11,785 matches
-
nu poate fi pus în discuție. Pentru exemplificare, amintim că autoritatea profesorului a fost considerată multă vreme (unii o mai consideră și azi) un dat, ceva ce nu poate fi pus sub semnul întrebării. b) Realitatea este un construct uman, apt de schimbări, care poate fi, într-un anume fel, reinventat. Câmpul educativ școlar poate fi perceput la rându-i ca un dat, fără ca procesele inovative să-l afecteze, sau poate fi perceput ca un discurs care poate fi rescris. A
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
românilor ? - Ca lingvist de orientare funcționalistă, îmi place să observ limbile în dinamica evoluției lor. Viața limbilor este asemenea vieții vorbitorilor lor. Istoria limbilor se confundă cu istoria comunităților care le vorbesc. Cu cât o limbă este mai permisivă, mai aptă să primească, să adapteze, să se modernizeze, cu atât ea este mai vie, mai puternică. Ca și oamenii, limbile sunt influențate de mode, temporar. Ca și oamenii, limbile răspund nevoilor reale, dezvoltându-se odată cu adaptarea la cerințele cu care se
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
orele unsprezece și treizeci de minute noaptea, cântând, de mama focului, în blocul adormit: Vreau să-mi spuuuuuuuuuuui, frumoasă Zaraaaaaaaaza, cine te-aaaaaa iubit, Câți au plâââââns nebuni după tiiiiiiiine și câți au murit.... Scrisul lui Mircea Cărtărescu instituie o vrajă aptă să te facă să fredonezi nu numai această bucățică de proză demnă de Borges, Cortazar, Bioy Casares, ci și eticheta ipoteticului borcan de mazăre mijlocie. În mod sigur Cărtărescu vrea altceva, vrea mai mult, mai durabil, întotdeauna mai mult, mai
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Virgil Ierunca! August 2006 Puțină politică și multe sentimente personale Cele mai ascultate voci independente din presa românească, scrisă și audio-vizuală de azi și, dacă ne luăm după sondajele de opinie, cele mai populare, au în comun, pe lângă alte trăsături apte să explice popularitatea lor, una pe cât de izbitoare, pe atât de familiară, de firesc acceptată. De la Octavian Paler, sau Cristian Tudor Popescu, la mai tinerii Gabriela Vrânceanu Firea și, mai ales, Robert Turcescu, nimeni nu ascunde, ba chiar afișează ca
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
constata, încă o dată o spun, uitându-vă pe forumurile publicațiilor: Dilema, Cotidianul, Observatorul cultural, Evenimentul.... Chiar Ziua. Oameni care nu-și spun neapărat numele fac acolo, în permanență, un exercițiu de dezbatere etică de o seriozitate, angajare, inteligență și concentrare apt să îndreptățească toate speranțele. Paralizată și inaptă să dialogheze, să-și pună întrebări și să răspundă la ele, să se conducă și să-și aleagă liderii, societatea noastră pare, privită de pe aceste forumuri, decisă să lupte din răsputeri să-și
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
care avea doar câteva ore pe săptămână, totuși, în ziua când trebuia să se întâlnească cu ei, se trezea de la ora trei dimineața din cauza neliniștii și stresului acumulate. Și este o femeie numai profesionalism și conștiință, amabilă, caldă și disponibilă, aptă să comunice cu aproape oricine. Acelor adolescenți le prinsese totuși frica. Peste tot în Occident, cum bine știm măcar din filme, numeroși profesori merg regulat la psy, ca să evacueze toxinele acumulate în contactul cu acești mici demoni, și toată lumea recunoaște
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
sau forumuri, nu se vorbește despre timbre, despre animale, despre hobby-uri variate, despre cărți etc., ci iar și iar despre politică sau vedetele mediatice, au toate drept explicație sărăcia orizontului care nu-i poate furniza omului de televiziune idei apte să reducă ponderea non-evenimentului politic în favoarea unui eveniment, de altă natură, pe care să-l descopere sau chiar să-l creeze. Succesul și interesul stârnit în Europa de filmul românesc, și cea mai recentă izbândă a lui, datorată lui Cristian
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
că mulțime de teme: chiar acest chip care "iese bine", felul cum s-a modificat imaginea lui Nicolae Ceaușescu în mentalul colectiv din 1990 încoace; cum s-a modificat în abordarea trecutului, ponderea "activiștilor memoriei" față de specialiștii, istorici, politologi, analiștii apți să-și păstreze "neutralitatea epistemică" față de aceste date, întrucât miza lor nu este salvarea vreunei ultragiate stime de sine; cum se modifică însăși memoria noastră care, așa cum spune un profesor de psihologie politică, Alexandre Dorna, "nu e un lucru", ci
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
condiția esențială a dezvoltării minții"3. O condiție care este în acord și cu sugestia culminativă a categoriei tradiționale și cu descoperirile pe care psihologia le-a adăugat universului contextual al temei, o condiție care invită la o sinteză teoretică aptă să combată pentru folosul general al cunoașterii diferențierea rigidă a școlilor de gândire. În consecință, pentru o viziune partizană cauzei demersului reflexiv, suprastructurile biografiei umane esențiale (a evoluției destinale a individului) converg către o filosofie a raportării la sine pe
