4,155 matches
-
cînd trebuie să Înțelegem ce este cultura europeană. CÎt privește dezvoltarea competențelor de comunicare, Învățarea Întrebuințării corecte a limbii natale nu trebuie să se cramponeze de literatura beletristică. Orice elev bacalaureat ar trebui să știe să redacteze un text (rezumat, argumentare sau combinate) și să Încadreze cultural un text aparținător respectivei limbi. Cred că identitatea unui individ nu mai ține astăzi de Înscrierea bagajului lui de cunoștințe și formativ În tezaurul constituit al unei tradiții culturale, ci În continuumul culturii vii
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
despre teoriile clasice ale organizațiilor. Astfel, metafora mașinii furnizează, prin teoriile pe care noi tocmai le-am evocat, conținutul său reprezentațional și liniar. Ea furnizează, de asemenea, dincolo de experiențele pe care le provoacă și care sînt toate utile, elemente pentru argumentarea puterii omului asupra mediului său înconjurător, o filosofie a stăpînirii. Un instrumentalism. Înarmați cu unelte conceptuale, știind să fabrice obiecte tehnice plecînd de la o raționalitate constructivă, tehnicienii și practicienii-ingineri despre care am vorbit se sprijină pe un optimism al națiunii
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
acționează à priori. Conjugînd deci cele două aspecte rațiune și dorință industriașii gîndesc să dubleze capacitatea de a convinge. În acest scop clientul este prezentat ca țintă, obiectul ca sursă, și între cele două se țese dubla linie a unei argumentări descriptive și a unei imagini dorite. Eminamente raționalist, acest dispozitiv scoate la iveală schema reprezentativă: părțile dispozitivului sînt exterioare una alteia și se articulează ca părți ale unei mașini. Ele unesc în ansamblu mecanismele care au fiecare funcția lor și
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
spirituală. Să începem prin a gândi că suntem și noi prinși înăuntrul unei teorii explicative din multele teorii posibile; una eficientă, cum ne place să credem. * Istoria îmi dezvăluie în primul rând multiplele perspective asupra umanului. Nu cauzalitatea istorică în argumentarea uneia sau alteia dintre teorii este esențială, ci continua devenire a omului ce trebuie privită dincolo de orice șabloane axiologice. Poate că Istoria nu trebuie judecată, ci admirată. Și dacă ceea ce tindem să considerăm drept rău în Istorie ne blochează admirația
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
a cercetării ce va fi prezentată (poate și o justificare față de funds risers); însă el poate să ascundă uneori problema. Este posibil ca soluțiile la problemele ce au sta la baza cercetării prezentate să fi fost descoperite anterior, însă deschiderea argumentării tocmai încearcă să ascundă aceste soluții. În felul acesta unii cercetători își generează "obiectul" de activitate, luând naștere birocrația științei. Știința poate fi birocratică, tinzând să-și perpetueze obiectul de activitate; mai exact, oamenii de știință tind să argumenteze cu
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
conștiință ale euluiă, care sunt desprinse de experiență și privesc exclusiv persoana, suferințele psihomorale ne apar ca probleme de conștiință care pun În discuție valoarea persoanei umane. Vom pleca de la prezentarea câtorva exemple care să clarifice și să justifice totodată argumentarea noastră. Orice suferință psihomorală este resimțită, În planul conștiinței, atât ca durată, cât și ca Întindere În raport cu persoana respectivă. Suferința este interiorizată și trăită ca o experiență a simțului interior al individului, desprins de orice experiență. Modalitatea În care este
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Totuși, este clar că aceste tactici măresc, în general, rezistența clientului și diminuează probabilitatea schimbării (Miller, Benefield și Tonigan, 1993; Miller și Rollnick, 1991). 4. Stilul consilierii este, în general, unul liniștit și provoacă admirația. Convingerea directă, confruntarea agresivă și argumentarea sunt opuse conceptual interviului motivațional și sunt interzise în mod explicit în această abordare. Pentru un consilier obișnuit cu confruntarea și oferirea de sfaturi, interviul motivațional poate apărea ca un proces lipsit de speranță, lent și pasiv. Dovada stă în
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
esențială a acestei lumi este supravegherea; în contrast cu noile valori, lumea penitenciarului găzduiește caracterul originar al pedepsei; izolarea de societate și supravegherea. Explicația este simplă: acestea sunt fundamentele reacției sociale în raport cu crima. Lumea penitenciarelor românești pare să fie spațiul ideal al argumentării perspectivei goffmaniene asupra instituțiilor totale: ruperea legăturilor cu exteriorul, controlul extrem și supravegherea, ostilitatea între cele două lumi, înjosirea și deculturația. „Recuperarea” și „reintegrarea socială” au rămas simple mituri de legitimare a existenței instituției. „Efectul de autoreproducere” a acestei lumi
