18,576 matches
-
Stotz, W. (2007), Employee Relationship Management, Oldenbourg Wissensch Vlg. footnote> (ERM) - un proces prin care acei specialiști care au demonstrat că au contribuit semnificativ la sporirea valorii companiei, sunt invitați să rămână și să-și pună În continuare la dispoziție aptitudinile și cunoștințele, În schimbul compensațiilor. În acest context, foarte importantă este loialitatea Specialistului În Cunoaștere. De cele mai multe ori, un astfel de specialist este conștient de valoarea sa pentru mediul În care acționează, iar identificarea elementelor de loializare a acestuia constituie un
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
compensație mai mare pentru munca depusă. Problema loializării Specialistului În Cunoaștere se manifestă atunci când managerii iau În considerare oportunitatea de a investi Într-un angajat sau un colectiv din cadrul unui departament. În era informatizării, unde oricine are anumite cunoștințe și aptitudini poate lucra din absolut orice loc prin intermediul computerului și al conexiunii la internet, problema loialității poate fi deosebit de sensibilă. Modelarea loialității arată modul În care atitudinea Specialistului În Cunoaștere poate fi influențată, depinzând de contextul organizațional existent. De exemplu, un
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
limitată a cunoștinței În timp - Într-o organizație a cunoașterii, procedurile și practicile se pot schimba lunar, În comparație cu schimbarea În ani, la nivelul unei companii producătoare tradiționale. În marile corporații, pe măsură ce Specialistul În Cunoaștere este instruit pentru dobândirea unor noi aptitudini, standardul unei industrii nou apărute poate minimiza efectele instruirii acestuia. De exemplu, la nivelul unui centru de cercetare, profesioniștii instruiți să folosească programe gen Eviews sau SPSS pot elabora rapoarte mult mai detaliate, pertinente și complexe, Într-un interval mult
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
este sprijinită de Înșiși membrii acelei organizații, În sensul că fiecare este conștient de rolul său și mai ales de potențialul pe care Îl poate dezvolta În cadrul organizației respective. Prin prisma cunoașterii, este foarte importantă Împărtășirea acesteia, astfel Încât experiențele, educația, aptitudinile și aspirațiile individuale integrate Într-un sistem să producă efecte benefice pentru entitatea În cadrul căreia se dezvoltă. Așa cum spune Peter Senge: „Împărtășirea cunoașterii nu se referă la a da oamenilor ceva sau a lua ceva de la ei. Acest lucru este
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
foarte priceput la implementarea respectivelor proiecte, dar poate fi incapabil să participe la programele de instruire a aspiranților la această calificare și nu poate fi capabil să creeze o replică a expertizei sale. Cele mai multe cunoștințe care implică recunoașterea modelelor de aptitudini cad sub incidența categoriei de cunoștințe tacite; cunoștințe implicite - ca și cunoștințele tacite, acestea sunt deținute de experți. Spre deosebire de cele precedente, cunoștințele implicite pot fi extrase de la experți printr-un proces denumit knowledge engineering. De exemplu, un expert de evaluare
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Higher Education Area și de a Încuraja inovativitatea În Europa. După acest model, În 2009, Comisia Europeană, prin DG Enterprise and Industry, cu sprijinul Eurochambers, a inițiat programul Erasmus for Young Entrepreneurs, menit să sprijine antreprenorii din Europa În vederea dobândirii aptitudinilor necesare pentru a demara sau continua cu succes o mică afacere. Noii Întreprinzători sunt găzduiți de Întreprinzători cu experiență În vederea schimbului de cunoaștere și de idei de afaceri. Beneficiile pentru noii Întreprinzători sunt concretizate Într-un stagiu onthe-job-training, ceea ce va
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
