și comuna Săveni, prin separarea satului Săveni de comuna Frățilești. În timp, comuna Frățilești s-a
Comuna Săveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301250_a_302579]
-
Ialomița-Balta a județului Ialomița comuna Rași, formată din satele Rașii de Jos și Rașii de Sus, precum și din cătunele Călciugeni, Hulueni și Moș Ștefan, având în total 1098 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală primară mixtă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Rași în plasa Căzănești a aceluiași județ, având în unicul sat Rași 1118 locuitori. În 1931, noua lege a administrației publice consemnează comuna Sălcioara, cu satul Sălcioara, și comuna Rași cu satele Rașii Noi și
Comuna Sălcioara, Ialomița () [Corola-website/Science/301249_a_302578]
-
cu Pietrăria, Vlădiceni și târgușorul Socola, având în total 2287 de locuitori. În comună funcționau două mănăstiri, patru biserici, două școli de băieți cu 85 de elevi, o școală de fete cu 51 de eleve, și o moară cu aburi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează ca reședință a plășii Codru, având 1845 de locuitori în satele Bârnova, Buciumi, Păun, Pietrăria, Socola, Vlădiceni și Vișan. După al Doilea Război Mondial, comuna a primit denumirea de "Bârnova", întrucât satul Buciumi a fost
Comuna Bârnova, Iași () [Corola-website/Science/301260_a_302589]
-
confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, dintre satele ei existând doar satul Grindași (denumit anterior și "Valea Măcrișului"), inclus în comuna Grindu (plasa Câmpul, județul Ialomița). În acest sat exista o școală mixtă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția comunei "Grindași", formată din satele Grindași și Valea Măcrișului, în plasa Urziceni a aceluiași județ; comuna avea 2002 locuitori. În 1931, comuna s-a despărțit în două comune: Grindași și Valea Măcrișului, fiecare având doar
Comuna Valea Măcrișului, Ialomița () [Corola-website/Science/301254_a_302583]
-
a județului Ialomița și era formată din satele Malu, Cioara și Broștenii Vechi, cu o populație totală de 1092 de locuitori. În comună funcționau trei biserici și trei școli primare mixte, câte una din fiecare în fiecare sat. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Malu în plasa Urziceni a aceluiași județ, cu satele Broștenii Vechi, Butoiu, Cioara, Malu, Principesa Maria și cătunul Fundu-Crasău, având 3156 de locuitori. Aceeași sursă arată că între timp apăruse și comuna Broșteni, prin separarea satului Broșteni
Comuna Ion Roată, Ialomița () [Corola-website/Science/301242_a_302571]
-
pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Scheia, cu satele Cucova, Fărcășani și Scheia, cu o populație totală de 1432 de locuitori. În această comună existau o școală mixtă, două biserici catolice și una ortodoxă. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Scheia și trecerea satelor ei la comună Cuza Vodă, care avea, în această alcătuire, plus satul Volintirești preluat de la comună Heleșteni, 3,152 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Român din
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
din satele Brăești, Cristești, Buda-Albești, Prigoreni, Gugea, Valea Oilor și Făcuți, având în total 2910 locuitori. Existau în comună două mori de apă și una de aburi, patru biserici și două școli cu 84 de elevi (dintre care 9 fete). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2741 de locuitori în satele Albești, Brăești, Buda, Cristești și Prigoreni. Comuna a fost desființată în 1931, satele ei intrând în componența comunei Lungani, dar a fost însă reînființată ulterior. În
Comuna Brăești, Iași () [Corola-website/Science/301262_a_302591]
-
plasa Bahlui a județului Iași și era formată din satele Ceplenița, Buhalnița, Vârâți, Moara Prefectului, Sticlăria și Borosoaia, având în total 2384 de locuitori. Funcționau în comună 12 mori de apă, două școli cu 56 de elevi, și două biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Cârligătura a aceluiași județ, având 3127 de locuitori în satele Buhalnița, Ceplenița, Moara Prefectului, Vârâți și în cătunul Petroșica. Comuna a fost desființată în 1931, satele ei trecând la comuna Scobinți, însă a