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
vechi, sunt atributele lipsei de conștiință. Noutatea nu se instaurează prin vizita "das Nichts"-ului heideggerian sub înfățișarea angoasei existențiale, ci în lumina inovatoare a unei strângeri la sine, a unei repreluări atotcuprinzătoare care privește către ego cu o înțelepciune aptă de a-l îngloba și depăși. Însuși actul întoarcerii către sine presupune și se face în numele unui mai mult decât eul (sau decât o constelație a faptului imediat, a momentului prezent), aspirându-l pe acesta într-o reorganizare permanent superioară
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
oricărei schematizări supra-ordonatoare. Interdependența elementelor face, de altfel, posibilă însăși funcționarea conștiinței, fiind o condiție necesară a precipitatelor atitudinale și de act care nu capătă sens decât în lumina unei participații individuale integrale. Ea înmânează instrumentul relațional unei vigilențe introspective apte de comportament riguros-proiectiv (adică de justă inserție în datul spiritual stabil). Așadar, este nevoie de o organizare suprastructurală în mod înțelept și liber autoimpusă, organizare care să asigure armonia întregului și care să lege în final chiar determinările existențiale și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
reprezintă modalitatea universală de raportare informațională și actantă care caracterizează orice experiență, care marchează evoluția subiectului uman în lumea sa, într-o interacțiune biunivocă ce presupune un schimb permanent cu un mediu dinamic, receptat și metabolizat în funcție de o constituție cognitivă aptă de a-l organiza și de a-l îmbogăți cu patina sa proprie. Este forma generală de priză la realitatea exterioară care presupune selecție adaptativă și orientare comportamentală, care administrează o funcție a investirii cu semnificație pe un strat obiectual
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
temeinică pricepere noetică și o corespondentă disponibilitate aperceptivă, reunibile în actul unei înalte contemplații (acesteia din urmă rămânând să-i fie conferit statutul unei supreme demnități: "activitatea a ceea ce este mai elevat este ea însăși superioară și deci cea mai aptă să aducă fericirea"57). Capitolul 5 Reflexivitate și adevăr. Ecoul interior al valorilor teoretice " Această viață dedicată rațiunii este într-adevăr singurul bun care nu ne poate fi luat, iar oamenii sunt de acord în a spune că rațiunea și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
tehnicilor artistice care sunt din ce in ce mai abordabile pe latura lor logistică. A devenit necesară, în interiorul școlilor de creație și apoi într-o rețea educațională extinsă, gruparea organizată a cunoștințelor specifice domeniului și, de aici, deschiderea de noi posibilități unei disponibilități artistice apte de progres. Atâta cât o permite prezența indispensabilă a talentului, metodele artei sunt transmisibile și sistematizabile, adică supuse legilor cunoașterii de sine și edificator revelabile din orice stare de învăluire în care s-ar putea găsi. Ceea ce înainte, în ritmul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
se exercită reflexivitatea. Lucru firesc în perspectiva legăturii intime și aproape cauzale a interiorității cu exterioritatea comunitară. Astfel, s-a acordat o înaltă demnitate (iar aceasta a fost însoțită mai întotdeauna de un credit social împins până la delegarea decizională) personalității apte de o rodnică și corectă cunoaștere de sine, în ideea deseori confirmată că reflecția asupra propriei condiții tinde natural către universalitate și că fiecare se poate regăsi în efortul singular al semenului exemplar. Ierarhia este chemată aici să ratifice "cuantumul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
s-au perindat în spațiul românesc), rivalitatea internă (Gallagher nu utilizează pentru ultimul defect termenul fratricid, dar cred că acesta ar fi cuvântul adecvat). Cercetătorul britanic mai constată un fapt îngrijorător: românii au fost adeseori (de-a lungul istoriei lor) apți să fie agresați de propriii lor conducători, acceptând această agresiune ca pe un dat (spre deosebire de alte nații, precum ungurii sau polonezii), iar sentimentul civic a fost, de aceea, mereu firav. Sub dictatura comunistă, în care statul ajunsese un Leviatan, țara
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
după fuga lui Ceaușescu, fiind vorba de o cifră mare: 942 de morți și 2.245 de răniți, față de 162 de morți și 1.107 răniți până în 22 decembrie), morții mineriadei din iunie 1990 constituie o pată neagră, necicatrizată, dar aptă de a fi speculată: autoritățile române din 1990 au indicat cifra de 6 morți; ziarul străin care a indicat cel mai mare număr de decese produse de mineriadă a fost La Repubblica - 21 de morți (și 650 de răniți). Estimările
