12,940 matches
-
prezintă nici o tendință de a se ascuți în partea din spate, în adâncime. Compoziția lui Bruegel este și ea simetrică centric, cu cei trei trântori grupați în jurul axei de echilibru a trunchiului de copac, precum spițele unei roți. Aici, totuși, aranjamentul simetric este localizat în spațiul tridimensional. În proiecția frontală, structura este distorsionată în mod grotesc. Acest fapt are un înțeles propriu, dar struc tura trebuie să fie văzută mai întâi ca un aspect al compoziției „bune” în adâncime. Continuitatea spațiului
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
din depărtare. Aceasta este situată în aer liber, precar protejată de un acoperământ susținut de îngeri deasupra pereților rudimentari. Madona însăși este încremenită în poziția ei centrală, iar cei de față, îngenuncheați și în picioare, stau de jur-împrejur într-un aranjament abia schițat. Muzeul metropolitan de artă, New York La ce contribuie perspectiva Descoperirii perspectivei centrale i se atribuie în primul rând asigurarea unei asemănări izbitoare cu proiecția optică. Perspectiva aduce totuși și alte contribuții la fel de importante. Una dintre ele ar fi
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
perceptive. Pentru moment voi rămâne la evidența accesibilă în experiența vizuală însăși. Am avut ocazia să observăm că centrul de echilibru al unei compoziții nu are nevoie să fie marcat explicit de artist pentru a-și juca rolul crucial în aranjamentul forțelor. Acest fapt a fost ilustrat, de exemplu, de o pictură a lui Franz Kline. Premisa a fost aceea că tendința unui câmp vizual delimitat de a-și echilibra dinamica în jurul unui centru este fundamentală și că, prin urmare, această
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
general acceptate. Am căutat să adunăm opinii ale românilor basarabeni referitoare la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe care le prezentăm. * Viorica Olaru-Cemîrtan, dr. în istorie: ,,Integrarea Europeană este obiectivul strategic ireversibil al politicii externe și interne al Republicii Moldova. Acest aranjament asigură baza colaborării cu U.E. în domeniul politic, comercial, economic, juridic, cultural-științific și are ca obiective susținerea Moldovei pentru: a) consolidarea democrației și statului de drept cu respectarea drepturilor omului și a minorităților prin asigurarea cadrului corespunzător al dialogului politic
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Plugaru Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92388]
-
și mai funcționale, ca de exemplu motelul de sine stătător sau apartamentul închiriat. De asemenea, a apărut și flexibilitatea în privința dreptului de proprietate. În multe locuri este permisă cumpărarea apartamentelor de vacanță de către una sau mai multe persoane, existând diverse aranjamente prin care acestea se pot închiria apoi foștilor proprietari, iar mai recent s-a introdus cumpărarea în regim de „time sharing”, prin care un număr de proprietari obțin drepturi asupra unei proprietăți pe anumite perioade din an. În Europa au
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
muzicii este ceva mai îndoielnică, deși este larg răspândită ideea că poate să facă acest lucru. La o analiză atentă, "muzicalitatea'' din versuri se dovedește a fi ceva cu totul diferit de "melodia" din muzica; ea se bazează pe un aranjament special al grupurilor pe prezența-anumitor efecte de ritm. La unii poeți romantici, ca la Tieck și mai târziu, la Verlaine, încercarea de a obține efecte muzicale se identifică în mare parte cu încercarea de a suprima structura înțelesului versului, de
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
Rămânea ca abuzurile să fie înlăturate „cu armele în mâini” . Acțiunea politică a marilor boieri era îndreptată împotriva regimului regulamentar, împotriva puterii protectoare, „a cărei dominație se exercita fără nici un fel de restricție asupra unui teritoriu pe care rânduielile și aranjamentele internaționale i- puseseră la dispoziție” . Domnul Mihail Sturdza, impus de către puterea protectoare, era instrumentul acesteia. Memoriul din 835, înaintat țarului, scotea în evidență viciile guvernării acestuia și măsurile dure luate împotriva protestatarilor. La intervenția consulului general al Rusiei, Mihail Sturdza
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
de a se auto-susține și de a face respectată autoritatea legilor ar deveni, fără îndoială, motiv de noi tulburări”. De aceea, era absolut necesară încheierea unei convenții cu Poarta. însă aceasta, pentru moment, refuza, „într-un mod nechibzuit”, încheierea unui aranjament cu puterea protectoare. Poarta intenționa a numi la Iași și la București câte un comisar permanent, pentru a contracara acțiunile consulilor ruși și pentru a corecta actele greșite ale guvernării lui Mihail Sturdza, a cărui îndepărtare de la tronul Moldovei era
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
