3,256 matches
-
consemnează comuna cu numele de "Bascov", ca reședință a plășii Bascov din același județ, având 2480 de locuitori în satele Brăileni, Glâmbocu, Mica, Neașca, Păisești, Rotărești (reședința), Stejaretu și Valea Ursului și în cătunul Floarea. În 1950, comuna a fost arondată orașului regional Pitești, reședința regiunii Argeș. În 1968, a devenit comună suburbană a municipiului Pitești. În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Argeș. În comuna Bascov se află bisericile de lemn „Sfântul
Comuna Bascov, Argeș () [Corola-website/Science/310119_a_311448]
-
Șiria (reședința). Se află la limita de vest a Munților Zărand. Cetatea este "...solidă din piatră ridicată pe o stânca roșie, strălucitoare...", zidită pe Dealul Cetății (496m), dominând regiunea. Rolul îndeplinit de cetate era strategic, de apărare și economic având arondate 110 sate. Arhitectura cetății are câteva părți: corpul central clădit pe o stâncă de formă neregulată ovoidală cu diferențe de nivel. La vest peretele este lung de 24 m, înalt și cu găuri. Spre nord se văd rămășițele unui donjon
Comuna Șiria, Arad () [Corola-website/Science/310115_a_311444]
-
județului Buzău. Astfel, actualul sat de reședință însuși era împărțit în două sate, fiecare reședința comunei sale: Pietroasa de Sus (cu cătunul Poștea) și Pietroasa de Jos (cu cătunul Ochiul Boului). Satul Șarânga era și el reședință de comună (având arondate satele Clondiru de Sus și Dara). Cea mai mare dintre aceste comune era Șarânga, cu 1850 de locuitori, Pietroasele de Jos și de Sus având respectiv 860 și 680 de locuitori (în total, o populație de 3390 de locuitori). În
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
și Șchiopoaia, iar în 1964 aceste două sate au luat numele de "Crângurile" și, respectiv, "Satu Nou". După reforma administrativă din 1968, comunele Conduratu și Cireșeanu au fost desființate, satele lor fiind incluse în comuna Baba Ana, care a fost arondată județului Prahova. În comuna Baba Ana se află două monumente istorice de arhitectură de interes național: (1815) și (începutul secolului al XX-lea), ambele situate în satul Baba Ana. În rest, alte opt obiective din comună sunt incluse în lista
Comuna Baba Ana, Prahova () [Corola-website/Science/310697_a_312026]
-
una pe Crasna și una pe Teleajen) și două biserici: una în Schiulești, înființată de locuitori în 1842 și una în Homorâciu zidită în 1744 de căpitanul Iane și soția sa Anica. În perioada interbelică, comunei Izvoarele i-a fost arondat și satul Chirițești (anterior, în comuna Drajna de Jos), comuna ajungând la o populație de 2120 de locuitori, în vreme ce comuna Homorâciu avea 3120 de locuitori. Atât comuna Izvoarele, cât și comuna Homorâciu făceau parte atunci din plasa Văleni din județul
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
Drajna de Jos), comuna ajungând la o populație de 2120 de locuitori, în vreme ce comuna Homorâciu avea 3120 de locuitori. Atât comuna Izvoarele, cât și comuna Homorâciu făceau parte atunci din plasa Văleni din județul Prahova. În 1950, ele au fost arondate raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi regiunea Ploiești. În 1968, comuna Homorâciu a fost desființată și inclusă în întregime în comuna Izvoarele, iar satul Costeni a trecut la comuna Măneciu, toate acestea fiind arondate județului Prahova, reînființat. În comuna
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
de locuitori. Comuna Ploieștiori avea atunci 1450 de locuitori în satele Ploieștiori, Ploieștiorii Eforiei, Țânțăreni și Moara Nouă. În 1931, satul Cocoșești a fost transferat comunei Păulești, iar satul Moara Nouă comunei Berceni. După reforma administrativă din 1950, au fost arondate orașului regional Ploiești, reședința regiunii Prahova și apoi a regiunii Ploiești. După reintroducerea județelor în 1968, comuna Ploieștiori s-a desființat, satele Țânțăreni și Ploieștiori revenind comunei Blejoi. Comuna Blejoi a avut o vreme statut de comună suburbană a municipiului
