8,321 matches
-
convins să repete experiența, asigurându-l că nici o precauție nu va fi omisă pentru a vedea dacă nu cumva era vorba de o Înșelăciune. În consecință, fachirul, În prezența curții, a intrat Într-o totală stare de asfixie, având toate aparențele unui mort. În acea stare, a fost Înfășurat În pânza pe care s-a pus pecetea lui Ranjit Singh, luat de acolo și așezat Într-un cufăr, la care maharajahul a fixat o Încuietoare zdravană. Cufărul a fost Îngropat Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
o plantă erbacee perenă; aici Honigberger discută un exemplu european de materia medica recomandabil Însă deopotrivă pacienților săi din Asia (cf. US Dispensatory, pp. 1537-1538). 32. Iată ce scriau alte autorități medicale ale epocii: „Căldura climei din Hindustan favorizează În aparență dezvoltarea principiului său activ (...) hașișul arabilor e În esență același (...) Oameni Îmbrăcați În diferite haine merg prin câmpurile de cânepă, lovind cu putere plantele și separând astfel rășina, care mai apoi e strânsă de pe haine și transformată În mici bulgări
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
marmură neagră de la o statuie În mărime mai mare decât cea naturală și ale cărei alte resturi fuseseră deopotrivă Întâlnite În amestec cu alte materiale și folosite la construcția monumentului. Circumstanța aceasta poate autoriza conjectura că acest st¿pa, după aparențe unul dintre cele mai vechi din cele aflate În preajma Peshawarului, fusese reconstruit, la o epocă incertă, cu resturile altuia ce trebuie să fi fost ridicat În epocile precedente pe același loc. (...) Între monumentele de același gen care se oferiseră observației
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a Întâlnit În Afganistan, ci din mari cărămizi foarte dure, lipite prin straturi de ciment. Starea lor de conservare era remarcabilă. D-lui Honigberger nu i-a fost greu să recunoască faptul că monumentele fuseseră deja explorate și, judecând după aparențe, la o epocă deja mult anterioară. În vârful lor se deschideau mai multe celule foarte Încăpătoare și cu totul goale, a căror destinație nu a putut-o afla. (...) La câtva timp după ce a ajuns la Buhara a aflat, În cursul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Eliade, pentru ruptura de nivel dintre cele două universuri. Exemplele sunt Însă nenumărate. În una dintre cele 61 de obiecții dialectice la filosofia lui Ïaòkara, Dasgupta nota că, pentru Ïaòkara și școala sa, dacă această „cădere a vălurilor”, dispariția falsității aparenței lumii, nu poate fi explicată altfel, ea trebuie socotită imediată, instantanee 2. Un motiv care nu a fost probabil decât puțin explorat, dar a cărui subtilitate face chiar parte din genealogia ideii de lectură edificatoare, și nu doar europeană și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
formulată de Gabriel Tarde, mentorul filosofic al lui E. Lovinescu. Atribut al tinereții, în sensul de etos privilegiat, nemarcat de rătăciri și de uscăciune afectivă, imitația este fecundă la popoarele tinere, în stare să se sincronizeze rapid cu marile culturi. Aparența lipsei de program maschează deci, în cazul S., o modalitate de exprimare a acestuia „prin învăluire”, până la formulările definitive de mai târziu: „Esteticește vorbind, generațiile se succed, dar nu se aseamănă. A fi dintr-o generație nouă nu înseamnă, așadar
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
fi pus pe treapta ultimă a scării evolutive [...]. Pe lângă complexitatea planului larg-îmbrățișător, romanul d-lui Rebreanu e impresionant prin lipsa de intenție a autorului și printr-o obiectivitate ce-i dă putința de a reproduce aspectele reale ale vieții, cu aparențe contradictorii ușor reductibile totuși la o relativă unitate”. Un prozator care îl entuziasmează pe E. Lovinescu este Gh. Brăescu. Începând cu schița Metodă nouă (32/1919), el va trezi, alături de F. Aderca, cel aruncat în arenă cu texte ca Alina
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
jurnalist intră în familia Dumitrescu, unde o cunoaște pe Luchi, femeie voluntară și capricioasă, anturată de alți doi tineri intelectuali. O veche rivalitate și totodată o veche prietenie îi leagă pe cei doi, sub supravegherea și încurajarea medicinistei care, în ciuda aparențelor, se dovedește o ființă inocentă. Luchi fusese la un pas de căsătoria cu doctorul Spurcaciu, preferat pentru sentimentul de stabilitate pe care îl inspira. Logodna s-a stricat din cauza intrigii celuilalt concurent, Adrian Popescu (el mărturisește a fi avut legături
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
și ranchiuna, paharnicul pune la cale - sau este doar complice al fraților săi, paharnicul Costache și spătarul Antohi - o copioasă mistificare, Izvodul lui Clănău sau Cronica lui Huru (ce se tipărește în 1856), atribuind neamului Sion o obârșie legendară, cu aparențe de veracitate istorică. Falsul izvod era menit să ateste străvechea noblețe a familiei, ai cărei membri se dovedeau, astfel, înrudiți cu cele mai de vază familii boierești moldovene. Cu același temei documentar și în acest spirit și-a gândit S.
