3,728 matches
-
întotdeauna cu cel al conștiinței. Poveri Poverile din conștiință induc scăderi ale tonusului psihic și încețoșează bucuriile. Acord Când sufletul și mintea, cele două dimensiuni structurale ale personalității umane, lucrează în deplin acord, omul strălucește și emană lumină ca un astru. Certitudini Sunt sigur că și mâine soarele va răsări, că orice ființă care a văzut lumina zilei va cunoaște și hăul întunericului veșnic, că oamenii se vor iubi și urî, că inegalitatea și setea de putere vor dăinui. Caracter Caracterul
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
venetic. Simon nu se prea sinchisea de clevetiri, dând chiar impresia că el Însuși le Întețea. Se mai zicea despre el că era ager la minte și iscusit vorbitor, Îndeosebi În fața ucenicilor și a mulțimii. „Ochii săi aveau luciri de aștri“, ziceau ucenicii săi. „Avea o voce hârșâită și o privire deșucheată“, afirmau potrivnicii săi. Pe Încâlcitele drumuri ce duc dinspre Răsărit spre Apus și dinspre Apus spre Răsărit, Simon Magul Întâlnea puzderie de propovăduitori, drumurile lor Încrucișându‑se deseori. Ucenicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
l dezmeticească din oda somnului, dar nu Îndeajuns să‑i miște mădularele sleite, și se Înfiora de gândurile sale, de cum răsucea firul amintirilor, care‑i redeșteptau toate cele petrecute Înaintea acelui somn. 5. Și văzu lucirea făcliei care, aidoma unui astru, ardea deasupra capetelor lor, sub bolta grotei, și‑și aminti freamătul mulțimii care se Îmbulzea să‑i vadă, apoi tăcerea care se așternuse pentru o clipă, când Ioan, cuviosul păstor, Își va ridica mâinile spre cer, chemând numele Domnului, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
a lipit de steaua-aproape. Nuntesc, la curtea galbenă, curcani. POARTĂ Suflete-n pătratul zilei se conjugă, Pașii lor sunt muzici, imnurile - rugă. Patru scoici, cu fumuri de iarbă de mare, Vindecă de noapte steaua-n tremurare. Pe slujite vinuri frimitură-i astru'. Munții-n Spirit, lucruri într-un Pod albastru. Raiuri divulgate! Îngerii trimeși Fulgeră Sodomei fructul de măceș. LEMN SFÎNT În văile Ierusalimului, la unul, Păios de raze, pământiu la piele: Un spic de-argint, în stânga lui, Crăciunul, Rusalii ard în dreapta
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
îngeri au lăsat Cherubul văii să-l înjunghii, - Sădiți în aer ridicat. Și limfa pajiștelor pale Se pleacă soarelui ferit Al certei sere animale: Îngână sângelui ivit. Scris, râul trece-n mai albastru Și varurile zilei scad, E rana Taurului astru. Vădita țară, Galaad. AURA Mire, văzut ca femeea, Cu părul săpat în volute, De Mercur cumpănit, nu de Geea, Căi lungi înapoi revolute; La conul acesta de seară, Când sufletul meu a căzut Și cald, aplecatul tău scut Îl supse
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
parfumul lunecător de-acum Pe-a lumilor întinsă tipsie de jeratic. Curând, sub faldul umbrei, nu vei mai desluși Nici recea Astartee, nici încruntata Gee... Doar spuza sidefată în depărtare, și În preajmă, goana unor năluci opiacee. Vulturi de flăcări, aștrii spre tine s-or purta. Vâslirii lor solemne deschide-atunci ferestre Și bea din plin vârtejul stârnit în preajma ta Cum altădată, boarea pădurilor terestre. Respiră, crești mai vastă... în plasma unde doar O singură năvală de năzuinți se-aprinde, Asemeni unui
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
insulară e exact opusul poeziei noastre a continentalilor. Ca să prindeți mai bine antinomia, încercați de gândiți această transmutare imposibilă de inspirații: Laforgue scriind Epipsychideon, Shelley, Complaintele. România nouă, 19 iunie 1921 POETICA DOMNULUI ARGHEZI " Cu încruntare mă-ndoiesc de acest astru." Ulalume În cunoștință, în sfârșit, de conținutul volumului Cuvinte potrivite, iau seama că titlul se irizează de un anumit humor. Asemenea titlu nu s-a putut prezenta poetului decât (veritabil act stâng și freudian) într-una din acele stări de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
preocupare de culoare, niciodată ridicată la vibrarea și incandescența modului interior. Gloria ei, pregătită în redacțiile foilor israelite, agitată de îngerul fierbinte Cocea, îmbrățișată din două părți de suprarealiștii și tradiționaliștii bucureșteni, revendicată de Viața românească, e cel mai indicat astru pentru peisagiul nostru literar: mahalagiu, agricol sau haiducesc. Domnul Arghezi face poezii cu inocenta aplicațiune spre migală a unui ceasornicar. Câteodată trece și la bardă. O poartă țărănească în vopseli târgovețe ia ființă. Alteori, travestit în brodeuză, ia acul, foarfecele