Comuna Ceplenița, Iași () [Corola-website/Science/301264_a_302593]
-
Bârnovei, Todirel și Cercu, având în total 2009 locuitori. În comună funcționau o moară de aburi, patru biserici și două școli cu 75 de elevi (dintre care 13 fete). În timpul Primului Război Mondial, în comună a avut loc un grav accident feroviar. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având 3618 de locuitori în satele Cercu, Ciurea, Curături, Dumbrava, Lunca, Picioru Lupului, Slobozia, Todirelu și în cătunele Baba Nicula și Poiana cu Cetate. În 1931, comuna a fost desființată și inclusă
Comuna Ciurea, Iași () [Corola-website/Science/301266_a_302595]
-
și avea 719 locuitori și o biserică ridicată în 1874. Comuna Covasna era formată doar din satul de reședință și avea 1256 de locuitori, o biserică construită în 1866 și o școală cu 27 de elevi (dintre care 4 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Codru a județului Iași, având 2668 de locuitori în satele Costuleni, Hilița și Măcărești. Aceeași sursă consemnează desființarea comunei Cozia și alipirea satului Cozia la comuna Covasna, comuna rezultată având 1914 locuitori și
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
cinci biserici. Prin Decretul Regal nr. 2465 din 25 septembrie 1925 satul Boatca apare sub numele Botea, satul Crucea-Roșie iese din compunerea comunei și intră satul Lingurari-Ursari, satul Holm intră în componența comunei Poienari iar Piscu-Rusului trece la comuna Stănița. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2618 locuitori în satele Bălușești-Mici, Boatca, Ciurea, Crucea-Roșie, Dagâța, Lingurari, Mănăstirea, Ursari, Piscu Rusului, Vovriești și Zece Prăjini. În 1931, satele Lingurari și Ursari au fost comasate într-un unic sat
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
luat în seamă și lupta dintre Ștefăniță-Vodă, ajutat de cazaci și Constantin-Vodă, în care a fost înfrânt Ștefăniță. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satele ei făcând parte din comuna Copou, reședința plășii Copou a județului Iași. Anuarul Socec din 1925 consemnează separarea Aroneanu, Cuza Vodă, Dorobanțu, Rediu Aldei și Șorogari din această comună pentru a forma comuna Aroneanu, cu 1675 de locuitori. În 1931, comuna a fost desființată din nou și satele ei reincluse în comuna Copou
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
sunt ortodocși (96,64%). Pentru 2,41% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satele Comarna de Jos și Comarna de Sus aparținând comunei Poieni, iar satul Osoi aparținând comunei Tomești. Anuarul Socec arată apariția satului Caragău și unirea satelor Comarna de Jos și Comarna de Sus în satul Comarna, cele două sate aflându-se în comuna Poieni. În 1931, satul Comarna a trecut și el la comuna Tomești. După al Doilea
Comuna Comarna, Iași () [Corola-website/Science/301268_a_302597]
-
-lea, comuna făcea parte din plasa Crasna a județului Vaslui și era formată din satele Ciortești, Șerbești, Pribești, Deleni, Coropceni și Crasna, având în total 2784 de locuitori. În comună funcționau două mori cu aburi, o școală și cinci biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași alcătuire, cu o populație de 4445 de locuitori, în plasa Codăești a aceluiași județ. În 1931, satul Pribești a fost transferat comunei Codăești, comuna rămânând cu satele Ciortești, Coropceni, Deleni și Șerbești. În
Comuna Ciortești, Iași () [Corola-website/Science/301265_a_302594]
-
era formată din satele Păușești, Dumești, Hoisești, Căcărăzeni, Buțulucu, Holm, Scobălțeni, Chilișoaia și Frumușelele, având în total 2497 de locuitori. Funcționau în comună șase mori de apă și două cu aburi, cinci biserici și trei școli cu 96 de elevi. Anuarul Socec consemnează schimbarea numelui comunei în "Dumești", comună ce făcea parte din plasa Bahlui a aceluiași județ, având 2383 de locuitori în satele Dumești, Hoisești, Căcărăzeni, Păușești și Chilișoaia, după ce satele Holm și Scobălțeni trecuseră la comuna Podu Iloaiei. În
Comuna Dumești, Iași () [Corola-website/Science/301275_a_302604]