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
mașină, menit să readucă afecțiunea femeii, dar este ucis. Aici cazuistica geloziei frizează, în același timp, absurdul și ridicolul. Șeful Preda, ultima nuvelă, exploatează gelozia paternă, care ia o turnură demențială, patologică și duce la întâmplări tragice. În general, sub aparențe inofensive, aproape banale, personajele lui S.-R. ascund un uriaș potențial de neliniște, de instabilitate interioară, transformându-se, subit, în indivizi descumpăniți, explozivi. SCRIERI: Andrei Braniște, București, [1913]; ed. Berlin, 1914; Propilee artistice, București, 1913; Istoria artelor, București, 1924; Necesitatea
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
și în străinătate, au fost transmise de radiodifuziunile din München, Köln, Roma, Belgrad, Sarajevo, Helsinki, Bratislava. Treisprezece piese vor alcătui volumul Multiplii faptului divers (1986), câteva fiind difuzate în repetate rânduri, ca răspuns la solicitările publicului, care a descoperit, sub aparențele a ceea ce unii comentatori au numit „un absurd agreabil”, o meditație adesea gravă asupra destinului lumii de astăzi. SCRIERI: Poeme banale, București, 1969; Balerina portocalie, București, 1970; Ora translucidă, București, 1974; Acceptați retrovizorul, București, 1974; Aventură în cosmos, București, 1974
SARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
Morus, Fr. Bacon, J. J. Rousseau, I. Kant, K. Marx). Toate reformele sociale au la bază o motivație sufletească, ale cărei surse trebuie căutate fie în inconștient, fie în Supra-Eu. Toți cei care au imaginat „cetatea ideală” au fost în aparență vizionari, dar în esență au cultivat valorile morale sub imperiul dorințelor Supra-Eului moral (Platon, Aristotel, Sf. Augustin, Th. Campanella). Două tendințe fundamentale, funciarmente fixate în ființa umană, stau la baza mobilelor și motivațiilor care „mișcă lumea”: inconștientul și Supra-Eul. De
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de adaptare, conflictele, agresivitatea. Lumea modernă este o „lume de criză” (F. Nitti, L. Bauer, R. Guénon, M. de Unamuno). Conflictele dintre generații iau forme dintre cele mai diferite ca manifestare socială, uneori fiind de un dramatism profund și cu aparență de ruptură. Degradarea modelelor tradiționale, prin factorii de schimbare și progres, face să fie înlocuite mentalitățile bazate pe valorile morale, socio-culturale și spirituale tradiționale printr-o „mentalitate a mediocrităților” (W. Rathenau), o dată cu deprecierea modului de viață, a atitudinilor față de valorile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
modele” de comportament, acțiune, gândire și sensibilitate, concentrate toate într-un „stil de viață” fragil sau chiar deviant, pe care-l vom studia în continuare. 3) Stilul de viață și sănătatea mintală Condițiile societății deschise, de factură civilă, modernă, cu aparență de libertate, cultivând „drepturile omului” și „spiritul democrației”, pun, așa cum am mai arătat, serioase dificultăți de adaptare la un nou „stil de viață”, care ridică probleme importante de rezolvat pentru igiena mintală. Acest „stil de viață” este, în primul rând
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și competiția acestor categorii de indivizi, constituite în următoarele forme de grupuri: a) grupuri decizionale, care conduc societatea, gestionează puterea și aplică legile, exercitând în felul acesta un „control” asupra instituțiilor și cetățenilor; b) grupurile de manipulare, care exercită sub aparența informării o acțiune largă de manipulare prin mass-media (presă, radio, TV, cinema, teatru, megafestivaluri, competiții sportive etc.), generând „curente de opinie” adoptate automat, nereflexiv, de către populație; c) grupurile de persoane castrate, defavorizate și dependente social, care nu pot trăi independent
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
arătat deja mai sus. Intențiile și scopul tehnicilor de manipulare constau în acțiunea de captare a maselor de către putere, prin „oferte”, „promisiuni”, „acțiuni caritabile” sau „acțiuni profitabile”, prin tentația unor „oferte avantajoase” (sisteme de asigurări, concursuri cu premii) etc. În aparență toate acestea se adresează sau răspund unor „nevoi colective”, cu caracter esențial, stringente. În plus, manipularea „oferă” maselor din partea puterii ceea ce se numește „așteaptă” în vederea satisfacerii unor nevoi. Formele manipulării ca „tehnici social-politice” sunt reprezentate prin „informații”, prin „obiecte” sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de Paris du 30 mars 1856. Deși o mare parte a cărții este dedicată statutului internațional al Principatelor , problemele reorganizării interne ocupă totuși un loc suficient de larg pentru ca lucrarea să poată fi definită ca un veritabil manifest reformator. În aparență, este vorba despre un text descendent al pașoptismului muntean. Tratarea problemei rurale, căreia autorul Îi acordă o atenție deosebită, Îi este tributară Întru totul: teoria asupra dreptului ab antiquo al sătenilor asupra pământului și a continuității acestuia (cota „pământului de
