34,383 matches
-
1) și (2). ... 52. Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal și Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, având în vedere că statul a acționat normativ în limitele dreptului său de apreciere cu privire la beneficiile ce ar trebui să fie plătite angajaților săi din bugetul de stat. ... 53. Tribunalul Constanța - Secția I civilă nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, rezumându-se la constatarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a
DECIZIA nr. 219 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258433]
-
dosarele nr. 1.603D/2019, nr. 1.635D/2019, nr. 1.680D/2019, nr. 1.757D/2019, apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, având în vedere că nu se poate reține o vătămare a unor drepturi fundamentale, iar statul a acționat normativ în limitele dreptului său de apreciere cu privire la beneficiile ce ar trebui să fie plătite angajaților săi din bugetul de stat, suspendările repetate nu pot fi analizate din perspectiva cerințelor instituite de art. 53 din Constituție referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi și al unor
DECIZIA nr. 219 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258433]
-
dar și nivelul de dezvoltare al societății, gradul de cultură și civilizație la un anumit moment și modul de organizare a societății reprezintă deopotrivă coordonate care trebuie luate în considerare atunci când se evaluează nivelul «decent» al vieții. În concluzie, aprecierea modului și a măsurii în care statul reușește să ducă la îndeplinire obligația de a asigura un nivel de trai decent trebuie să fie raportată la acești factori, nefiind posibilă stabilirea unui standard fix, imuabil“. Or, în lumina acestor considerente
DECIZIA nr. 219 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258433]
-
incompatibilitate întocmite anterior Legii nr. 128/2017 nu s-au definitivat. ... 23. Or, așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa cu privire la succesiunea în timp a soluțiilor legislative criticate, acestea reprezintă opțiunea legiuitorului, încadrându-se în marja sa de apreciere cu privire la stabilirea regimului incompatibilităților, iar instanța judecătorească analizează aplicarea legii la cazul dedus judecății (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 71 din 22 februarie 2018, paragraful 21). Totodată, Curtea a reținut că interpretarea și aplicarea legii
DECIZIA nr. 300 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258727]
-
a acordului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, prevăzută de dispozițiile art. 83 alin. (1) lit. c) și ale art. 91 alin. (1) lit. c) din Codul penal, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere. Condiționarea, prin normele penale criticate, a dispunerii de către instanță a amânării aplicării pedepsei, respectiv a suspendării executării pedepsei sub supraveghere reprezintă o opțiune de politică legislativă care este în acord cu prevederile art. 42 alin. (1) din Legea fundamentală
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
de dispozițiile art. 395 din Codul de procedură penală. Pentru a ajunge însă la o anumită convingere, judecătorul va face o analiză logică, științifică și riguroasă a faptelor relevate, cu respectarea principiilor legale referitoare la loialitatea administrării probelor și a aprecierii lor ca un tot unitar. Pentru aceste motive, Curtea a reținut că procesul dovedirii acuzației în materie penală, dincolo de orice îndoială rezonabilă, este unul complex, ce presupune realizarea de către instanțele de judecată a unei atente și detaliate analize
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
proces este, prin urmare, unul cognitiv, specific psihologiei judiciare, ce presupune formarea unei convingeri intime a judecătorului referitoare la vinovăția inculpatului. Așa fiind, procesul cognitiv analizat se desfășoară după reguli psihologice proprii, ce presupun, în mod intrinsec, printre altele, o apreciere proprie, subiectivă a judecătorului cu privire la informațiile analizate, existente în cuprinsul dosarului. ... 28. Având în vedere aceste aspecte, tot prin Decizia nr. 505 din 30 iunie 2020, precitată, paragrafele 24 și 25, Curtea a reținut că adresarea întrebării referitoare
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice], potrivit căreia stabilirea unui termen rezonabil pentru executare este o măsură ce intră în marja de apreciere a statului, respectând atât dreptul de acces la justiție, cât și dreptul la un proces echitabil (sub aspectul duratei procedurii). ... 7. Se arată că, spre deosebire de reglementările anterioare privind eșalonarea plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, constatate ca fiind
DECIZIA nr. 289 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258755]
-
