4,177 matches
-
reformei militare din anii ’46-1947: colonelul Arsenescu și căpitanul Toma Arnăuțoiu. După 1990, Nucșoara este descoperită (în special prin intermediul serialului de televiziune „Memorialul durerii” realizat de Lucia Hossu-Longin) ca un simbol al rezistenței anticomuniste. Dar, așa cum corect remarcă autoarea cărții, Aurora Liiceanu, „comuna Nucșoara și-a făcut treptat o imagine publică fără a se constitui, mai întâi, într-un obiect de cercetare care să răspundă la o întrebare simplă: cum a fost posibil ca într-o comună de munte, Ministerul de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la o întrebare simplă: cum a fost posibil ca într-o comună de munte, Ministerul de Interne să trimită în perioada 1949-1958 cel mai mare număr de securiști pe cap de locuitor” (p. 12). Este o întrebare la care cartea Aurorei Liiceanu își propune să răspundă. Lucrarea este structurată în trei capitole care abordează fenomenul rezistenței și consecințele acestuia pornind de la un caz particular, Nucșoara (în primele două capitole), pentru ca în ultimul capitol să analizeze politica oficială a partidului comunist în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pe reconstituirea raporturilor dintre membrii acestui grup și a relațiilor acestora cu lumea satului în perioada 1949-1958 (primul an corespunde momentului constituirii grupului, iar cel de-al doilea, momentului arestării ultimilor supraviețuitori). Așa cum își arăta intenția încă din primul capitol, Aurora Liiceanu dorește să „găsească” prin această carte „indivizii” (p. 24). Urmăriți în condiții-limită, ei ne oferă prilejul unui veritabil experiment psihologic. Autoarea alege cinci dintre ei cu profiluri psihologice diferite: colonelul Arsenescu (liderul), Toma Arnăuțoiu (democratul), Maria Plop (femeia), Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
indivizii” (p. 24). Urmăriți în condiții-limită, ei ne oferă prilejul unui veritabil experiment psihologic. Autoarea alege cinci dintre ei cu profiluri psihologice diferite: colonelul Arsenescu (liderul), Toma Arnăuțoiu (democratul), Maria Plop (femeia), Ion Chirca (nonconformistul), Ion Marinescu (violentul). Prin ei, Aurora Liiceanu intenționează să reconstituie tipurile de socializare, precum și raporturile de putere și prestigiu din cadrul grupului. Profilurile psihologice sunt refăcute după declarațiile de la anchetă, după mărturiile celor care le-au fost alături în munți, precum și ale celor care i-au întâlnit
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
familii respectate și iubite în localitatea din munți. Astfel, în raporturile cu ceilalți membri ai grupului prevalează fie prestigiul militar al lui Arsenescu, fie autoritatea morală a lui Toma Arnăuțoiu. Maria Plop este o prezență inedită printre personajele evocate de Aurora Liiceanu. Experiența (poate povestea) ei este aceea a unei femei care, în condițiile dificile ale muntelui, trăiește experiența maternității. Ion Chirca și Ion Marinescu sunt personalități extreme, aflate în imposibilitatea de a coabita cu ceilalți membri ai grupului. Ambii au
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
imposibilitatea de a coabita cu ceilalți membri ai grupului. Ambii au un sfârșit violent, fiind împușcați de „ai lor”, în încercarea acestora de a stabili un relativ echilibru. Util de analizat pentru înțelegerea fenomenului rezistenței anticomuniste, așa cum și-a propus Aurora Liiceanu, este și relația dintre membrii grupării de rezistență din munți cu lumea satului nucșorean. Aceasta este analizată în ultimul subcapitol: „Lumea satului”. Autoarea apreciază că această legătură a fost determinantă în supraviețuirea grupului. Acea solidaritate s-a bazat, în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
