7,924 matches
-
Weber a considerat că nu există nici un mod pentru societățile moderne să evite birocrația. Karl Marx despre birocrație. Spre deosebire de Weber, Karl Marx a văzut birocrația ca un rău care nu este necesar. El a analizat birocrația dintr-o perspectivă conflictualistă, argumentând că ea nu corespunde unei nevoi sociale ci numai nevoii de bogăție și putere. Potrivit lui Marx, birocrația este mijlocul prin care proprietarii mijloacelor de producție mențin controlul organizațiilor. Prin ierarhie, clasa conducătoare determină ca fiecare individ din organizație să lucreze
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
să maximizeze profiturile proprietarilor. Dacă cineva din organizație eșuează în acest sens, lanțul de comandă de sus în jos asigură ca acea persoană să se corecteze ori va fi eliminată din organizație. În măsura în care prin maximizarea eficienței se maximizează profiturile, putem argumenta că Marx și Weber spun cam același lucru: organizația birocratică există deoarece aceasta dă rezultate bune. Putem argumenta mai departe că eficiența activității organizațiilor este în interesul atât ansamblului societății cât și al clasei conducătoare. Într-adevăr, la fel de mult ca
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
jos asigură ca acea persoană să se corecteze ori va fi eliminată din organizație. În măsura în care prin maximizarea eficienței se maximizează profiturile, putem argumenta că Marx și Weber spun cam același lucru: organizația birocratică există deoarece aceasta dă rezultate bune. Putem argumenta mai departe că eficiența activității organizațiilor este în interesul atât ansamblului societății cât și al clasei conducătoare. Într-adevăr, la fel de mult ca și Weber, Marx a evidențiat că nevoia clasei conducătoare pentru eficiență și muncă la preț scăzut este cea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
social. Noțiunea de anomie desemnează la Durkheim atât absența reglementărilor morale sau de alt ordin (economic, spre exemplu), capabile să întărească coeziunea și solidaritatea colectivă, cât și incapacitatea de dirijare adecvată a acțiunilor întreprinse în cadrul societății. Sociologul clasic francez mai argumentează că anomia este adesea rezultatul schimbărilor sociale rapide și al conflictelor sociale. În viziunea lui, noțiunea de anomie sintetizează acea stare a organizării sociale lipsite de coeziune datorită pierderii caracterului reglativ al vechilor norme și întârzierea apariției unor norme noi
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
nu poate să le îndeplinească pentru o parte din membrii acesteia. Datorită acestui lucru unii indivizi utilizează mijloace ile-gitime de atingere a scopurilor personale, angajându-se în comportamente deviante sau delincvente care afectează ordinea socială și ofensează spiritul colectiv. Merton argumentează că oamenii din clasele de jos au mai puține oportunități să aibă succes în viață. Aceștia descoperă că normele care reglementează posibilitatea realizării obiectivelor acceptate cultural nu sunt aplicabile la situația lor și atunci unii dintre ei le încalcă. Teoria
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
încurajează comportamentul deviant prin faptul că, printre altele, promovează credința că ceea ce se întâmplă oamenilor este dincolo de controlul lor. Un alt tip este subcultura violenței, care încearcă să explice rata înaltă a crimei în clasele de jos ale societății. Se argumentează că cultura clasei de jos pune mai multă valoare pe onoarea masculină decât pe viața umană. În consecință, bărbații din clasa de jos răspund violent la remarci triviale și insulte decât cum în mod obișnuit tratează cu indiferență asemenea lucruri
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de jos răspund violent la remarci triviale și insulte decât cum în mod obișnuit tratează cu indiferență asemenea lucruri cultura clasei de mijloc (middle-class). Astfel, potrivit ideilor subculturii violenței, oamenii devin violenți deoarece ei interiorizează cultura clasei de jos. Se argumentează și existența unei subculturi care susține și explică crimele de tip "guler alb". În majoritatea societăților există un conflict normativ între cultura dominantă și diversele subculturi care susțin comportamentele de-viante. Acest conflict, odată interiorizat și resimțit de indivizi, le pro-duce
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ordinii morale naturale ori ca consens social. Indivizii cu comportament deviant au fost văzuți ca oameni care violează normele, iar cei care nu au asemenea comportament ca oameni care se conformează normelor sociale stabilite. Teoria etichetării a provocat aceste presupuneri argumentând că devianța este definită de reacția socială față de anumite grupuri, indivizi și comportamente și nu de cei care au manifestări deviante. Această teorie sugerează că dacă alți oameni definesc sau etichetează o persoană ca deviant este un factor determinat critic