situații de excepție, cum ar fi îndatorare excesivă, încetare de plăți, dificultăți financiare deosebite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă, a apreciat că stabilirea unui termen rezonabil pentru executare este o măsură ce intră în marja de apreciere a statului, respectând atât dreptul de acces la justiție, cât și dreptul la un proces echitabil (sub aspectul duratei procedurii). Curtea a mai reținut că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești, poate fi considerat în
DECIZIA nr. 289 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258755]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, instanța de contencios constituțional a reținut că termenul rezonabil, dat fiind determinările impuse de art. 135 alin. (1) lit. b) din Constituție, este un concept esențialmente variabil și aprecierea sa se face în funcție de circumstanțele cauzei și ținând seama de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamanților și de cel al autorităților competente, precum și de miza litigiului pentru părțile în cauză. Conceptul de termen rezonabil trebuie privit atât din
DECIZIA nr. 289 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258755]
-
Direcției Naționale Anticorupție, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al celorlalte parchete. Întrucât Legea-cadru nr. 153/2017 nu distinge între aceste două categorii de salariați, este arbitrară diferențierea salarială, fiind o chestiune care ține de aprecierea liberă a legiuitorului. Că acest tratament este discriminatoriu rezultă mai ales din împrejurarea că, deși anterior adoptării Legii-cadru nr. 153/2017 tratamentul salarial al celor două categorii era identic, această lege nu oferă nicio justificare, adică un temei obiectiv și rezonabil
DECIZIA nr. 223 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258725]
-
viitor, Curtea a reținut că este dreptul autorității legiuitoare să elaboreze măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. Totodată, legiuitorul național se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor sale în acest domeniu. ... 33. Cu referire la constituționalitatea prevederilor art. 17 alin. (2) și ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a statuat că
DECIZIA nr. 223 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258725]
-
urmare, stabilirea unui tratament juridic diferențiat apare ca justificată. De asemenea, includerea, sub aspectul salarizării, a specialiștilor în domeniul informatic în categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și al parchetelor reprezintă opțiunea legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere, fără a încălca dispozițiile art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi. Totodată, acceptarea susținerilor autorilor excepției ar echivala cu imposibilitatea legiuitorului de a mai putea modifica sistemul de salarizare, pe motiv că ar crea diferențe față de sistemul anterior
DECIZIA nr. 223 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258725]
-
introductive, judecătorul își manifestă rolul activ în asigurarea accesului efectiv la justiție al titularului cererii, iar instanța nu restituie cererea de chemare în judecată, ci doar pune în vedere reclamantului să completeze lipsurile, în termenul prevăzut de lege. Instanța face aprecieri formale referitoare la întocmirea cererii de chemare în judecată, care trebuie să cuprindă toate elementele prevăzute de lege. Așadar, instanța încunoștințează reclamantul în mod concret și punctual asupra lipsurilor cererii sale, precum și asupra modificărilor care trebuie efectuate, acordând părții
DECIZIA nr. 286 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258795]
-
Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/1998 pentru reinstituirea Ordinului național Steaua României, republicată, cu modificările ulterioare, în semn de înaltă apreciere pentru contribuția excepțională adusă la dezvoltarea auditului public în context european, pentru integritatea și profesionalismul de care au dat dovadă în exercitarea actului de control, Președintele României d e c r e t e a z ă: ARTICOL UNIC Se
DECRET nr. 1.115 din 7 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259131]
-
Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/1998 pentru reinstituirea Ordinului național Steaua României, republicată, cu modificările ulterioare, în semn de înaltă apreciere pentru contribuția excepțională adusă la dezvoltarea auditului public extern în context european, pentru rolul determinant pe care îl au în cadrul Organizațiilor Europene și Internaționale ale Instituțiilor Supreme de Audit, Președintele României d e c r e t e a
DECRET nr. 1.114 din 7 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259130]
-
medicale; ... (ii) date din consultările medicale solicitate în cadrul examinării; ... (iii) leziunile traumatice; ... (iv) complicațiile posttraumatice identificate, diagnostic, prognostic; ... ... c) concluziile în care se vor consemna cel puțin: (i) punctajul acordat pentru fiecare LT/CP/CPP în parte și total acordat; ... (ii) aprecieri cu privire la eventuale complicații cu caracter definitiv; ... ... (5) Ulterior eliberării raportului de evaluare menționat la alin. (4) , medicul expert evaluator arhivează documentația medicală și nonmedicală a cazului pentru o durată minimă de 10 ani. (6) În cazul în care