s-a bazat, în special, pe relațiile de rudenie, de vecinătate sau, pur și simplu, pe conștiința unui trecut comun. Totuși, motivația susținerii grupului de rezistență a avut la bază și o serie de așteptări de ordin material (la întrebarea Aurorei Liiceanu adresată Marinicăi Chirca, țărancă din Nucșoara, importantă susținătoare a grupului, „Ce s-ar fi întâmplat dacă mișcarea de rezistență din Nucșoara ar fi fost o reușită?”, răspunsul acesteia a fost „Eh! Eram cineva. Eram mari!” (p. 100)). Ultimul capitol
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
este deosebit de dinamică. Prezența citatelor extrase din interviurile de istorie orală (realizate de un grup de studenți și cercetători aflați sub conducerea Alinei Mungiu-Pippidi, în cadrul unui proiect de cercetare al Institutului Român de Istorie Recentă) oferă autenticitate și culoare. Lucrarea Aurorei Liiceanu reușește să ne ofere atât o înțelegere a fenomenului rezistenței anticomuniste din România, cât și o interesantă privire asupra psihologiei țărănești și a lumii satului, în general. Adelina Ștefan Alina MUNGIU-PIPPIDI, Gerard ALTHABE, Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
appréciable: 30.000 individus environ, au total, pour certaines des dernieres années (1922), mais 10 à 11.000 seulement en 1924” (Ibidem). Dr. N. Lupu, op.cit., p. 159. Ibidem, p. 315. Vezi articolul „Ramas bun”, America, 18 noiembrie 1922, și Aurora, București, 7 decembrie 1922. Radu Toma, op.cit., p. 83. Ibidem, p. 81. Ibidem, pp. 81-82. Aureliu Ion Popescu, op.cit., p. 625. Radu Toma, „Contributions...”, loc.cit., p. 33. Idem, `napoi `n viitor, ed.cit., p. 102. Ibidem, p. 84. Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
azot, oxigen și în cantități mici dioxidul de carbon. Troposfera, stratul de la baza atmosferei ne apară de radiațiile din spațiu făcând posibilă viața pe Terra. Ionosfera, stratul de aer rarefiat care conține particule încărcate electric și este responsabilă de manifestările aurorelor și a dârelor încandescente ale meteoriților. ATRACȚIE UNIVERSALĂ Termen sinonim cu gravitație. Proprietate generală a corpurilor de a se atrage reciproc. AURORA POLARĂ Fenomen atmosferic spectaculos care se produce în regiunile polare ale Pământului, constând din apariția unor arce, draperii
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
viața pe Terra. Ionosfera, stratul de aer rarefiat care conține particule încărcate electric și este responsabilă de manifestările aurorelor și a dârelor încandescente ale meteoriților. ATRACȚIE UNIVERSALĂ Termen sinonim cu gravitație. Proprietate generală a corpurilor de a se atrage reciproc. AURORA POLARĂ Fenomen atmosferic spectaculos care se produce în regiunile polare ale Pământului, constând din apariția unor arce, draperii sau raze luminoase de culoare verde roșie sau galbenă. Lumina aurorei polare rezultă din însumarea cuantelor luminoase emise, prin excitare, de către atomii
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
cu gravitație. Proprietate generală a corpurilor de a se atrage reciproc. AURORA POLARĂ Fenomen atmosferic spectaculos care se produce în regiunile polare ale Pământului, constând din apariția unor arce, draperii sau raze luminoase de culoare verde roșie sau galbenă. Lumina aurorei polare rezultă din însumarea cuantelor luminoase emise, prin excitare, de către atomii și moleculele neutre sau ionizate, în urma ciocnirilor cu protonii și electronii solari. Aurora din emisfera nordică se numește boreală iar cea sudică australă. AXA LUMII Dreaptă imaginară: polul nord
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