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și rolului devianței. Punctul de vedere funcționalist este cel mai bine reprezentat de lucrările lui Émile Durkheim, Robert Merton și Talcott Parsons. Punctul de vedere conflictualist este cel mai serios influențat de lucrările lui Karl Marx și Ralph Dahrendorf. Funcționaliștii argumentează că o măsură limitată a devianței realizează rolul pozitiv al asigurării unei societăți cu moduri alternative de gândire, organizare și comportament, facilitând astfel adaptarea la schimbarea condițiilor. Când devianța devine excesivă, oricum, ea amenință coeziunea socială și trebuie să fie
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
devianței realizează rolul pozitiv al asigurării unei societăți cu moduri alternative de gândire, organizare și comportament, facilitând astfel adaptarea la schimbarea condițiilor. Când devianța devine excesivă, oricum, ea amenință coeziunea socială și trebuie să fie reprimată. În contrast, viziunea conflictualistă argumentează că grupurile puternice folosesc înțelesurile devianței ca să reprime grupurile pe care ei le percep ca amenințătoare, lucru care le dă posibilitatea să-și susțină poziția lor privilegiată. Într-o anumită măsură, perspectiva conflictului despre devianță am putut să o vedem
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
moduri: (1) interesele de clasă determină care acțiuni sunt încriminate și cât de greu trebuie acestea să fie pedepsite și, (2) presiunea economică conduce la agresiuni, în special atacul asupra proprietății săvârșit de unii oameni săraci. Teoreticienii de sorginte marxistă argumentează că legea este o armă în mâna clasei conducătoare, care vrea să mențină statu quo-ul social. Această interpretare se potrivește cu ideea marxistă că toate instituțiile sociale, inclusiv legea, au fost create ca să raționalizeze și să sprijine distribuția actuală a
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
din jurul nostru studenți, profesori, muncitori, avocați, patroni sau șomeri. Ce criteriu folosim ca să ne plasăm noi înșine în raport cu acești oameni? Pentru a găsi răspunsul corect la această întrebare vom examina natura, cauzele și consecințele stratificării sociale. În capitolul 4 am argumentat că inegalitatea socială este o trăsătură definitorie a structurii societății. Sociologii folosesc termenul de stratificare referitor la inegalitatea socială structurată. Stratificarea (așezarea oamenilor într-o ierarhie) reprezintă un pattern social sistematic prin care resursele limitate sunt distribuite inegal între membrii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
bazat pe lucrările lui Max Weber este că bogăția și puterea, deși nu în totalitate lipsite de legătură pot exista în mod independent una de alta. Deși Max Weber nu a negat că bogăția adesea contribuie la putere, el a argumentat că bogăția, puterea și prestigiul social sunt toate dimensiuni distincte ale stratificării. 8.2. Statusul socioeconomic Weber recunoaște că cele trei dimensiuni ale stratificării sunt frecvent interrelate, dar acestea pot de asemenea să fie independente una de alta. Uneori, spre
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
oferă răspunsuri diferite. 8.5.1. Viziunea funcționalistă Doi sociologi americani, Kinsley Davis și Wibert Moore, într-un articol extrem de dezbătut publicat în 1945 și intitulat Unele principii ale stratificării, au prezentat o teorie funcționalistă a inegalității socioeconomice. Ei au argumentat că stratificarea economică există deoarece ea corespunde nevoilor societății pentru creșterea productivității prin motivarea oamenilor. Davis și Moore au pornit de la ideea că unele profesiuni sunt mai importante decât altele pentru satisfacerea nevoilor societății și că aceste profesiuni cer o
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sunt în dezacord cu privire la cauzele stratificării. În concepția funcționaliștilor stratificarea există deoarece ea este folositoare pentru societate; aceasta motivează oamenii să dobândească instruire ridicată și să muncească numeroasele ore cerute de anumite profesiuni dificile dar importante pentru societate. Teoreticienii conflictului argumentează că stratificarea există în principal deoarece cei cu avere și putere beneficiază după urma ei. În sfârșit, se pare că existența unei inegalități mai mari în unele societăți poate fi explicată în modul cel mai simplu prin nevoia de motivație
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
vicleni. Rezultatul, altfel sugerat de abordarea conflictualistă, este distribuția inechitabilă a resurselor, inegalitățile fiind substanțiale în societățile agricole și în cele industriale la începutul dezvoltării acestora. Lenski recunoaște că unele inegalități pot fi funcționale pentru societate, dar de asemenea acesta argumentează că cele mai multe societăți sunt de departe mult mai stratificate decât ar fi nevoie pentru a supraviețui. Când puterea intră în jocul distribuirii bunurilor, acei care au deja putere acumulată vor obține cea mai mare parte a surplusului. Mai mult, odată