ORDIN nr. 1/2.293/2022 () [Corola-llms4eu/Law/259109]
-
Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/1998 pentru reinstituirea Ordinului național Steaua României, republicată, cu modificările ulterioare, în semn de înaltă apreciere pentru contribuția excepțională adusă la dezvoltarea auditului public în context european, pentru integritatea și profesionalismul de care a dat dovadă în exercitarea actului de control, contribuind la o mai bună întrebuințare a resurselor financiare ale statului, Președintele României d e
DECRET nr. 1.112 din 7 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259128]
-
și a dreptului la viață. ... 29. Stabilirea în mod concret a aplicării acestor măsuri, precum și gradul în care libertatea de circulație este restrânsă proporțional cu datele curente ale evoluției pandemice se face însă prin acte ale executivului, astfel că aprecierea caracterului proporțional al măsurii trebuie raportată, în mod individual, în funcție de hotărârea Guvernului care stabilește această măsură. Astfel, criticile vizând proporționalitatea și caracterul justificat al limitării circulației persoanelor pe timp de noapte privesc hotărârile Guvernului care au detaliat aspectele
DECIZIA nr. 342 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258762]
-
Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/1998 pentru reinstituirea Ordinului național Steaua României, republicată, cu modificările ulterioare, în semn de înaltă apreciere pentru contribuția excepțională adusă la dezvoltarea auditului public în context european, pentru integritatea și profesionalismul de care a dat dovadă în exercitarea actului de control, Președintele României d e c r e t e a z ă: ARTICOL UNIC Se
DECRET nr. 1.113 din 7 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259129]
-
crea inegalități de drept, destinate a înlătura sau atenua consecințele unor inegalități de fapt. O discuție ar putea exista cu privire la persoanele care nu posedă titlul științific în domeniul în care își desfășoară activitatea, însă legiuitorul a lăsat la aprecierea conducătorului instituției acordarea dreptului în funcție de împrejurarea de fapt că „pregătirea doctorală este utilă compartimentului în care își desfășoară activitatea“. Instanța de judecată consideră însă că și în acest caz se are în vedere legătura dintre pregătirea doctorală și
DECIZIA nr. 334 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258769]
-
s-ar putea face în condiții subiective, iar nu obiective, ținând de utilitatea pregătirii doctorale prin raportare la atribuțiile postului deținut de salariatul beneficiar. Este adevărat că textul de lege nu prevede cât de largă sau strictă poate fi această apreciere a conducătorului instituției și nici nu impune existența unor criterii obiective, însă aceasta nu face ca textul legii să fie evaziv sau să fie susceptibil de valențe neconstituționale din perspectiva criticilor aduse. ... 20. Cu privire la art. 426 din Codul
DECIZIA nr. 334 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258769]
-
titlu de doctor în alte domenii decât cele în care își desfășurau activitatea. ... 33. Reglementarea lăsa conducătorilor instituțiilor libertatea de a discerne cu privire la acordarea acestui spor, astfel că decizia acestora era discreționară. Curtea apreciază însă că marja de apreciere pe care textul de lege a lăsat-o conducătorilor instituțiilor în această materie a fost justificată de diversitatea situațiilor care se puteau naște în practică și care prezentau particularități imposibil de surprins și anticipat de legiuitor. ... 34. În plus, Curtea
DECIZIA nr. 334 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258769]
-
care se puteau naște în practică și care prezentau particularități imposibil de surprins și anticipat de legiuitor. ... 34. În plus, Curtea observă că textul de lege nu conținea în sine nicio prevedere care să determine interpretarea potrivit căreia marja de apreciere a conducătorilor instituției se putea transforma în libertatea de a decide diferit pentru persoane aflate în situații identice, astfel că, dacă în practică asemenea tratamente diferite au avut loc, trebuie avute în vedere probleme de aplicare a legii, ce pot
DECIZIA nr. 334 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258769]
-
controlului instanțelor de judecată. ... 35. De altfel, Curtea apreciază că tot competenței instanței de judecată revine și analizarea aspectelor invocate de autorul excepției referitoare la modalitatea de aplicare, de către conducătorul instituției, a dispozițiilor legale criticate în ceea ce privește aprecierea incidenței domeniului în care acesta deține titlul de doctor asupra activității profesionale pe care o desfășoară și acordarea drepturilor bănești corelative. ... 36. Curtea amintește că interpretarea legilor este operațiunea rațională, indispensabilă în procesul aplicării și respectării acestora, având ca scop
DECIZIA nr. 334 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258769]