constând din apariția unor arce, draperii sau raze luminoase de culoare verde roșie sau galbenă. Lumina aurorei polare rezultă din însumarea cuantelor luminoase emise, prin excitare, de către atomii și moleculele neutre sau ionizate, în urma ciocnirilor cu protonii și electronii solari. Aurora din emisfera nordică se numește boreală iar cea sudică australă. AXA LUMII Dreaptă imaginară: polul nord ceresc-observator-polul sud ceresc. Ea este axa de rotație a mișcării zilnice aparente a stelelor. AZIMUT Coordonată astronomică orizontală, reprezentată prin unghiul dintre planul vertical
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
mantaua cu o temperatură de 2000 0 C, iar sub manta se află nucleul cu o temperatură de 10000 0 C. Are un câmp magnetic, a carui poli nu coincid cu cei geografici pus în evidență de acul magnetic, distribuția aurorelor polare. și are atmosferă. Nu are lumină proprie, dar primește lumină de la Soare pe care o parte o reflectă în spațiul interplanetar. PENUMBRĂ Regiune a spațiului din care un izvor luminos este observat parțial, fiind obturat de un corp opac
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
și accelerate la viteze aflate între 250 și1000 km/s. Vântul solar este de fapt coroana solară fierbinte expulzată în spațiile interstelare. Acest vânt solar suflă și către Pământ și conformează scutul magnetic al Pământului, magnetosfera, populează ionosfera si creează aurorele. Noi toți trăim în vântul solar. Scutul magnetic al Pământului asigură o deflectare și o reținere a celei mai mari părți a particulelor încărcate care vin de la Soare în două regiuni din jurul Pământului. Personalul de pe avioanele aflate la mare înalțime
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
mare, spectrul ei continuu va corespunde unei stele mai calde sau uneia mai reci în comparație cu spectrul stelei în repaus? 5. Care din urmatoarele fenomene sau obiecte pot fi observate de pe Lună: a) eclipse de Soare, b) meteori, c) comete, d) aurore, e) curcubeu, f) nori luminoasi, g) sateliti artificiali? Enumerati-le. 6. Din cauza precesiei, echinoxul vernal se mișcă lent (50" pe an) pe cer. Care va fi cercul pe care el se va mișca: pe ecuator sau pe ecliptică? 7. Un
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
părinți în relațiile cu copiii lor; propunerea unui proiect personal de realizat împreună cu pro priul copil dotat. Ședința s-a remarcat prin propunerea unui proiect de lucru în colaborare părinte-copil, proiect adaptat după un model de consilie re propus de Aurora Ignat, psihopedagog, Centrul Județean de Asis tență Psihopedagogică Suceava, în care părinții sunt mentori ai pro priilor copii. Această strategie are patru faze: 1) Prima etapă constă în scrierea unei propuneri. Pentru a în cepe, părintele, având rolul de mentor
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
108. Sima Constantin 109. Slabu Mihail 110. Stâncă Vasile 111. Stoica Vladimir 112. Șerban Gheorghe 113. Sipoteanu Ioan 114. Ștefan Viorica 115. Tănasă Mircea Spiridon 116. Tătaru Doina 117. Teodorescu Cecilia 118. Teodorescu Vasile 119. Tofan Elenă 120. Tonea Victoria Aurora 121. Tuculeanu Alexandru 122. Tudor Teodora 123. Turtureanu Stelian-Eugeniu 124. Ungureanu Teodoru Marian 125. Vasiliu Feltes Eugen 126. Vlad Ion-Adrian 127. Voinea Dan 128. Zaharia Nicolae. -----------------------
DECRET Nr. 18 din 16 februarie 1994 privind numirea în funcţia de procuror la Parchetul General de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109996_a_111325]
-
la 14 octombrie 1958 în Constantă, județul Constantă, România, fiul lui Milian și Georgeta, cu domiciliul actual în Germania, Prenzlau, W. Pieckstr. 32. 106. Stoica Vasile, născut la 25 mai 1966 în Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Leon și Aurora, cu domiciliul actual în Austria, Aigen, Linzerstr. 81, Zaglau. 107. Bobeica Valeria, născută la 22 februarie 1949 în localitatea Lucacesti, județul Suceava, fiica lui Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Austria, Wien, Goldschlagstr. 60/12. 108. Muller Daniela, născută