constituie straturi impermeabile (siliciu, calciu). Pentru efectuarea schimbului de energie și gaze cu exteriorul, pereții protectori sunt prevăzuți cu deschideri naturale: stomate, lenticele, hidatode, nectarii. Structura și funcționarea acestora constituie, în unele cazuri, bariere în fața invaziei fitopatogenilor. Stomatele, prin număr, aranjament spațial, structură, concordanța dintre deschiderea acestora și germinarea sporilor agenților fitopatogeni, influențează rezistența (R. Corbaz, 1990). S-a evidențiat că numărul stomatelor este invers proporțional cu gravitatea infectării hameiului cu Pseudoperonospora humuli. Grosimea și rezistența pereților celulelor din interiorul țesuturilor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Parlament dar nu poate guverna singur; • Primul-ministru și cabinetul său sunt independenți de Președinte în măsura în care sunt supuși atât încrederii, cât și neîncrederii parlamentare și în măsura în care au nevoie de sprijinul unei majorități parlamentare; Structura de autoritate dualistă admite diferite echilibre și aranjamente de putere în interiorul executivului, astfel încât să subziste "autonomia potențială" a fiecărei componente a executivului. Pentru Sartori, semiprezidențialismul este mai bun decât prezidențialismul și mai aplicabil decât parlamentarismul dar nu este "cel mai bun". Sartori afirmă că semiprezidențialismul are multe virtuți
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
1961, în regia lui Vittorio de Sica. 49 Soi de brânză obșinut din lapte de vacă (fior di latte) sau de bivoliță (mozzarella di bufala). 50 Aeroportul din Catania 51 Desert tipic sicilian, marțipan prelucrat sub formă de fructe. 52 Aranjamente florale, tablouri din petale de flori, pe teme diverse, create de artiști la Noto, parte a manifestărilor prilejuite de sosirea primăverii. 53 Varietăți de ciocolată tradițională, fabricată la Modica, în provincia Ragusa. 54 Aperitiv italian, pâine prăjită, acoperită, în general
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
predării educației muzicale constau în: - însușirea unui repertoriu de cântece valoroase și accesibile din creația românească și universală; - formarea deprinderii de a cânta vocal după auz și prin solfegiere, corect și expresiv, în colectiv sau individual, la unison sau în aranjamente armonicopolifonice elementare; - mânuirea unor instrumente muzicale sau a unor jucării sonore; - formarea caapcității de a asculta muzica, de a-i descoperi frumusețea și de a o înțelege; - cunoașterea și aprecierea unor creații din muzica românească și universală; respectarea și prețuirea
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
universală, ce corespund posibilităților de înțelegere și interpretative ale elevilor clasei a IV-a.dezvoltarea deprinderilor de a cânta corect și expresiv, după auz și prin solfegiere, cântece cu ambitusul Do1-Do2 (Re2) în colectiv sau individual, la unison sau în aranjamente armonico - polifonice simple. - realizarea unor acompaniamente ritmice sau armonice cu ajutorul unor instrumente muzicale (clavita, block flote, tobă, maracasă, castagnete etc.) - dezvoltarea aptitudinilor de a asculta muzică, de a o înțelege și stimularea dorinței de a o practica; - însușirea unor criterii
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
morale a celor trei tipuri de concepții menționate (specificarea conținutului uneia sau alteia dintre valorile sociale și politice fundamentale, argumentarea cu privire la cel mai adecvat ideal de organizare politică și argumentarea referitoare la regulile de organizare socială (i.e., politicile, instituțiile, procedurile, aranjamentele sociale etc.) dezirabile "aici și acum", în condițiile non-ideale pe care ni le oferă societățile și lumea în care trăim)5. Atunci când va fi cazul, voi utiliza termenul "moralism pur" pentru a mă referi la argumentarea pe baze exclusiv morale
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și lipsit de echivoc, precum teza că "circumstanțele nu contează" și că temeiurile morale trebuie să aibă prioritate absolută - întodeauna, oricând și în orice contexte reale sau imaginabile - asupra temeiurilor non-morale (inclusiv atunci când trebuie să decidem ce instituții, politici publice, aranjamente sociale etc. trebuie să adoptăm "aici și acum")75. Nu este surprinzător, în aceste condiții, că Newey ajunge foarte rapid să concluzioneze că moralismul confundă normativitatea politică și normativitatea morală, în sensul că susține "dogma" potrivit căreia judecățile morale trebuie
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
redusă la dominație. Dar aceasta nu înseamnă neapărat că, așa cum sugerează realiștii, politica exclude dominația, că politica nu poate include și simpla dominație. Dimpotrivă. Mult mai adecvată mi se pare opinia că "legitimitatea nu este un atribut necesar al tuturor aranjamentelor politice"6, că politica poate "să includă și terorismul sau alte acte care cu greu ar putea fi văzute drept acte legitime"7 și că, în ciuda ilegitimității lor, astfel de acte "constituie totuși acțiuni politice"8. Fără îndoială, Jubb și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
exigența fundamentală a legitimării puterii politice rămâne, și în urma acestui argument, un produs al unei gândiri politice autonome față de teoria morală; și 3) obiecția că Larmore neglijează punctul de vedere realist (susținut și de Williams) potrivit căruia indivizii acceptă diverse aranjamente politice în baza multor altor temeiuri decât cele legate de dreptate 31. În ceea ce îl privește pe Sleat, el i-a oferit lui Larmore două răspunsuri: 1) că argumentul său pierde din vedere faptul că Williams nu a respins niciodată