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
versului facil. "Faire difficilement des vers faciles" n-a însemnat niciodată a ticlui versuri ușor digerabile, ci rara aventură a unui vers într-adevăr esențial. Pentru acest fapt preponderent, pregătit de timpuri cu mai mare avariție decât o abordare de astre, pentru determinarea sau provocarea Versului Jubilator, Consistență și Nedeterminare unite, tehnicile oamenilor abia ajung. * Îmi dau seama însă cât de ridicul poate fi cuvântul arzător și profetic. Se cuvine să închei aceste rânduri cu un surâs cât mai curtenitor. fantezie
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
irizată, hore fericite ale ecourilor, arce protectoare cerești: străvăzuta frigiditate a acelor cămări e blând împletită de o alternată mărturisire... Ascultă, șoaptele defunctei Surori explică eteratele goluri! Căi ale științei comunicate, nupțială cunoaștere, antene ale Dragostei, măsurând rostogolirea de gemene astre: durata lui Monos și Una, vie, agrigentina Dragoste!" Dar Monos, axă unipolară în singur cer intelectual, sculptă o pauză așa de pustiită dezordonatei improvizații a unui maestru astarteic și rar, încît fâlfâitor, apodictic, un duh se aminti din sustrageri, înmînînd
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Să nu mă lași singur, Zenobia !“). Eram în mine, unul singur, deși singurătatea dispăruse. Nimic n-ar fi putut să ne desfacă încleștarea. În jurul nostru se lăsase o tăcere uriașă, ca între două tunete. Vedeam până dincolo, unde se roteau astrele, și până dincolo de ele. Pluteam ușori și liberi deasupra pământului pe care ne așteptau trupurile noastre pline de un simț al inutilului și al neantului, distanțele mi se păreau nostalgice, nu știu cum să spun. Oceanul de tăcere vuia de zgomotul rotirilor
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
lună plină și răzbunătoare, dar ceea ce mă Întristează este că nu pot să aud cuvintele din acest descîntec militar intonat contra mea. Mă voi prevesti Înaintea voastră, ca un vînat Încolțit de coșmar, ca o umbră a poetului necunoscut căruia astrele Îi Înfierbîntă măruntaiele de argint... Hotărîndu-mi sîngele să-mi fie hăitaș În propriu-mi corp, pe mine rănindu-mă și țintuindu-mi moartea pe piept ca pe o păpușă olandeză, Încuviințez mîinii mele dreptul de a-mi smulge viermele din
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
dor, Să mă-nfior, atunci când îi privesc, Să mă frământ, atunci când îi ador; S-aud că-mi spui, șoptit, că mă iubești, Ca să visez și să-ți mai scriu un vers, Să retrăim o viață ca-n povești Ascunși pe-un astru, sus, în univers...
A? VREA... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83745_a_85070]
-
caut în „lada mea de zestre” și apoi om mai vedea... Ne-am așezat pe două buturugi în chip e scaune. Am vorbit apoi multe de toate și bătrânul mi-a dovedit - dacă mai era nevoie - că știe multe despre astrele cerești. La un timp, îl văd că privește cu mare luare amnte într-un punct din necurpinsul bolții. Apoi, fără să-și ia ochii de la punctul la care privea, m-a tras lângă el: Uite, fiule, acolo drept înainte, Steaua Polară
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
piață Cu sclipiri de fier Claxon, armonic, a sunat. Foburgul Cu bachice dorinți, Și cugetări De opere văzute, Orașul seara... Din statica uitării, - Destul frumos, Destul departe. * MERIDIAN Sezonul verii s-a finit De serenadele albastre... De reverii ascunse-n astre... - Poema care s-a sfârșit. Sezonul iernii s-a ivit De cum ninsoarea-n geamuri bate... De depărtările-nghețate... - Poema care a venit. * NIHIL NOVI Aceste cuvinte Ți le trimit De lângă lampa arzîndă, Acuși mă culc, Dar fără-a adormi Voi
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
ei magice, a încălecat vioara și cântă în transă, muzica țâșnește din vioara ei ca o fântână arteziană. 31 decembrie 2009, Sydney Mă trezesc cu soarele între gene. Dorm pe o canapea desfășurată, imensă pentru trupul meu. Discul roșcat al astrului ceresc se uită la mine dinspre apus. Mă uit la ceas. E șase și treizeci de minute dimineața. De când am venit în Australia, mi se pare că lucrurile din jurul meu stau invers de cum eram obișnuită. Soarele răsare dinspre soare-apune. Doar
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