urmări sprijinirea sistemului de Învățământ și formare profesională pentru a furniza educație flexibilă și de mai bună calitate și calificări adaptate indivizilor, sprijinirea creșterii accesului și participării la educație, precum și asigurarea faptului că educația și formarea profesională furnizează cunoștințele și aptitudinile necesare pentru o economie modernă și În plină dezvoltare. Creșterea adaptabilității, dezvoltarea spiritului antreprenorial și Învățarea pe parcursul Întregii vieți se vor afla În centrul politicilor În domeniu, iar angajatorii vor fi Încurajați să investească În capitalul uman. Programul Operațional Sectorial
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
această limită nu e una vizibilă (asemeni celei a suprafeței mării) sau determinabilă (rațional) dinspre partea omului, ci e, așa cum spune Patocka, „sensul dublu cu care lucrurile sunt învestite”(p. 47). Pe acest tărâm mișcător nimic nu e clar, iar aptitudinile omului (vederea, cunoașterea, priceperea etc.) îl expun mereu unui dincolo abisal. În acest sens, fiecare act al său „e o criză permanentă”; e un act de decizie. Limita ultimă a gândirii și a acțiunii umane e moartea - domeniul de nepătruns
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
1. Conceptul de personalitate 53 2. Descrierea și explicarea personalității de pe poziții teoretice diferite 56 3. Temperamentul 58 4. Caracterul 61 5. Modificarea comportamentului prin sistemul de întăriri și pedepse 65 6. Rolul expectanțelor în dezvoltarea personalității 67 Capitolul III Aptitudinile și importanța lor în activitatea școlară Ă Bogdan Balan 70 1. Aptitudinile intelectuale 70 2. Aptitudinile generale: inteligența 73 2.1. Definirea inteligenței 73 2.2. Istoricul măsurării inteligenței 74 2.3. Limitele testelor de inteligență 75 3. Aptitudinile de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
teoretice diferite 56 3. Temperamentul 58 4. Caracterul 61 5. Modificarea comportamentului prin sistemul de întăriri și pedepse 65 6. Rolul expectanțelor în dezvoltarea personalității 67 Capitolul III Aptitudinile și importanța lor în activitatea școlară Ă Bogdan Balan 70 1. Aptitudinile intelectuale 70 2. Aptitudinile generale: inteligența 73 2.1. Definirea inteligenței 73 2.2. Istoricul măsurării inteligenței 74 2.3. Limitele testelor de inteligență 75 3. Aptitudinile de grup și aptitudinile complexe 76 4. Copiii dotați intelectual și caracteristicile lor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Temperamentul 58 4. Caracterul 61 5. Modificarea comportamentului prin sistemul de întăriri și pedepse 65 6. Rolul expectanțelor în dezvoltarea personalității 67 Capitolul III Aptitudinile și importanța lor în activitatea școlară Ă Bogdan Balan 70 1. Aptitudinile intelectuale 70 2. Aptitudinile generale: inteligența 73 2.1. Definirea inteligenței 73 2.2. Istoricul măsurării inteligenței 74 2.3. Limitele testelor de inteligență 75 3. Aptitudinile de grup și aptitudinile complexe 76 4. Copiii dotați intelectual și caracteristicile lor 80 4.1. Încercări
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
III Aptitudinile și importanța lor în activitatea școlară Ă Bogdan Balan 70 1. Aptitudinile intelectuale 70 2. Aptitudinile generale: inteligența 73 2.1. Definirea inteligenței 73 2.2. Istoricul măsurării inteligenței 74 2.3. Limitele testelor de inteligență 75 3. Aptitudinile de grup și aptitudinile complexe 76 4. Copiii dotați intelectual și caracteristicile lor 80 4.1. Încercări de definire 81 4.2. Identificarea copiilor dotați în școală 82 4.3. Caracteristicile elevilor dotați și talentați 84 4.4. Instrucția accelerată
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
lor în activitatea școlară Ă Bogdan Balan 70 1. Aptitudinile intelectuale 70 2. Aptitudinile generale: inteligența 73 2.1. Definirea inteligenței 73 2.2. Istoricul măsurării inteligenței 74 2.3. Limitele testelor de inteligență 75 3. Aptitudinile de grup și aptitudinile complexe 76 4. Copiii dotați intelectual și caracteristicile lor 80 4.1. Încercări de definire 81 4.2. Identificarea copiilor dotați în școală 82 4.3. Caracteristicile elevilor dotați și talentați 84 4.4. Instrucția accelerată: pro și contra 85
