3,339 matches
-
738), pentru ca după numai șapte ani, prin apariția unor noi cartiere - Fetești-Gartă și Buliga -, să se atingă cifra record de 5.370 de locuitori. Ritmul anual mediu de creștere a populației s-a situat, la rândul lui, pe un palier ascendent, înregistrând într-un interval de 36 de ani o creștere semnificativă, de la 1,86 în 1930 la 5,5 în 1966. Această evoluție rapidă s-a datorat apariției de noi cartiere (Coloniști în 1924, prin împroprietărirea unor țărani aduși mai
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1994 1995 Rata de divorțialitate* 1 1,1 2,3 1,5 1,7 1,9 1,6 * Proporții la 1.000 de locuitori. Mișcarea migratorie Mobilitatea populației reprezintă o componentă importantă a dinamicii populației, ea fiind determinată, în sens ascendent sau descendent, de acțiunea unei serii de factori, precum resursele ecologice ale zonei, mediul de dezvoltare economică, organizarea și structura socială a comunității. În tabelul 8 se observă cum, începând cu 1966, numărul sosiților a început să crească, atingând 23
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
conținut, volum, frecvență, calitate, formă, suport, mod de obținere și cost. Din punct de vedere al circulației informației, se disting fluxuri informaționale interne și fluxuri informaționale externe. Fiecare din aceste fluxuri pot fi orizontale și verticale. Fluxurile verticale pot fi ascendente sau descendente. Fluxurile informaționale interne asigură circulația informației între diferitele compartimente ale structurii organizatorice din interiorul unui organism economic și între diferite persoane din cadrul compartimentelor funcționale, în vederea fundamentării deciziilor. Pot fi orizontale și verticale. Fluxul informațional orizontal este reprezentat de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și între diferite persoane din cadrul compartimentelor funcționale, în vederea fundamentării deciziilor. Pot fi orizontale și verticale. Fluxul informațional orizontal este reprezentat de schimbul reciproc de informații între diferite compartimente. Fluxul informațional intern orizontal Fluxul informațional vertical poate fi, la rândul său, ascendent și descendent. În fluxul informațional ascendent, informația circulă de la sistemul operațional către conducere (etapa de informare), iar în cel descendent, de la conducere spre cel operativ (etapa de transmitere a deciziilor). Fluxul informațional extern asigură circulația informației între un organism economic
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
funcționale, în vederea fundamentării deciziilor. Pot fi orizontale și verticale. Fluxul informațional orizontal este reprezentat de schimbul reciproc de informații între diferite compartimente. Fluxul informațional intern orizontal Fluxul informațional vertical poate fi, la rândul său, ascendent și descendent. În fluxul informațional ascendent, informația circulă de la sistemul operațional către conducere (etapa de informare), iar în cel descendent, de la conducere spre cel operativ (etapa de transmitere a deciziilor). Fluxul informațional extern asigură circulația informației între un organism economic și organele ierarhic-superioare, precum și între diferite
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
care performanța individuală și de grup o are asupra rezultatelor de ansamblu.<footnote A. Androniceanu, Noutăți în managementul public, Editura Universitară, București, 2005. footnote> Există modificări importante și în cazul comunicării, care trece de la una predominant ierarhică, incluzând aici cele ascendente și descendente, la una de tip rețea, care să faciliteze contactul intens dintre membrii organizației. Este important să proiectăm un mediu organizațional care să poată răspunde acestor nevoi. Mediul organizației bazate pe cunoștințe este un factor important în modelarea interacțiunilor
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
adversitate dintre capital și forța de muncă, repercutată pe plan social în spiritul codului muncii, care este departe de a stimula libera inițiativă a patronatului în adaptarea la condițiile economice reale, a muncii eficiente și a menținerii pe un trend ascendent a productivității muncii. Asimetria de putere, lipsa de armonizare dintre patronate și sindicate și impunerea de către guvern a salariului minim garantat, sunt alte aspecte de rigiditate ale pieței forței de muncă. În mod indirect, codul muncii este cea mai mare
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
roci etc.) sau artificiale (tuneluri, mine părăsite, gropi, puțuri etc.). Dintre acestea, adăposturile prefeate de liliecii din regiunile temperate sunt peșterile, deoarece le oferă condi condiții microclimatice practic constante. Cele m mai favorabile din acest punct de vedere sunt cavitățile ascendente cu o singură intrare sau sălile în care tavanul formează o cupolă, d deoarece în astfel de spații există întodeauna o atmosferă umed umedă și caldă. Majoritatea liliecilor din România sunt troglofili, adăpostindu-se doar temporar în peșteri. Excepție fac
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
