16,557 matches
-
Popescu, Traian, interviu realizat în Cluj-Napoca, 4 decembrie 2006. Rodas, Constantin, interviu realizat în Ploiești, 12 octombrie 2007. Săbăciag, Ioan Petru (născut la 6 iunie 1925 în satul Noțig, județul Sălaj; a fost condamnat la 1 an și jumătate pentru apartenență la grupul Silviu Suciu-Petru Rebreanu, pedeapsă pe care și-a ispășit-o la Jilava și Pitești), interviu realizat în Cluj-Napoca, 17 aprilie 2006. Sebeșan, Emil, interviu realizat în Timișoara, 30 octombrie 2006. Index de antroponimetc "Index de antroponime" A Aerinei
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
soțului. Acești factori au limitat violența îndreptată împotriva ei. Atitudinea față de femeie era diferențiată în raport de poziția sa în interiorul familiei și în afara ei. În societatea tradițională, femeile ocupau două poziții sociale importante. Pe de o parte, poziția dată de apartenența la o familie: mamă, fiică, soră, soție. În această postură, femeia intră sub jurisdicția valorilor familiei și este protejată de familie împotriva lipsei de respect din afara acesteia. Pe de altă parte, femeile riscă să devină obiecte sexuale în relațiile din afara
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Studiul nostru este o anchetă epidemiologică retrospectivă. Chestionarul a reprezentat un important instrument de evaluare, realizat de dr. Sorin Săndulache, după o concepție originală. Acesta cuprinde două secțiuni. Prima a fost completată de către subiecți și cuprinde următoarele puncte: Date personale: apartenența etnico-religioasă, vârstă, sex, adresă, studii, profesie. Condiții de viață: mediu, locuință, suprafața locuinței, utilități, venituri, tipul de familie. Stil de viață: activitate, odihnă, igienă, alimentație, toxice uzuale. Impactul convingerilor religioase: evaluare proprie. Răspunsurile au fost analitice; diferite variante tipice au
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și cei care nu consumă carne (111 persoane). Dieta ovo-lacto-vegetariană este întâlnită cu precădere la români (60 subiecți), ca grup etnic, și la adventiștii de ziua a șaptea (77 subiecți) ca grup religios (tabelul 1). Tabelul 1. Distribuția dietei în funcție de apartenența etnico-religioasă Grupuri religioase Grupuri etnice Tipul dietei AZS Non-AZS Români Rromi Lipoveni TOTAL Carnată 49 70 60 42 17 119 Vegetariană 77 30 86 7 14 107 Vegană 4 0 3 1 0 4 TOTAL 130 100 149 50 31
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
venituri mici, cu educație elementară, având un mod de viață simplu și aspru. Consumul de alcool și tutun a fost foarte redus, acest lucru confirmând nivelul scăzut al consumului de toxice uzuale în mediile religioase. Distribuția tipului de dietă în funcție de apartenența religioasă a arătat că membrii AZS sunt cu precădere ovo-lacto-vegetarieni, în timp ce restul grupurilor religioase au în mare parte o alimentație bazată pe carne. Deși membrii AZS au o alimentație săracă în grăsimi saturate animale, ei au probleme cu aportul de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
avut nivelul colesterolului și/sau al trigliceridelor crescut, mai ales în rândul bărbaților. Nivelul scăzut al colesterolului se corelează cu o dietă ovo-lacto-vegetariană. Simptomatologia și patologia se corelează, de asemenea, cu tipul dietei, ovo-lacto-vegetarienii având un procent mare de asimptomatici. Apartenența religioasă este determinantă față de stilul de viață și starea de sănătate, în comparație cu apartenența etnică, ce tinde să fie neutră în studiul nostru. Convingerile și apartenența religioasă conferă speranță și optimism și înclină să favorizeze un stil de viață liber de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Nivelul scăzut al colesterolului se corelează cu o dietă ovo-lacto-vegetariană. Simptomatologia și patologia se corelează, de asemenea, cu tipul dietei, ovo-lacto-vegetarienii având un procent mare de asimptomatici. Apartenența religioasă este determinantă față de stilul de viață și starea de sănătate, în comparație cu apartenența etnică, ce tinde să fie neutră în studiul nostru. Convingerile și apartenența religioasă conferă speranță și optimism și înclină să favorizeze un stil de viață liber de factori de risc. La cei cu o viață religioasă activă, cum este cazul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
patologia se corelează, de asemenea, cu tipul dietei, ovo-lacto-vegetarienii având un procent mare de asimptomatici. Apartenența religioasă este determinantă față de stilul de viață și starea de sănătate, în comparație cu apartenența etnică, ce tinde să fie neutră în studiul nostru. Convingerile și apartenența religioasă conferă speranță și optimism și înclină să favorizeze un stil de viață liber de factori de risc. La cei cu o viață religioasă activă, cum este cazul monahilor și al adventiștilor, se constată și stilul de viață cel mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