Comuna Blejoi, Prahova () [Corola-website/Science/310698_a_312027]
-
care 3 fete), și două biserici — una în Bordenii Mari, zidită de către frații Bordeanu (Ioan, logofăt și Sterie, pitar) în 1841; și a doua fondată de enoriași la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În perioada interbelică, cele două comune erau arondate plășii Prahova din județul Prahova, fiind o importantă regiune petroliferă; comuna Bordeni avea 2896 de locuitori, iar comuna Scorțeni avea 1687 de locuitori și pe teritoriul ei funcționau 514 sonde petrolifere în 1925. Satul Mislea s-a separat în 1931
Comuna Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/310700_a_312029]
-
Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Târgșorul Vechi cu satele Colțu de Jos, Stăncești și Târgșoru Vechi în aceeași plasă și cu o populație de 1140 de locuitori, în vreme ce comuna Strejnicu avea 1754 de locuitori. În 1950, comunele au fost arondate orașului regional Ploiești, reședința regiunii Prahova și apoi (după 1952) a regiunii Ploiești. În 1968, comuna Strejnicu s-a desființat, fiind comasată cu comuna Târgșoru Vechi (a cărei reședință s-a mutat Strejnicu), devenind comună suburbană a municipiului Ploiești, până în
Comuna Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/310701_a_312030]
-
lor în practică ridicându-se nu numai cele trei națiuni recepte ci și guvernul ardelean, deoarece în urma aplicării lor, o mare parte a iobăgimii române urma să nu mai plătească daturi. Imediat după "Unire", credincioșii greco-catolici din Racovița au fost arondați Vicariatului greco-catolic al Făgărașului, situație care s-a menținut până în anul 1879. Ipoteticul protopopiat care a rezidat în sat a avut o viață mai îndelungată, din moment ce la lucrările sinodului din 24 noiembrie 1714 este menționat printre participanți și protopopul Ion
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
sfințirii bisericii, după zugrăvirea ei, potrivit căreia: "în parohia Racovița, de mai bine de o sută de ani n-a mai descins niciun arhiereu." Cinci ani mai târziu, urmând noii împărțiri administrative a țării din 1877, parohia Racovița a fost arondată protopopiatului greco-catolic al Sibiului, pentru ca în 1890 să revină la protopopiatul Țichindealului Tot în acest an există mențiuni privind prezența din nou în sat a 10 credincioși de rit ortodox. În documentele parohiei apar in această perioadă mențiuni despre sigiliul
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
până în 1931, au fost cuprinse parohiile greco-catolice din Cârța, Drăguș, Feldioara, Noul Român, Olteț, Porumbacu de Jos, Porumbacu de Sus, Rucăr, Sărata, Scoreiu, Ucea de Sus și Viștea de Jos. În anul 1930, tot acestui protopopiat i-au mai fost arondate parohiile din Colun și Găinari, care aparținuseră până atunci de protopopiatul Țichindealului precum și cele din Bradu și Sadu, aparținătoare de protopopiatul Sibiului. Dacă în anul 1846 parohia Racovița avea o singură filie, după anul 1900 numărul lor era de cinci
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
cele religioase, au generat în curând conflicte violente între autoritățile militare și grăniceri, soldate în primul rând cu numeroase dezertări. Ca o consecință directă a acestora, în 1766 numărul granicerilor companiei a scăzut la 68, ceea ce a determinat autoritățile să arondeze la companie pentru întregirea efectivelor și localitățile Porumbacu de Sus, Porumbacu de Jos și Scoreiul, acesta din urmă aparținuse de Compania a VIII-a care la acea vreme, avea sediul la Drăguș, situație care a dăinuit până la desființarea regimentelor grănicerești
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