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
aprinsă. Deși eram străini, dialogul nostru a constituit o formă de împărtășanie: înțelesul era acela că doar memoria noastră, a celor trei persoane care ne aflam în Piața Libertății în acel moment, exact pentru comemorarea orei 15.20, mai era aptă să funcționeze în acea clipă. Mi-a fost rușine, din pricina indiferenței care devenise compactă și masivă în cei din jur, în trecători. Mi-a fost rușine că nu mai era nimeni acolo care să-și aducă aminte. Priveam chipurile trecătorilor
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
percepuți tocmai în calitatea lor de experți în domeniu. Președintele Băsescu admite că este receptiv și permeabil doar în fața unei Comisii avizate științific, care să constate crimele comunismului românesc, comisie care ar putea fi pusă sub egida actualei Președinții, singura aptă să liberalizeze Arhivele, punându-le la dispoziția membrilor Comisiei (trebuie precizat acest lucru). Ceea ce nu știe domnul Băsescu este că această posibilă Comisie există deja virtual: din ea ar putea face parte personalități din străinătate specializate pe trecutul recent al
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
și nu pot să ucid România, fiindcă aș comite un soi de sinucidere simbolică și o autolapidare. Dar și fiindcă nu mi-am pierdut nădejdea. Nu sunt dotată cu vreo răbdare mistică, iar simțul meu critic este mereu un bisturiu apt să sancționeze; dar nădejdea nu mi-am pierdut-o într-o ultimă Românie ceva mai pură decât înaintașele sale. Manifest iritare la misionarismele desuete, la patriotismele lăcrămoase, la patetismele lichefiate care mă scârbesc. România este pentru mine acel steag cu
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
și de oportunism în opoziția Franței față de Germania în privința poziției sale asupra războiului din Irak. Consolidarea identității europene presupune o creștere economică a Europei care să-i permită să dispună de o forță de prevenire a conflictelor militare, făcând-o aptă să apere valorile pe care se sprijină politica europeană în cadru internațional și care sunt în mare măsură împărtășite de opinia publică. Europa începe să existe și pe plan simbolic. Are un steag și un imn. Dar în momentul de
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
ar trebui să conducă la o formă de legitimare discursivă (Wiener, 2002). Actorii care acționează la diferite niveluri de governance, supuși în același timp și unei pluralități de mecanisme de accountability, pot să ia parte la politicile europene pentru că sunt apți să înțeleagă "gramatica"45. Procesul de socializare cu normele comunitare devine, așadar, obligatoriu pentru legitimarea acestora (Checkel, 2001). Accentul pus pe dimensiunea discursivă a legitimării democratice se întâlnește și în politicile pe care le-a adoptat Uniunea în privința țărilor terțe
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
răspuns la cererea tot mai mare de drepturi și de servicii sociale. Interacțiunea acestui proces cu globalizarea piețelor a diminuat capacitatea de acțiune a statelor membre ale Uniunii Europene și a mărit cererea din partea cetățenilor europeni pentru protejarea drepturilor sociale apte să treacă dincolo de granițele naționale. Totalitatea acestor circumstanțe concomitente a generat adevărate complexe care au schimbat radical echilibrele internaționale împreună cu agenda politică, atât a statelor membre, cât și a Uniunii Europene. S-ar putea afirma atunci că problematica legitimității politice
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
tipul de structură pe care îl necesită un stat pentru a putea fi definit ca "stat constituțional". Acesta trebuie să fie înzestrat cu instituții în măsură să administreze justiția în mod egal și transparent, iar administrația publică trebuie să fie aptă să aplice regulile în mod imparțial. Absența corupției este o cerință fundamentală. Puterea publică care se exercită în aplicarea legii este contrabalansată de o societate civilă informată. Posibilitatea de activare a căilor judiciare de protejare a drepturilor este garantată tuturor
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
în realitate există tocmai prin faptul că se gândește de sus în jos, iar nu de jos în sus construirea spațiului public. Democrația ce rezultă de aici este definită în termeni strict discursivi: Democrația depinde de cât de mult sunt apte persoanele să ia parte la dezbaterea publică. Pentru a face acest lucru, trebuie să aibă acces la informațiile disponibile asupra chestiunilor europene și trebuie să fie în măsură să controleze procesul politic în diferitele sale faze (European Commission, 2001, p.
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]