beneficiari. În concluzie, putem schița (opta pentru) trei definiții ale violenței instituționale: 1. Ansamblul presiunilor și coercițiilor exercitate asupra individului și grupurilor de către instituții, pentru a-i determina să respecte legea, codurile sociale și valorile în vigoare în cultura de apartenență. 2. Abuzul de presiuni nelegitime, care îi pot determina pe cei oprimați să se revolte. 3. Orice act de violență ce se exercită asupra unui individ, în instituție, din partea acesteia sau în favoarea instituției. Din ce în ce mai des, constatăm în societatea actuală o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
compensatoriu, din partea unor indivizi care se simt mici și neputincioși în alte cercuri, ajungând să se refuleze în contextul unor relații protejate, în cadrul cărora puterea le este legitimată prin atribuirea unor poziții și roluri. Un alt element comun îl reprezintă apartenența la sisteme sociale corelate. Implicarea în relații sociale scade potențialul de producere a unor comportamente violente, datorită controlului social al acestor sisteme asupra sistemului familial. Iată de ce violența domestică este explicată de izolarea socială, pe care o generează ca efect
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a publicat un volum intitulat Articole și cuvântări. De obicei, articolele sunt intervenții personale referitoare la diferite probleme social-politice, culturale, dar și științifice propriu-zise. Dan Zamfirescu a tipărit În 1976 volumul Studii și articole de literatura română veche, ceea ce denotă apartenența (Încă!) a speciei la stilul științific. 5. Studiul Este foarte apropiat de articol, uneori confundându-se cu el. Spre deosebire de articol, implică abordarea științifică, nu publicistică a unei probleme. Studiul are În mod obligatoriu note și bibliografie, uneori și un rezumat
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
pune În discuție sau pentru a amplifica diverse opinii lansate În text. Unele lucrări clasice În domeniu socotesc că „este util a muta În notă discuții tehnice, comentarii accidentale, corolarii și informații adiționale” (Eco, 2000, p. 182). Discutând, de pildă, apartenența Țiganiadei la un curent literar, Ioana Em. Petrescu scria, În comentariile la Studiile literare ale lui D. Popovici (ed. cit., p. 502): 16. Încadrarea operei lui Budai-Deleanu Într-un curent literar este o operație dificilă: Țiganiada a putut fi pusă
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
aplicarea ortografiei obișnuite, În cazurile când avem de-a face cu simple particularități grafice (Fisher, 1955, p. 71). Același experimentat lingvist spunea În continuare: „O unificare totală În sensul noii ortografii nu este recomandabilă, deoarece nu avem dreptul să falsificăm apartenența cronologică și dialectală a scriitorului” (p. 76). Aș adăuga faptul că a schimba textul unui scriitor este la fel de grav ca atunci când am Încerca să „Întinerim” cu pensula tablourile lui Grigorescu sau Michelangelo sau să „modelăm” cu dalta o statuie de-
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Cercetarea urmărea compararea unor tineri delincvenți cu parteneri nedelincvenți de același nivel socioeconomic. Cei 500 de delincvenți studiați de Glueck și Glueck erau internați în școli de corecție ca urmare a faptului că au comis delicte grave și pe fondul apartenenței lor la un mediu socioeconomic defavorizat. Între 1940 și 1944, Glueck și Glueck au constituit un grup-martor compus din elevi despre care se știa că nu au comis acte antisociale grave și care frecventau școli situate în vechile cartiere sărace
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
realitate, această distincție e mai puțin clară decât pare. În studiul său consacrat altruismului participativ, adică devotamentului față de comunitatea în care individul trăiește (familie, biserică, patrie), Moscovici (1994) remarcă faptul că acest tip de altruism permite fiecăruia să-și reînnoiască apartenența la comunitate. A rupe legătura care integrează individul într-un grup ar însemna pentru acesta, într-un fel, a înceta să mai existe, întrucât nu se poate vorbi nici de „națiune, nici de părinți de schimb”. Devotamentul față de comunitate înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
categorii mai complexe. A doua etapă Recunosc că aprecierea bazată numai pe mandatul guvernamental ar putea să fie amăgitoare. În această a doua etapă vor fi luate mai Întâi În considerare carierele din partid ale membrilor elitei guvernamentale (mai ales apartenența la Biroul Politic și la Secretariatul Comitetului Central). În cazul tehnocraților, cel puțin, putem fi mai Încrezători În estimarea făcută la sfârșitul primei etape, dacă presupusul tehnocrat nu are sau are o implicare politică foarte redusă În structurile de vârf
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Cariera În partid a elitei guvernamentale A sosit momentul să confirmăm sau să infirmăm prima identificare, mai degrabă formală, a elitei guvernamentale, prin coroborarea cu informațiile despre pozițiile deținute În partidul comunist. Mai Întâi, voi pune În lumină corelația dintre apartenența la Biroul Politic și Secretariatul PCR, pe de o parte, și apartenența la elita guvernamentală În perioada 1952-1965, pe de altă parte (vezi tabelul 4). Tabelul 4. Elita guvernamentală Dej. Apartenența la Biroul Politic și la Secretariatul CC la momentul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