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
climatele familiale și profesionale într-o stare de exasperare. Atât delirul de „persecuție”, cât și cel de „revendicare”,, sunt puternic susținute afectiv și volițional în cadrul „sindromului paranoid”, știut fiind că paranoicul este un aprig luptător pentru realizarea dezideratelor sale imaginare. Argumentarea paranoicului este uneori așa de bine făcută, încât el poate atrage în sistemul său de convingeri personale din jur, ajungându-se astfel la situația de a se trăi „delirul în doi”, sau în grup, adică delirul indus. Delirul de gelozie
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
efort de obiectivare (adică de desubiectivizare) a acestor păreri, prin valorificarea a ceea ce este pozitiv în modul de interpretare al altuia, și prin reconstrucția propriilor sisteme argumentative, care trebuie să integreze schemele explicative anterioare în scheme superioare de înțelegere și argumentare. Numai prin dezvoltarea unor astfel de structuri cognitive mobile și reversibile, devine posibilă realizarea unui comportament intelectual variabil, suplu și complex, în stare să facă față unor situații problematice tot mai dificile. Am insistat asupra acestor caracteristici ale „reversibilității intelectuale
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ea nu a lipsit din zonele părăsite de aceasta, dincolo de manifestările de transgresiune mai mult sau mai puțin impure. Dar, pe de altă parte, nu putem să nu ținem seama de prezența sa continuă în posteritate. Tocmai acel sistem de argumentare al bătrînului tahitian va fi regăsit, de-a lungul secolelor și pînă în contemporaneitatea imediată, în formularea sa esențială, prin afirmarea principiilor celor mai simple, în același discurs protestatar, diversificat ca expresie, dar în continuă dezvoltare. Întreținînd respectul sau cultul
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Le Récit (1984); Pour lire le poème (1985); Éléments de linguistique textuelle (1990); La Description (1993); L'Analyse des récits, în colaborare cu F. Revaz, 1996 (Analiza povestirii, Institutul European, 2001); L'argumentation publicitaire, în colaborare cu Marc Bonhomme, 1997 (Argumentarea publicitară, Institutul European, 2005), Le Style dans la langue (1997) etc. ANDRÉ PETITJEAN este profesor de lingvistică la Universitatea din Metz. A publicat Pratiques d'écriture (1982), iar în colaborare cu J.-F. Halté Pratiques du récit (1977), precum și numeroase
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Bărbaților le plac femeile care au mîini fine. nu poate fi izolată sau definită prin ea însăși sau prin condițiile sale de adevăr (nu este, cel puțin, punctul nostru de vedere). Acest enunț poate să constituie la fel de bine premisele unei argumentări publicitare, ca și morala unei fabule sau a unei anecdote. Totul depinde de locul său într-o suită secvențială dată, adică de secvențialitatea sa. La fel, o propoziție descriptivă de tipul: (5) Cerul este senin. poate deveni element al unei
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în funcție de scopul pe care și-l propune, ea nu reține decît esențialul suprimînd (...) elementele parazitare". Această primă definiție se aplică perfect descrierii; am putea crede că este concepută tocmai pentru definirea ei; b) poate fi completată: valabil pentru conversație sau argumentare, însă cu atît mai mult pentru descriere, care este susceptibilă de a fi prelungită la infinit, așa cum notează Cl. Simon la începutul Lecției despre lucruri (1975, p. 10): Descrierea (compunerea) poate continua (sau să fie completată) aproape la infinit în funcție de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
prin "descriere homerică" ceea ce tradiția a privilegiat. Exemplul nostru (4) din prima parte și nota 14 de la sfîrșitul capitolului 3 arată că găsim la Homer mult mai multe feluri de descrieri, în mod inexplicabil uitate sau neglijate. Concluzie Descriere și argumentare Am insistat mai sus asupra caracterului dinamic al modelului pe care îl preconizăm. Vom încheia această parte lingvistică a studiului nostru prin analiza unui exemplu în care dinamica internă a descrierii este marcată de argumentare. Astfel, în pasajul descriptiv din
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sau neglijate. Concluzie Descriere și argumentare Am insistat mai sus asupra caracterului dinamic al modelului pe care îl preconizăm. Vom încheia această parte lingvistică a studiului nostru prin analiza unui exemplu în care dinamica internă a descrierii este marcată de argumentare. Astfel, în pasajul descriptiv din La Chasse à l'ours de L. Bodard: (59) (...) Servitorul chinez: de cîte ori mă gîndesc la el! Cît de mare ne-a fost surpriza, lui Anne-Marie și mie cînd am fost să-l luăm
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