HOTĂRÎREA nr. 781 din 8 decembrie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108932_a_110261]
-
București - Secția I penală, prin Încheierea din 29 octombrie 1992, pronunțată în dosarul nr. 2103/1992, a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 145 și a titlului IV din Codul penal, invocată de către inculpații Georgescu Teodor, Bulbuc Aurora Melania și Bulbuc Cristian Anton, pe motiv că sunt încălcate prevederile art. 135 și art. 41 din Constituție. Exprimându-și opinia, Tribunalul Municipiului București - Secția I penală a arătat că excepția nu este întemeiata, în cauză fiind prezența unui conflict
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
1992, aflat pe rolul Tribunalului Județean Tulcea, cu privire la art. 224 din Codul penal; - Burlacelu Gheorghe, Mișea Dumitru și Dănilă Mihai, în dosarul nr. 672/1992, aflată pe rolul Tribunalului Județean Tulcea, cu privire la art. 224 din Codul penal; - Georgescu Teodor, Bulbuc Aurora Melania și Bulbuc Cristian Anton, în dosarul nr. 2103/1992, aflat pe rolul Tribunalului Municipiului București, Secția I penală, cu privire la art. 229 din Codul penal; - Marcu Dan, Gheorghe Mihai, Ivanciu Viorel, Miliu Gheorghe, Bălănuța Ion și Spanoaie Dumitru, în dosarul
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
Adelheit, cu domiciliul actual în Germania, Garmischpartenkirchen, St. Martinstr. 74. 44. Hof Daniela Sorina, născută la 16 iunie 1952 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Irimies Romulus și Elena, cu domiciliul actual în Germania, Wuppertal, Ferdinand-Thunstr. 23. 45. Greck Aurora, născută la 30 decembrie 1967 în localitatea Vatra Dornei, județul Suceava, România, fiica lui Cosma Vasile și Domnica, cu domiciliul actual în Germania, Regensburg, Langer Weg 38. 46. Fraunhoffer Annemarie Eva, născută la 3 iulie 1953 în localitatea Jimbolia, județul
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
Mirela, născută la 30 septembrie 1966 în București, România, fiica lui Turcu Victor și Liliana, cu domiciliul actual în Suedia, Molndal, Ponnygatan 8 B. 221. Constantinescu Mihai, născut la 5 februarie 1956 în București, România, fiul lui Constantinescu Vintilă și Aurora, cu domiciliul actual în Germania, Hamm, Buchfinkenweg 4. 222. Rapcenko Jan, născut la 12 septembrie 1957 în localitatea Bruntal, Cehoslovacia, fiul lui Rapcenco Hariton și Ana, cu domiciliul actual în Republica Cehă, Svetla Hora 347, okr, Bruntal. 223. Nolte Liliana
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
domiciliul actual în Germania, Bad Schwalbach, Wiedbachstr. 24. 111. Crișan Dănuț, născut la 14 august 1964 în localitatea Bran, județul Brașov, România, fiul lui Gîrbacea Victor și Oltensia, cu domiciliul actual în Germania, Alsberg, Kirchstr. 18. 112. Cosma Ana Marta Aurora, născută la 23 decembrie 1952 în localitatea Turda, județul Cluj, România, fiica lui Druhora Ioan și Irina, cu domiciliul actual în Suedia, Vaxjo, Nydalavagen 54 c. 113. Biro Ibolya Maria, născută la 15 august 1955 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România
HOTĂRÂRE nr. 75 din 30 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]
-
actual în Germania, Munchen, Carl-Orff Bogenstr. 33. 227. Imets Kinga Eva, născută la 24 ianuarie 1968 în localitatea Sfântu Gheorghe, județul Covasna, România, fiica lui Bucs Josif și Hajnalka Eniko, cu domiciliul actual în Germania, Eichstatt, Kipfenbergerstr. 2. 228. Henning Aurora, născută la 19 octombrie 1964 în localitatea Sighișoara, județul Mureș, România, fiica lui Checicheș Cornel și Vera, cu domiciliul actual în Germania, Leverkusen, Lichstr. 30. 229. Geck Peter, născut la 30 aprilie 1935 în Arad, județul Arad, România, fiul lui
HOTĂRÂRE nr. 75 din 30 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112179_a_113508]