așezată lângă Drumul Național 2A și se află la 15 km de orașul Hârșova și 65 km de municipiul reședință de județ - Constanța. Horia a beneficiat în perioda comunismului de cel mai mare S.M.A (Secția Mașini Agricole) unde erau arondate multe sate din zonă. În prezent, satul se confruntă cu probleme grave în agricultură, cu toate că în zonă sunt mici asociații și firme care se ocupă de agricultura la scară mare. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Horia se ridică
Comuna Horia, Constanța () [Corola-website/Science/310374_a_311703]
-
fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Buturugeni-Prisiceni în plasa Domnești a aceluiași județ, având 1793 de locuitori în aceleași sate; și comuna Gâstești-Români cu numele de "Gâstești", având în componență doar satul de reședință. În 1950, comunele au fost arondate plășii Mihăilești și apoi (după 1952) plășii Videle din regiunea București, iar satele Plopi, Prisiceni și Saxoni au fost în timp desființate și comasate cu satul Buturugeni. Satele Gâstești și Podu Gâștei din comuna Gâstești au primit în 1964 denumirile
Comuna Buturugeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310495_a_311824]
-
cu 2545 de locuitori, fiind în continuare reședința plășii Ianca. Comuna Perișoru era în aceeași plasă și avea satele Berlești, Oprișenești, Perișoru, Plopu Nou și cătunul Plopu Vechi, cu 2556 locuitori, comuna Ionești-Berlești fiind desființată. În 1950, comunele au fost arondate raionului Făurei din regiunea Galați. În 1968, comuna Perișoru (care între timp își schimbase numele în Plopu) a fost desființată și inclusă în comuna Ianca, comună arondată din nou județului Brăila, reînființat. Comuna a căpătat atunci actuala componență a orașului
Ianca () [Corola-website/Science/297048_a_298377]
-
Vechi, cu 2556 locuitori, comuna Ionești-Berlești fiind desființată. În 1950, comunele au fost arondate raionului Făurei din regiunea Galați. În 1968, comuna Perișoru (care între timp își schimbase numele în Plopu) a fost desființată și inclusă în comuna Ianca, comună arondată din nou județului Brăila, reînființat. Comuna a căpătat atunci actuala componență a orașului În 1989, comuna Ianca a fost declarată oraș. Trei obiective din orașul Ianca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monumente de interes local
Ianca () [Corola-website/Science/297048_a_298377]
-
588 de case. În comună funcționau 2 mori, un făcău, o școală cu 30 de elevi și 4 biserici ortodoxe la Mlăjetu, Stănila, Valea Lupului și Valea Sibiciului. În 1925, cele trei comune își păstraseră în mare parte componența, erau arondate aceleiași plăși Buzău și aveau respectiv 2620 de locuitori (Păltineni), 1840 de locuitori (Mlăjetu) și 4028 de locuitori (Nehoiașu). Comuna Nehoiu a apărut în 1931, când s-a separat de comuna Păltineni: Nehoiu avea localitățile Albinari, Bâdârlegiu Mic, Botele, Colonia
Nehoiu () [Corola-website/Science/297049_a_298378]
-
la desființarea comunelor Mlăjetu, Nehoiașu (zona rămasă după despărțirea comunei Siriu) și Păltineni, incluse (cu excepția câtorva localități din sud) în comuna Păltineni (care și-a luat atunci numele de "Nehoiu"). Comuna Nehoiu a căpătat astfel componența actuală și a fost arondată județului Buzău, reînființat. Comuna Nehoiu a fost declarată oraș în 1989. Principalul motor al activității economice locale este uzina de transformare a lemnului situată în centrul orașului. Fabrica a fost înființată cu capital austriac la începutul secolului al XX-lea
Nehoiu () [Corola-website/Science/297049_a_298378]
-
Concomitent i se extind atribuțiile judecând și în materie corecționala și comercială. Aceste competențe le păstrează și sub imperiul viitoarelor legi de organizare judecătorească din 1 septembrie 1890, 24 martie 1909, precum și a legii Mârzescu din anii 1924-1925 când este arondat Curții de Apel Iași. Din anul 1914, timp de aproape un veac, Tribunalul Botoșani funcționează în clădirea "Palatului de Justiție", situată între casă Antipa (1900) și casa Manole (1908-1909), operă a arhitectului Petru Antonescu. Clădirea face parte din rândul monumentelor