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pentru părinți Ă pentru oricine este antrenat într-o muncă cu caracter de instruire și educație. Necesitatea cunoașterii derivă din aceea că actul de instruire și de educație trebuie să se adapteze la situații infinit de variate, dată fiind diversitatea aptitudinilor, atitudinilor și aspirațiilor populației de școlari. Există deci o serie de probleme, dificultăți pe care profesorii le întâmpină. Pentru a caracteriza complexitatea actului educativ ne vom referi la o schiță a lui A.P. Cehov, neîntrecut psiholog, publicată la începutul secolului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sensibile sau critice. Anticiparea sau pierderea perioadelor se poate dovedi ineficientă (exemplu: achiziția mersului, limbajului, operațiilor gândirii etc.); • Rolul eredității nu se exprimă în aceeași măsură în diversele aspecte ale vieții psihice: unele poartă mai puternic amprenta eredității Ă temperamentul, aptitudinile, emotivitatea, patologia psihică (Teodorescu, Fl., 1996), Ă altele mai puțin Ă atitudinile, voința, caracterul etc.; • O aceeași trăsătură psihică poate fi, la persoane diferite, rodul unor factori diferiți. Pentru o anumită persoană, hotărâtoare poate să fie ereditatea, în timp ce, pentru alte
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Pentru a orienta studiul personalității elevului, cunoașterea și aprecierea corectă a acestuia din perspectiva procesului instructiv-educativ, prezentăm acum cele mai importante trăsături și calități formale, dinamico-energetice (temperamentul) și trăsături de conținut, socio-morale și axiologice (caracterul). Aspectele instrumentale, performanțiale ale personalității (aptitudinile) vor fi prezentate într-un alt capitol al acestui manual. 3. Temperamentultc "3. Temperamentul" Cele mai accesibile, ușor de observat și identificat trăsături de personalitate sunt cele temperamentale. Ele se referă la nivelul energetic al acțiunii, la modul de descărcare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și trăsături înnăscute care, neimplicând responsabilitatea individului, nu pot fi valorizate moral, dar sunt premise importante în procesul devenirii socio-morale a ființei umane. În sfârșit, adăugăm că, referindu-se la aspecte formale ale personalității, temperamentele nu sunt în relație cu aptitudinile, fapt evidențiat și de existența unor persoane cu performanțe deosebite aparținând tuturor structurilor temperamentale. 4. Caracterultc "4. Caracterul" Spre deosebire de temperament, care, după cum am văzut, se referă la însușiri puternic ancorate în ereditatea individului, caracterul vizează îndeosebi suprastructura socio-morală a personalității
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
există între tipul pesimist de temperament și tipul flegmatic? 4. Care este deosebirea între o trăsătură de temperament și una de caracter? 5. Cum se manifestă expectanțele profesorilor și ce influență pot avea ele asupra elevilor? Capitolul IIItc "Capitolul III" Aptitudinile și importanța lor în activitatea școlartc "Aptitudinile [i importanța lor în activitatea [colar\" Bogdan Balantc "Bogdan Balan" 1. Aptitudinile intelectualetc "1. Aptitudinile intelectuale" În vorbirea curentă, un profesor spune despre un copil că prezintă aptitudini pentru un anumit domeniu (matematică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tipul flegmatic? 4. Care este deosebirea între o trăsătură de temperament și una de caracter? 5. Cum se manifestă expectanțele profesorilor și ce influență pot avea ele asupra elevilor? Capitolul IIItc "Capitolul III" Aptitudinile și importanța lor în activitatea școlartc "Aptitudinile [i importanța lor în activitatea [colar\" Bogdan Balantc "Bogdan Balan" 1. Aptitudinile intelectualetc "1. Aptitudinile intelectuale" În vorbirea curentă, un profesor spune despre un copil că prezintă aptitudini pentru un anumit domeniu (matematică, desen, muzică) atunci când el realizează performanțe ridicate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