să infirmăm prima identificare, mai degrabă formală, a elitei guvernamentale, prin coroborarea cu informațiile despre pozițiile deținute În partidul comunist. Mai Întâi, voi pune În lumină corelația dintre apartenența la Biroul Politic și Secretariatul PCR, pe de o parte, și apartenența la elita guvernamentală În perioada 1952-1965, pe de altă parte (vezi tabelul 4). Tabelul 4. Elita guvernamentală Dej. Apartenența la Biroul Politic și la Secretariatul CC la momentul congreselor partidului. Ierarhie după lungimea mandatului În guvern Mandat guvernamental* Membru plin
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
comunist. Mai Întâi, voi pune În lumină corelația dintre apartenența la Biroul Politic și Secretariatul PCR, pe de o parte, și apartenența la elita guvernamentală În perioada 1952-1965, pe de altă parte (vezi tabelul 4). Tabelul 4. Elita guvernamentală Dej. Apartenența la Biroul Politic și la Secretariatul CC la momentul congreselor partidului. Ierarhie după lungimea mandatului În guvern Mandat guvernamental* Membru plin În: Poziția În BP și În Secretariat Nume Total non-politic politic CC Pb/S Anii: ’55/’60/’65/’69
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
lucru dovedește, cred, că Întreaga lui viață s-a desfășurat În partid și indică neîncrederea lui constantă față de aparatul de stat și față de autonomia lui reală sau doar potențială. Merită observat faptul că, dat fiind controlul său asupra „aparatului” (și apartenența lui etnică română „corectă”), Încă din 1964 era văzut de către un analist atent drept „cel mai probabil succesor al lui Dej dinăuntrul partidului”. În elita guvernamentală, dar nu și În cea de partid a) Tehnocrații Luând În considerare implicarea În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pozițiile lor la nivelul Comitetului Central. Tabelul de mai jos compară data primei numiri Într-o funcție de răspundere majoră În guvern cu data obținerii statutului de membru supleant și plin În CC. Tabelul 5. Tehnocrații. Mandat guvernamental și perioada de apartenență la CC Nume Lungimea mandatului Data primei numiri ca ministru Perioada de membru și/sau membru supleant În Comitetul Central Florescu Mihail 22 ian. ’53 - ’55 - ’74 Î* Suder Mihai 18 mai ’52 - ’60 - ’74 Î Almășan Bujor 16 mar
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
un număr semnificativ de ani Într-un minister non-politic: Janos Fazekas și Chivu Stoica. 3.4. Tehnocrați și politicieni. Imaginea finală Am putea spune că elita guvernamentală promovată de Gheorghe Gheorghiu-Dej include, În mare proporție, elita partidului (identificată formal prin apartenența la Biroul Politic și Secretariatul CC). Foarte puțini membri ai elitei de partid s-au dedicat În Întregime partidului: Între ei, În mod nesurprinzător, Nicoale Ceaușescu. Această elită conține 17 politicieni. Dintre ei, trei au fost incluși În categoria tehnocraților
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
momentul a trei congrese ale partidului comunist: În 1965, În 1969 și În 1974. Trebuie amintit că alți cinci membri marcanți ai elitei Dej (vezi tabelul 4) au continuat să dețină „responsabilități duale” după 1965. Tabelul 12. Elita guvernamentală Ceaușescu. Apartenența la Biroul Politic și la Secretariatul CC la momentul congreselor partidului. Ierarhie după anul obținerii calității de membru al Comitetului Central Mandat guvernamental* Membru În CC Poziția În BP și În Secretariat Nume Total non-politic politic data† plin Anii: 1965
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
mai lungă și o urmează Îndeaproape pe cea din guvern. Dar numai cei doi care au rămas În guvern după 1975 (Agachi și Dumitrescu) au fost realeși În Comitetul Central În 1974. Tabel 13. Tehnocrații. Mandat guvernamental și perioada de apartenență la CC Nume Lungimea mandatului Data primei numiri ca ministru Perioada de membru și/sau membru supleant În Comitetul Central Agachi Neculai 16,75 mar. ’69 ’65-’69 ’69-’74Î Boabă Alexandru 9,5 aug. ’65 ’65-’69 ’69-’74
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
1945-1989 următoarele funcții de conducere În Închisorile comuniste: comandanți/directori, locțiitori pentru servicii, locțiitori pentru pază și regim, locțiitori/ofițeri politici de penitenciar. Variabilele de recrutare pe care le-am folosit au fost următoarele: data și locul nașterii, originea și apartenența socială, profesia de bază la Încadrarea În Ministerul de Interne, funcții deținute În organizațiile politice, de masă și obștești, situația stagiului militar, studiile civile, politice și militare, activitatea profesională efectivă În DGP, cursurile de perfecționare și de reciclare a cadrelor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]