în cursul nopții și al dimineții acumularea ceții pe văi, iar în timpul zi zi zilei pe culmile înalte. Briza de noapte coboară sub forma unor pânze subțiri de aer rece, de pe culmile munților spre văi, iar briza de zi este ascendentă și antrenează în mișcare mase importante de aer, ducând la apariția no norilor de tip cumulus, ce pot precipita în jurul or orei 12. În circulația maselor de aer cea mai mare frecvență o au vânturile din sectorul V și N-
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
care să-i permită "monopolizarea" informației. Accesul la informație este egal, ceea ce produce participanților o satisfacție mai mare decât în cazul anterior. Moralul grupului este mai ridicat în cadrul acestor rețele. În rețelele centralizate de comunicare accentul cade pe comunicarea verticală (ascendentă / descendentă) iar distanța dintre vârful și baza ierarhiei se mărește; informația circulă prin lanțuri ierarhice stabilite. Rețelele descentralizate au o organizare predominant orizontală, cu mai puține niveluri ierarhice; pentru integrarea părților se folosește mai mult comunicarea orizontală directă (...) iar comunicarea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Europei; * numărul europenilor care muncesc într-o altă țară europeană; * numărul cooperărilor economice ale companiilor europene; * nu în ultimul rând, numărul și volumul cooperărilor culturale europene. În ceea ce privește datele calitative, trebuie văzut dacă aceste contacte interculturale se află într-un trend ascendent, deoarece, dacă acest lucru este adevărat, se poate înțelege nu numai faptul că activăm în cadrul unei societăți informaționale globalizate, caracterizate printr-un proces continuu de accelerare, ci și faptul că tipurile de contacte interculturale menționate mai sus au efect. Atunci când
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
selectat din lucrarea lui Victor Giuleanu - Principii fundamentale în teoria muzicii, București: Editura Muzicală, 1975, paginile 205-206, demonstrează intonațiile modale (doric pe mi cu sunetul si mobil) și o intervalică alternantă între salturi de cvintă și sextă cu mers treptat, ascendent și descendent. Poporul român și-a exprimat simțămintele prin creații de o rară frumusețe, construindu-și un sistem modal propriu, diatonic și cromatic. Exemplele propuse din lucrarea lui Gheorghe Oprea și Larisa Agapie - Folclor muzical românesc, București: Editura Didactică și
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
pe fa, fără salturi intervalice mari și o ritmică plană, pregătind polifonia renascentistă. Exemplul cuprins în colecția lui Titus Moisescu - Florilegiu, București: Editura Muzicală, 2002, pagina 41, ilustrează intonația bizantină în glasul 8, cu o linie melodică sinoasă, desfășurată treptat ascendent și descendent. Arta muzicală cultă va evolua prin cântecul laic, practicat în Evul Mediu mijlociu, de către nobilii trubaduri (în Ars Antiqua și Ars Nova) ce vor cultiva melodia simplă și expresivă. Din exemplul propus de Constantin Râpă - op. cit. volumul I
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
care observăm completarea planurilor sonorarmonice, prin procedee contrapunctice și progresii cromatice ascendente sau descendente. În exemplul propus de Constantin Râpă - op. cit. volumul I, 2001, pagina 215 este evidentă desfășurarea melodică simetrică a celor două fraze, construite prin alternanța dintre salturi ascendente și mers treptat descendent. Interpretarea instrumentală oferă posibilități intonaționale mai mari, având ca rezultat modificarea conturului melodic prin intervalică bogată, sinuoasă, cu cromatizări din ce în ce mai dese, evidente mai ales în Romantism. Creațiile unor compozitori ca Franz Schubert, Robert Schumann, Frederic Chopin
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
trebuie să fie foarte exactă. Bicicleta este dotată cu un sistem de îngreuiere de la 0 la 400 de watt în 10 trepte. Aceasta ne dă posibilitatea de diversifica variantele de tipuri de exerciții, care pot fi cu efot în trepte ascendente, cu efort uniform, sau cu efort în trepte descendente. 3.3.Scaunul "APOLLO 2000" Acest aparat (foto 24, 25) are ca scop principal relaxarea musculaturii spatelui, deci "pentru a evita durerile de spate, ia-ți greutatea de pe coloana vertebrală cu
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
și dacă luăm ca referință anul 2008 moment în care se situa pe locul 15, cu 3,9 cazuri la 100,000 locuitori. Tabelul 104 prezintă incidența în câteva regiuni în anul 2008 comparativ cu anul 2012. Se observă tendința ascendentă a incidenței, chiar și în zonele cu incidență joasă (Asia și Africa). FACTORII SOCIO-ECONOMICI Cancerul pancreatic afectează mai ales populația din zonele industrializate (55% din totalul cancerelor pancreatice) [4,15]. Cu toate acestea, până acum nu s-a putut pune
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
naționale, obiectivele de interes major ale fiecărui stat și orientarea alianțelor politico-militare. Funcție de dinamica valorilor indicelui M la nivelul fiecărui stat, în spațiul arabofon se disting trei tipuri spațiale de evoluție a potențialului militar (fig. 149): a. Statele cu dinamică ascendentă a valorii potențialului militar se caracterizează printr o evoluție continuu crescătoare a valorilor indicelui M pe tot parcursul perioadei postbelice, ca urmare a menținerii ambițiilor și opțiunilor constante pe linia creșterii capacităților de apărare, pe fondul stărilor conflictuale cvasipermanente din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