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
Guizot, De la démocratie en France . Asumarea modelului britanic, elogiul decretului imperial francez din 2 martie 1852, privitor la descentralizare, și, mai ales, revendicarea de la Alexis de Tocqueville și reflecțiile sale asupra democrației americane (condiționarea guvernării libere prin moravurile sociale) lăsau aparența unei replieri conservatoare, sau cel puțin reticente față de tradiția liberală a anilor 1840. Proiectul cvasi-constituțional de reformă din finalul cărții tranșa Însă apartenența doctrinară a autorului. Erau prevăzute, sub aspect politic, unicameralismul (legitimat, ce e drept, prin tradiție), atribuțiile restrânse
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
LUPAȘCU ANDREEA MILENA NEAGU NICOLETA CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAȘTEREA ȘI DEZVOLTAREA POTENȚIALULUI CREATIV AL ELEVILOR ARGUMENT Alegerea acestei teme este motivată tocmai prin cunoașterea faptului că orice copil are mai multe posibilități decât lasă aparența să se vadă, că posedă un potențial creativ care, daca nu este stimulat, nu va da roade mai târziu, când va trebui să facă față la “noutățile permanente”, la schimbările rapide ce se vor produce în realitatea în care vor
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
fiind decorate cu un deosebit bun gust. Sala de muzică a Reginei Elisabeta căptușită cu lemn până la jumătate din înălțime și lucrată în nuc, prezintă cu geamurile-i colorate cu orga și cu stranele-i înșirate de a lungul pereților, aparența unei capele. Lemnăria este despărțită de zid și de tavan printr-un interval de câțiva centimetrii, ceea ce-i dă răsunetul unei viori. Harpe, piane și alte instrumente muzicale, strane în stilul Renașterii, se amestecă cu mobila severă a acestei săli
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Încercarea scriitorului (1975) și Punte (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor), cuprinzând un jurnal scris între optsprezece și douăzeci și patru de ani, publicat însă, în conformitate cu o regulă instituită împreună cu confrații săi literari, abia după vârsta de patruzeci de ani, anunță și pregătesc în aparență un roman, dar devin prin ele însele pagini de roman. E vorba de formarea unui tânăr intelectual capabil să trăiască scrisul ca pe un act vital, dar agresat de o lume - aceea mizeră și absurdă a anilor 1947-1953 - pe care
ŢOPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
spiritul timpului în care au fost elaborate. În schimb, amplul studiu introductiv la o ediție din dramaturgia lui Sorbul (1956) include o exegeză critică de natură a reliefa judicios sensurile textelor. Observațiile privind Patima roșie, bunăoară, punctează faptul că, sub aparența de „anecdotă dramatizată”, piesa „îndemna la lungi meditații” într-o vreme când se montau aproape numai spectacole de divertisment, că autorul opunea teatrului bulevardier un teatru de idei, urcând pe scenă „o lume bolnavă, dezaxată, conștientă de această dezaxare, dornică
TORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
când angoasat, când „bășcălios” și sfidător. Cele mai multe sugestii vin din direcția Arghezi și din „cântecele de ibovște” pe o tradiție muntenească. Arghezi însuși amestecase în pasta din Florile de mucigai culorile și jalea irmoaselor. S. alege două modele care în aparență se împacă așa cum se împacă ziua cu noaptea. Unul este grav și trimite la esențele lumii și la jalea metafizică a existenței, altul cultivă limbajul argotic al periferiei și bocetul erotic prefăcut, suferințele și orgoliile virile ale tânărului îndrăgostit, cu
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
civice și geopolitice, se regăsesc, îmbinate complex, în Hotel Europa, carte distinsă cu un premiu UNESCO, considerată de critică drept primul roman important care se referă la realități de după 1989 (acțiunea e databilă: 21 decembrie 1989 - toamna lui 1991). Sub aparențe de roman picaresc (în parte parodic, polițist sau de aventuri), de cronică, în maniera carnavalescului tragic, a exodului spre Vest al unor tineri dezamăgiți de viața postcomunistă, Hotel Europa e o meditație profundă și gravă, în cheie postmodernă, asupra rostului
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
ce pot fi reperate încă de la intrarea în scenă a personajului („Dar ce era Chiril? Păcătosul Chiril?... Nu era el eclerorul? Cercetașul? Trimisul Galeriei, arcă până la refuz de amintiri? Porumbelul ei singuratic și îndrăzneț, ce măsoară întinderea vastă, netedă în aparență, a conștiinței, ascunzând însă dedesubt atâtea prăpăstii și piscuri?...”), pentru a se vărsa în finalul ce aduce, laolaltă cu prospecțiile în „viitorul luminos” din anii ’60, sugestia factice a izbăvirii: „Pe urmă, praful, murdăria se duseră. Totul redeveni curat. Totul
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]