dormitorului, căutând șuruburile, piulițele, garniturile, niturile, plăcuțele care maschează găurile și mânerele scăpate prin cotloane. Bineînțeles, nu găsesc nicăieri șurubelnița cu cap pătrat. Pocnesc pereții, zgârii furnirul, scap „Țărăncuța” înrămată de vecinul nostru, le reintroduc în cameră, în funcție de conjuncții ale astrelor, semne zodiacale, compatibilități și incompatibilități. După ce reușeam să pun la loc până și vaza chinezească cu samurai dându-și poalele peste cap în posturi războinice și mileurile de la mă-sa, primite ca dar de cununie, Carina contempla peisajul și, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cu ritmurile universului, să-mi curgă fluidele cum se cade prin organism. Dar nu, de data asta, Carina n-avea trepidații pricinuite de liniile, intersecțiile de unde, de mișcările tectonice sau de perturbările atmosferice, de scăderile de presiune și de evoluția astrelor. Era pur și simplu proțăpită în fața mea, cu picioarele ușor depărtate, și îmi flutura sub nas o bucată din ultimul meu manuscris: - Cine-i fufa? Mi-a trecut din senin elanul de dimineață și toate fibrele mi s-au ofilit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de opt seara și În sfârșit se mai răcorise puțin, printre turnurile din Nishi-Shinjuku adia vântul, și potopul de lumini ale firmelor publicitare creau o atmosferă propice confesiunilor de dragoste. Ferestele zgârie-norilor se reflectau În ochii noștri precum tot atâția aștri lunari dreptunghiulari. — Când Îți spun că ai contat mult pentru mine, o spun cu sinceritate. Nu vreau să mă mai mint singură. Nu mai sunt așa tânără, Înțelegi, și niciodată nu m-a crezut o femeie puternică, dar tu, Miyashita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
era cel nou, benjaminul grupului, și asta pentru ultima dată În viață, chiar dacă aceasta ar dura cât eternitatea, această eternitate care, așa cum se spune despre soare, strălucește acum pentru toți oamenii din această țară norocoasă, noi, cei care vom vedea astrul zilei stingându-se și vom continua să trăim, nimeni nu știe cum, nici de ce. Acum Însă, noul oaspete, exceptând cazul În care a ocupat un loc Încă liber și rotunjește veniturile căminului, este o persoană al cărei destin este dinainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
exactă ca sa îndeplinească baremul. Niciuna nu și-a dat seama decât foarte târziu că Astro era de fapt o combinație complicată de chimie, calcule și fizică — în niciun caz șansa de a învăța toate constelațiile și de a privi minunatele astre așa cum crezuseră ele. Amândouă erau cel mai slab pregătite și cu notele cele mai mici din grupa de laborator, iar asistentul lor reușise să lege suficient de multe cuvinte în limba engleză ca să le dea de înțeles că nu promovează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
ar fi putut, vreodată, acestea să capete grai și minte și să ia lucrurile de la capăt, conștient, ceea ce l-ar fi făcut pe Domnul să pornească un alt pîrjol și acolo. Pretutindeni unde ar fi fost stricăciune. Și tot așa, astru locuibil după astru, galaxie după galaxie, Întreg universul ar fi ajuns piatră arsă, spre luare aminte, dacă ar mai fi rămas, apoi, și vreo altă memorie În afara celei celeste. Asta se mai petrecuse cîndva, știa bine Antonia, nu era o
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
vreodată, acestea să capete grai și minte și să ia lucrurile de la capăt, conștient, ceea ce l-ar fi făcut pe Domnul să pornească un alt pîrjol și acolo. Pretutindeni unde ar fi fost stricăciune. Și tot așa, astru locuibil după astru, galaxie după galaxie, Întreg universul ar fi ajuns piatră arsă, spre luare aminte, dacă ar mai fi rămas, apoi, și vreo altă memorie În afara celei celeste. Asta se mai petrecuse cîndva, știa bine Antonia, nu era o proastă, citea, se
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
care-i slujește de acum Înainte drept casă, Khayyam nu se gândește să-și aducă un opaiț, spunându-și că e prea târziu ca să mai citească sau să mai scrie. Cu toate acestea, drumul nu-i e deloc luminat de astrul nopții, un corn plăpând la acest sfârșit al lunii chawwal. De cum s-a Îndepărtat de vila cadiului, nu Înaintează decât pe dibuite, se poticnește de câteva ori, se agață de tufișuri, primește În obraz mângâierea aspră a unei sălcii plângătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
spus numele meu, dar el nu trezește nici un ecou În tine. Sunt Hasan Sabbah din Kom. Nu mă fălesc cu nimic altceva În afară de faptul că am Încheiat, la șaptesprezece ani, lectura a tot ce privește științele religiei, filozofiei, istoriei și astrelor. Nu citești niciodată totul, există atâtea cunoștințe care pot fi dobândite În fiecare zi! — Pune-mă la Încercare. În joacă, Omar se apucă să-i pună interlocutorului său câteva Întrebări, despre Platon, Euclid, Porfir, Ptolemeu, despre medicina lui Dioscuride, Galien
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]