între prezentarea orașului Fougère din capitolul III din Șuanii de Balzac și cea din Ghidul verde (Michelin) despre Bretania. Acest tip de abordare comparativă trebuie, bineînțeles, să permită o observare atentă a funcțiilor comunicaționale și textuale din aceste descrieri: a) Argumentarea subiacentă a ghidurilor (a incita pe cineva să vină să vadă): Fougère, cu toate că este un oraș industrial, va trezi din plin interesul turiștilor. Acest oraș vechi, cu o puternică tradiție este construit într-un loc pitoresc, pe un promontoriu ce
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
expansiuni nominale, timpuri verbale...). 2. A se vedea M.-C. Vinson, 1987. 3. Preluam acest exercițiu de la I. Delcambre, 1985. 4. A se vedea J. Ricardou, 1978. Index de noțiuni teoretice A ancorare (operație de) 125-127, 129-131, 141, 143, 149 argumentare / argumentație 17, 18, 42, 93, 94, 191, 206 asimilare (operație de) (ASM) 30, 77, 130, 141-143, 146-149, 155-159, 163, 208, 218, 221, 233 aspectualizare (operație de) 45, 46, 130, 142-147, 149, 160, 207, 209, 221 atribuire (operație de) 125, 128-131
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unei acțiuni / 171 B. Predicatele funcționale în interiorul unei secvențe eterogene / 186 1. Caz [4]: Secvența descriptivă dominantă și secvența injonctivă dominată / 186 2. Caz [5]: secvența injonctivă dominantă și secvența descriptivă dominată / 188 C. Schemă recapitulativă / 189 Concluzie Descriere și argumentare / 191 PARTEA A TREIA: Exerciții. Analize de texte, producții de texte și exersarea unor concepte teoretice / 195 Capitolul 1 Probleme / 197 Capitolul 2 Exerciții / 201 A. Exerciții de analiză / 201 B. Exerciții de producție / 212 1. Exerciții de contextualizare / 212
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Suma minimă Suma maximă Reducere (%) 19,9 RON 5 20 RON 49,9 RON 10 50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 Seria: ȘTIINȚELE LIMBAJULUI (selectiv) • Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de Balzac, Preotul de țară, traducere de G. Marcuson, Editura Saturn, București, 1995 (n.t.). * François Rabelais, Gargantua și Pantagruel, traducere de Al. Hodoș, Editura pentru Literatura Universală, 1967 (n.t.). ** Modificare operată de traducătorul prezentei lucrări pentru a justifica argumentarea autorului (n.t.). *** Chrétien de Troyes, Yvain, cavalerul cu leul, traducere de Mihai Stănescu, Editura Albatros, București, 1977 (n.t.). Modificare operată de către traducătorul prezentei lucrări pentru a justifica demonstrația autorului (fr. une de ces coiffures) (n.t.). Reproducem varianta
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
1 180 181 Introducere Descrierea ornamentală Descrierea expresivă Descrierea reprezentativă Descrierea productivă Concluzie Originile descrierii și clasificările retorice Descrierea în lingvistica textuală Structura reprezentării descriptive Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive Predicate funcționale și "descriere de acțiuni" Concluzie. Descriere și argumentare Probleme Exerciții Index Referințe bibliografice Cuprins
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
la plata asigurărilor sociale, de sănătate, de viață, etc., bineînțeles cu condiția ca aceștia să demonstreze prin certificate medicale starea lor de sănătate. Considerăm mai mult decât utilă prezentarea celor 30 de motive de a practica joggingul, mai ales că argumentarea pentru Jogging de la A la Z II 27 fiecare motiv este una originală, clară și concisă și reflectă tot atâtea puncte de vedere care susțin importanța practicării constante a alergării sub forma joggingului de întreținere. Oricare din motivele expuse anterior
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
atât de particularitățile individuale ale femeii, cât și de parametrii efortului ce urmează să fie depus, practicarea eforturilor fizice se poate efectua, în limitele determinate individual. Sinteza surselor din domeniul fiziologiei și medicinii generale și sportive, studiate de noi pentru argumentarea optimă a acestei lucrări, ne-a permis să constatăm că practicarea efortului în perioade fiziologice speciale la femei impune cunoașterea următoarele aspecte: procesele fiziologice și psihice sunt modificate, afectând comportamentele fizice și psihice; bioritmul femeii evidențiază oscilații de-a lungul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
gîndire separată de religie, care încerca să conceapă lumea nu prin referire la mituri și la zei, ci la elemente: apa, pămîntul, aerul, focul, și concepte: Unul, Logosul, Devenirea (Zenon, Heraclit, Empedocle, Democrit). Ulterior sofiștii au instituit la Atena arta argumentării polemice, făcînd din îndoială arma permanentă a criticii ideilor. S-a instaurat și răspîndit astfel în lumea elenistică și în cea romană o sferă autonomă proprie dialogicii ideilor. Triumful creștinismului în Imperiu va închide Școala de la Atena și va impune
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]