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
spuse pe marginea acestui argument. Aici mă voi rezuma, însă, la evidențierea faptului că el poate demonstra cel mult necesitatea adoptării modelului de argumentare realist în cazul teoriilor care urmăresc să ofere soluții la problema principiilor de organizare sau a aranjamentelor, procedurilor și instituțiilor legitime în condițiile pluralismului valoric caracteristic societăților liberale 46. Argumentul lui Freyenhagen nu afectează cu nimic principiile metodologice ale teoriilor care nu caută neapărat să ghideze practica politică (legitimă) a societăților liberale, ci să investigheze și să
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și întârzierilor specifice politicii" (democratice), asumând - în mod naiv, eronat și periculos - că "sarcina teoriei politice este aceea de a rezolva problemele instituționale, de a pune politica pe drumul cel bun odată pentru totdeauna, de a elibera subiecții moderni și aranjamentele lor instituționale de conflictul și instabilitatea politică"7; 4) ca urmare a caracterului abstract și mult prea îndepărtat de realitățile lumii politice în care trăim (i.e., ca urmare a caracterului lor ideal) sau a metodologiei "intuiționiste" pe care se bazează
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în cazul anarhiștilor) existenței statului, specificarea adecvată a conținutului (sau justificarea) unor valori sau idealuri sociale precum dreptatea, libertatea, egalitatea, legitimitatea, drepturile individuale, democrația etc., identificarea celui mai bun ideal de organizare socială și politică sau problema regulilor (politicilor și aranjamentelor sociale) dezirabile "aici și acum", în condițiile non-ideale pe care ni le oferă societățile și lumea în care trăim - sunt, într-o majoritate covârșitoare, probleme de natură normativ-morală sau probleme care comportă și o dimensiune normativ-morală, probleme ce pot fi
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
liberal-democratice, filosofia politică este obligată să se elibereze de recursul la orice fel de principii sau valori controversate (inclusiv principiile sau valorile morale) și să adopte stilul de argumentare realist-instrumental, preocupat exclusiv de contribuția pe care diverse principii, valori, politici, aranjamente sociale etc. o pot avea, într-un context particular sau altul, la realizarea "obiectivelor fundamentale ale politicii". Propriile noastre observații și argumente împotriva realiștilor au arătat, însă, din nou, că niciunul dintre aceste argumente nu constituie un argument solid și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Cred că o astfel de concluzie ar fi acceptată și de Adam Swift, a cărui distincție între filosofia politică (ca disciplină necesară - și singura competentă - pentru a răspunde în mod adecvat întrebărilor ce privesc dezirabilitatea, înțeleasă ca dezirabilitate morală, a aranjamentelor politice fezabile) și științele sociale și politice (ca discipline necesare - și singurele competente în oferirea - răspunsului adecvat la întrebarea referitoare la fezabilitatea diverselor aranjamente sociale dezirabile), este compatibilă, după cum văd eu lucrurile, cu ideea includerii în filosofia politică și a
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
competentă - pentru a răspunde în mod adecvat întrebărilor ce privesc dezirabilitatea, înțeleasă ca dezirabilitate morală, a aranjamentelor politice fezabile) și științele sociale și politice (ca discipline necesare - și singurele competente în oferirea - răspunsului adecvat la întrebarea referitoare la fezabilitatea diverselor aranjamente sociale dezirabile), este compatibilă, după cum văd eu lucrurile, cu ideea includerii în filosofia politică și a proiectelor multi sau interdisciplinare de argumentare pentru anumite idealuri de organizare politică, proiecte în cadrul cărora preocuparea pentru întemeierea dezirabilității (morale) este doar una dintre
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
valori sociale decât cele de natură morală (precum dreptatea). Mai mult, a subliniat Cohen, obiectivul fundamental al principiilor dreptății este unul evaluativ, nu prescriptiv/normativ. Ele formulează standarde de evaluare a gradului de dreptate al unei situații, practici, legi, instituții, aranjament social etc., nu principii de reglementare efectivă a societății (deși, desigur, ele pot și trebuie implicate, împreună cu exigențele celorlalte valori sociale importante, în formularea regulilor de organizare socială și politică). În câteva pasaje adesea trecute cu vederea din A Theory
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
nu alcătuiesc decât o parte, poate cea mai importantă, a acestei concepții" (Rawls, O teorie, p. 31); Discuția noastră aparține teoriei dreptății și nu trebuie confundată cu o teorie a sistemelor politice. Intenția noastră este aceea de a descrie un aranjament ideal, prin comparație cu care se poate defini un standard de evaluare a instituțiilor existente și se poate indica ce anume trebuie păstrat pentru a justifica eventuale distanțări față de acest standard" (Rawls, O teorie, p. 213). 70 Brian Barry, Why
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]