18 este asociat și el cu leziunile precanceroase sau cancer, mai ales cu diagnosticul de adenocarcinom in situ (Ho G.Y., și colab., 1998; Franco E.L., și colab., 1999). Acest din urmă diagnostic are prognostic mai sever și un trend ascendent ca frecvență în ultimii ani, în țările dezvoltate. Prevalența genotipurilor HPV 16 și 18 acoperă peste 70% din pacientele cu leziuni citologice (Kjaer S., și colab., 2006; Kyrgiou M., și colab., 2006). Următoarele poziții sunt ocupate, în ordine, de genotipurile
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
prevalența HPV. Cifrele cele mai înalte se constată la grupa de vârstă 20-24 ani pentru a continua apoi, descendent. Existența unor subiecți cu potențial epidemiologic exacerbat afectează transmisia (expunerea) infecției HPV. Numărul de parteneri sexuali în cursul vieții are tendință ascendentă dar cei mai mulți subiecți au puțini parteneri, în timp ce, puțini au parteneri numeroși (supersurse). În colectivitățile de adolescenți și tineri funcționează principiul „grupului nucleu” în cadrul căruia se produce mai mult sau mai puțin frecvent schimb de parteneri cu creșterea transmisiei BST. Aceste
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
cu seamă în capitolele 9 și 10. INTRODUCERE În fiecare an, în lume, sunt raportate peste 510 000 cazuri noi de cancer de col uterin. Jumătate din femeile afectate mor, iar 80% dintre bolnave provin din țările sărace. Dacă tendința ascendentă se va păstra, numărul cazurilor de cancer de col va crește cu 75% în următorii 20 ani ca urmare a îmbătrânirii populației și a lipsei intervențiilor profilactice. Majoritatea cancerelor de col sunt determinate de infecția persistentă cu papilomavirusuri umane (HPV
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
18 este asociat și el cu leziunile precanceroase sau cancer, mai ales cu diagnosticul de adenocarcinom in situ (Ho G.Y., și colab., 1998; Franco E.L., și colab., 1999). Acest din urmă diagnostic are prognostic mai sever și un trend ascendent ca frecvență în ultimii ani, în țările dezvoltate. Prevalența genotipurilor HPV 16 și 18 acoperă peste 70% din pacientele cu leziuni citologice (Kjaer S., și colab., 2006; Kyrgiou M., și colab., 2006). Următoarele poziții sunt ocupate, în ordine, de genotipurile
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
prevalența HPV. Cifrele cele mai înalte se constată la grupa de vârstă 20-24 ani pentru a continua apoi, descendent. Existența unor subiecți cu potențial epidemiologic exacerbat afectează transmisia (expunerea) infecției HPV. Numărul de parteneri sexuali în cursul vieții are tendință ascendentă dar cei mai mulți subiecți au puțini parteneri, în timp ce, puțini au parteneri numeroși (supersurse). În colectivitățile de adolescenți și tineri funcționează principiul „grupului nucleu” în cadrul căruia se produce mai mult sau mai puțin frecvent schimb de parteneri cu creșterea transmisiei BST. Aceste
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
cu seamă în capitolele 9 și 10. INTRODUCERE În fiecare an, în lume, sunt raportate peste 510 000 cazuri noi de cancer de col uterin. Jumătate din femeile afectate mor, iar 80% dintre bolnave provin din țările sărace. Dacă tendința ascendentă se va păstra, numărul cazurilor de cancer de col va crește cu 75% în următorii 20 ani ca urmare a îmbătrânirii populației și a lipsei intervențiilor profilactice. Majoritatea cancerelor de col sunt determinate de infecția persistentă cu papilomavirusuri umane (HPV
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
moderni, fascinați de reprezentarea în sine, este mai mult incompatibil cu o cunoaștere de tip istoric, ale cărei fundamente sunt fapte, evenimente, întâmplări; o lume de acțiune versus una de limbaj. Într-un regim disciplinar modern, individualizarea omului nu este ascendentă, precum în Evul Mediu, ci descendentă. Prin individualizare ascendentă putem înțelege exercitarea unei suveranități. În Evul Mediu, autoritatea și prestigiul formau o individualizare "prin ritualuri, discursuri ori reprezentări plastice"143. Individualizarea descendentă implică o putere "mai anonimă și mai funcțională
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
incompatibil cu o cunoaștere de tip istoric, ale cărei fundamente sunt fapte, evenimente, întâmplări; o lume de acțiune versus una de limbaj. Într-un regim disciplinar modern, individualizarea omului nu este ascendentă, precum în Evul Mediu, ci descendentă. Prin individualizare ascendentă putem înțelege exercitarea unei suveranități. În Evul Mediu, autoritatea și prestigiul formau o individualizare "prin ritualuri, discursuri ori reprezentări plastice"143. Individualizarea descendentă implică o putere "mai anonimă și mai funcțională", iar cei asupra cărora se exercită această putere "tind
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]