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în jocul distribuirii bunurilor, acei care au deja putere acumulată vor obține cea mai mare parte a surplusului. Mai mult, odată inechitățile stabilite, acestea tind să persiste mult în timp după ce au servit unor scopuri folositoare. Deși funcționalismul ar putea argumenta necesitatea unor inegalități, nu este suficient pentru a explica întreaga inechitate prin sistemele stratificate. Abordarea lui Lenski este uneori considerată ca evoluționistă deoarece presupune că societățile se mișcă prin etape, secvențe de dezvoltare care influențează sistemele lor de stratificare. Astfel
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
factori, astfel ca resursele naturale disponibile, caracteristicile conducătorilor și amenințările militare externe, joacă un anumit rol în generarea inegalităților. El de asemenea a contestat ideea lui Marx că inegalitatea ar putea fi mai mare în societățile industriale. În fapt, Lenski argumentează că nivelul inegalității va scădea în societățile industriale avansate ca Statele Unite și țările din Europa Occidentală deoarece noile locuri de muncă creează posibilitatea ca oamenii să-și îmbunătățească nivelul de viață, iar bogăția mai mare a industrialismului asigură mai multe
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Muncitor agricol Gunoier Lustragiu 48 47 44 40 39 39 38 38 37 36 35 34 33 30 28 25 23 21 20 13 12 8.8. Consecințele stratificării sociale Sistemele de stratificare au multiple consecințe pentru oameni. Max Weber argumentează că diferențele economice dintre oameni se transmit în diferențe de șanse de viață ori în ce anume oamenii pot realiza în timpul vieții lor. În plus, diferențele de status conduc la adoptarea de către indivizi a unor stiluri de viață variate. Cu
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
indiferent de sexul acestora. Excepția la acest sistem bilinial este de a da copiilor numele de familie al tatălui, de fapt o practică aproape universală. 9.4. Familia în ansamblul structurii sociale 9.4 .1. Analiza funcționalistă a familiei Funcționaliștii argumentează că unele forme de familie există în toate societățile deoarece familiile îndeplinesc anumite funcții de bază care sunt esențiale pentru supraviețuirea umanității și menținerea societății. Chiar dacă unii autori consideră că funcțiile familiei au descrescut deoarece unele din ele au fost
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de orice nivel este o organizație birocratică și, în ea, copiii și tinerii învață ceva pe care în mod sigur nu l-au aflat în familii: birocrația care operează independent de nevoile și dorințele indivizilor. În acest sens, Talcott Parsons argumentează că de natura birocratică a școlii beneficiază societățile moderne deoarece socializează copiii într-un mod impersonal pentru lumea competitivă a adulților tocmai datorită relațiilor din grupurile secundare în care aceștia sunt cuprinși. În școli, copiii învață ceva care în mod
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
economică a elevilor și studenților este corelată strâns cu cât de mult învață aceștia și cu cantitatea de educație pe care în ultimă instanță ei o dobândesc. Pentru teoreticienii conflictului aceste rezultate indică absența oportunităților egale în școlii. Acești teoreticienii argumentează că funcția principală a educației este să transmită inegalitatea economică, rasială, etnică și sexuală de la o generație la alta. Ei au identificat un număr de căi prin care sistemul educațional încurajează învățarea și progresul pentru copiii cu anumite origini sociale
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
unor copii și le descurajează pe ale altor copii și, (3) efectele curriculum-ului ascuns. Teoreticienii conflictului cred că sistemul educațional realizează și unele funcții pentru a asigura avantaje economice mai mari anumitor segmente ale societății. O astfel de funcție, argumentează aceștia, este să justifice inegalitățile educaționale dintre clasele sociale, rase, etnii și sexe. Educatorii conving elevii și studenții săraci sau fetele, că progresul lor limitat în sistemul educațional este un rezultat al pro-priilor greșeli și acestea nu se găsesc în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
populației? Pentru mulți oameni studiul populației aduce în minte numele lui Thomas Robert Malthus, un preot englez care a trăit între 1766 și 1834. În 1789 Malthus a publicat faimoasă lucrare intitulată Eseu asupra principiilor populației. În ea el a argumentat că populația crește mai rapid decât resursele de hrană. Dacă această tendință continuă necontrolat, atunci populațiile, în cele din urmă, vor fi mai mari decât cantitatea de hrană de care vor avea nevoie ca să supraviețuiască. Malthus a crezut că ființele
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
o perioadă a schimbărilor sociale relativ lente. Ea a fost o eră a expansiunii și decăderii imperiilor, cuceririi și pierderii acestora. Așa cum vom vedea, acest aspect reprezintă o sursă a teoriilor ciclice elaborate de Spengler, Toynbee și Sorokin, care au argumentat că mare parte din istoria umanității a fost caracterizată de apariția și căderea civilizaților. Dar lucrul cel mai important este că perspectiva pe termen lung ne spune că propria noastră eră este distinctă în istoria umanității pentru câteva motive. Primul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]