una de caracter? 5. Cum se manifestă expectanțele profesorilor și ce influență pot avea ele asupra elevilor? Capitolul IIItc "Capitolul III" Aptitudinile și importanța lor în activitatea școlartc "Aptitudinile [i importanța lor în activitatea [colar\" Bogdan Balantc "Bogdan Balan" 1. Aptitudinile intelectualetc "1. Aptitudinile intelectuale" În vorbirea curentă, un profesor spune despre un copil că prezintă aptitudini pentru un anumit domeniu (matematică, desen, muzică) atunci când el realizează performanțe ridicate în acest domeniu, de exemplu, dacă obține note foarte bune sau premii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
5. Cum se manifestă expectanțele profesorilor și ce influență pot avea ele asupra elevilor? Capitolul IIItc "Capitolul III" Aptitudinile și importanța lor în activitatea școlartc "Aptitudinile [i importanța lor în activitatea [colar\" Bogdan Balantc "Bogdan Balan" 1. Aptitudinile intelectualetc "1. Aptitudinile intelectuale" În vorbirea curentă, un profesor spune despre un copil că prezintă aptitudini pentru un anumit domeniu (matematică, desen, muzică) atunci când el realizează performanțe ridicate în acest domeniu, de exemplu, dacă obține note foarte bune sau premii la diferite concursuri
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
elevilor? Capitolul IIItc "Capitolul III" Aptitudinile și importanța lor în activitatea școlartc "Aptitudinile [i importanța lor în activitatea [colar\" Bogdan Balantc "Bogdan Balan" 1. Aptitudinile intelectualetc "1. Aptitudinile intelectuale" În vorbirea curentă, un profesor spune despre un copil că prezintă aptitudini pentru un anumit domeniu (matematică, desen, muzică) atunci când el realizează performanțe ridicate în acest domeniu, de exemplu, dacă obține note foarte bune sau premii la diferite concursuri. La un nivel foarte general, s-ar părea deci că aptitudinile se referă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
că prezintă aptitudini pentru un anumit domeniu (matematică, desen, muzică) atunci când el realizează performanțe ridicate în acest domeniu, de exemplu, dacă obține note foarte bune sau premii la diferite concursuri. La un nivel foarte general, s-ar părea deci că aptitudinile se referă la reușita într-un anumit domeniu de activitate. Tot în vorbirea curentă se utilizează exprimarea: „Elevul X are aptitudini pentru literatură, în timp ce elevul Y nu are”. Astfel de fraze curente ascund însă unele deficiențe pe care vom încerca
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
obține note foarte bune sau premii la diferite concursuri. La un nivel foarte general, s-ar părea deci că aptitudinile se referă la reușita într-un anumit domeniu de activitate. Tot în vorbirea curentă se utilizează exprimarea: „Elevul X are aptitudini pentru literatură, în timp ce elevul Y nu are”. Astfel de fraze curente ascund însă unele deficiențe pe care vom încerca să le clarificăm. În primul rând, definirea aptitudinii în funcție de succesul obținut într-un anumit tip de activitate este incorectă. Leontiev definea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
domeniu de activitate. Tot în vorbirea curentă se utilizează exprimarea: „Elevul X are aptitudini pentru literatură, în timp ce elevul Y nu are”. Astfel de fraze curente ascund însă unele deficiențe pe care vom încerca să le clarificăm. În primul rând, definirea aptitudinii în funcție de succesul obținut într-un anumit tip de activitate este incorectă. Leontiev definea aptitudinea drept: „însușire generală care determină efectuarea cu succes a unei anumite activități”. Se poate întâmpla ca un elev să obțină rezultate bune la un anumit obiect
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]