Tribunalul din Botoșani () [Corola-website/Science/314514_a_315843]
-
lege de organizare judecătorească din anul 1992 s-au reînființat curțile de apel și un mare număr de judecătorii. Tribunalele și-au păstrat vechile competențe dar și-au lărgit treptat atribuțiile că instanțe de prim grad. Tribunalul Botoșani a fost arondat, prin noua lege, Curții de Apel Suceava. Și-a extins continuu activitatea realizând specializarea magistraților pe materii. A fost înființată la 15 aprilie 1994 secția civilă iar la 1 octombrie 1997 și-a început activitatea secția comercială și de contencios
Tribunalul din Botoșani () [Corola-website/Science/314514_a_315843]
-
Biserica de lemn din Surduc, comuna Iara, județul Cluj, datează din anul 1758. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Până la desființarea Bisericii Române Unite cu Roma în anul 1948 a fost arondată Arhiepiscopiei de Făgăraș și Alba Iulia, împreună cu toate bisericile unite din fostul județ Turda. În prezent biserica se află pe lista monumentelor istorice sub codul LMI: . Amplasată în aval de Iara, pe terasa văii, așezarea se înșiră de-a lungul
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
Naval, Catedra de Științe Matematice și Umaniste, Catedra de Electrotehnică, Electronică și Informatică, Catedra de Inginerie Mecanică. Începând cu anul universitar 2008-2009, pentru o mai bună derulare a activității de cercetare, cele 96 de cadre didactice ale universității au fost arondate unui număr de 11 departamente specifice fiecărui domeniu de competență: Departamentul Echipamente Mecanice, Departamentul Discipline Tehnice Generale, Departamentul Mediu, Departamentul Electronică și Telecomunicații, Departamentul Automatizări și Informatică Aplicată, Departamentul Electrotehnică, Departamentul Discipline Fundamentale, Departamentul Limbi Străine, Departamentul Educație Fizică și
Universitatea Maritimă din Constanța () [Corola-website/Science/314855_a_316184]
-
5) Lista provizorie cu elevii înscriși pentru susținerea examenului de certificare, certificată prin semnătura directorului și ștampila instituției, se depune la secretariatul unității de învățământ stabilite de CJEC/CMBEC drept centru de examen, la care unitatea de învățământ a fost arondată. Pe baza tabelelor transmise de toate unitățile de învățământ arondate centrului de examen, secretarul/secretarul-șef din unitatea de învățământ centru de examen întocmește lista provizorie cu elevii înscriși pentru susținerea examenului de certificare pentru fiecare specializare. ... (6) După încheierea
METODOLOGIE din 29 august 2014 (*actualizată*) de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării absolvenţilor învăţământului liceal, filiera vocaţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265287_a_266616]
-
După încheierea cursurilor anului școlar, secretarul/secretarul-șef al unității de învățământ întocmește lista candidaților care trebuie eliminați din lista provizorie întrucât sunt corigenți, repetenți, cu situația neîncheiată sau exmatriculați și o trimite la centrul de examen la care este arondată unitatea de învățământ. Acești candidați nu vor participa la examenul de certificare. ... Articolul 19 (1) Candidații care provin din promoțiile anterioare anului în care se susține examenul de certificare se înscriu la secretariatele unităților de învățământ la care și-au
METODOLOGIE din 29 august 2014 (*actualizată*) de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării absolvenţilor învăţământului liceal, filiera vocaţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265287_a_266616]