4,649 matches
-
cînd Maniu a afirmat că într-o democrație "regele domnește, dar nu guvernează", Iorga a replicat: Acest lucru este împotriva tradiției istorice a românilor. România și-a avut întotdeauna conducătorii ei". După cum vedem, gîndirea lui Iorga evolua spre o monarhie autoritară de tip medieval. Pentru Maniu (și alți ardeleni), regățenii erau "un amestec rezultat dintr-un grec ortodox și o țigancă necredincioasă". În ultimă instanță, Iorga i-a administrat lui Maniu cea de pe urmă insultă, vorbind despre el "ca despre un
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și economistul neoliberal Mihai Manoilescu, un dezertor din partidul lui Maniu. Adevăratele decizii erau luate în salonul Magdei Lupescu, în timpul partidelor de bridge, ea fiind cea aflată în umbră. Cu toate că regele Carol avea planuri precise în privința instaurării unui regim fascist autoritar sub conducerea lui, a fost nevoit să mai aștepte. Anii 19301933 au constituit o perioadă de instabilitate. A existat o stabilizare între 1933 și 1937 și o înăsprire a regimului personal al lui Carol, datorită atacurilor tot mai agresive ale
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și Horia și în cele din urmă tatăl lor, precum și fiica, Irredenta Codreanu). În politica României se manifesta o orientare generală spre dreapta. Vaida s-a separat de Partidul Național Țărănesc și a fondat Frontul românesc, care avea un program autoritar 140. Fuziunea dintre Liga Națională de Apărare Creștină a lui Cuza și Agrarienii lui Goga din 1935 a avut consecințe și mai mari. Noul partid era autoritarist, avea o structură de tip fascist și era îndreptat împotriva minorităților, în special
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
speranțe. Iorga își dădea seama de ceea ce ar însemna aceasta pentru România Mare pe termen lung; dar dată fiind proporția considerabilă a tineretului care nutrea simpatie față de Legiune, dat fiind faptul că Germania antisemită era în ascensiune, această tînără Germanie autoritară abia înmugurită fiind pusă în contrast cu democrațiile occidentale decadente "dominate de evrei", era limpede unde trebuia căutată opțiunea. Mulți români continuau totuși să creadă în Maniu și Mihalache și să spere într-o democrație țărănească. Ei continuau să creadă în morala
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
instituțiile democrate din România ca fiind produsul unui proces organic. El continua să admire instituțiile democrate din Occident (produse ale unui proces "organic"), care erau mai compatibile cu valorile decît nazismul sau fascismul italian. Datorită temperamentului său, Iorga era întotdeauna autoritar, dar nu renunța niciodată la individualismul său. Nu voia nici să-i oblige pe alții să renunțe la individualismul lor. Fiind permanent curat și incoruptibil, spumega întotdeauna împotriva corupției, dar închidea ochii asupra corupției privindu-l pe Regele Carol și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
deveni cea mai grea povară dintre toate. Ca intelectual, Iorga era un dușman înverșunat al oricărei dictaturi. (El a reușit de multe ori să se împotrivească înseși Dictaturii Regale pe care o susținea cu atîta zel). Personalitatea lui Iorga era autoritară, deci incompatibilă cu un proces democratic: el era incapabil să accepte critica, Partidul, ziarele, școlile și activitățile sale fiind un fel de "expoziție personală". Trebuie să ținem minte că pentru multă lume din Europa central-răsăriteană democrația înseamnă (în cel mai
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și curios de moale și uscată. Un mănunchi de riduri fine, sensibile, pornind din colțurile ochilor, o luau în sus spre frunte, iar în jos spre bărbie, încadrându-i chipul asemenea unei cununi. Fruntea era brăzdată de niște linii orizontale, autoritare, iar deasupra gurii apăruseră fire lungi de păr, întunecate. Buzele îi erau vopsite cu un ruj umed, iar pudra de pe față se închegase ici-colo, în pete. Părul îi era cărunt, îngrijit și convențional coafat. Dar forma feței și a capului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
această, să soluționeze următoarele categorii de diferende rezultate din activitățile desfășurate în zona: a) diferendele dintre statele părți referitoare la interpretarea sau aplicarea prezenței părți și a anexelor care se referă la această; ... b) diferendele dintre un stat parte și autoritare referitoare la: ... (i) actele sau omisiunile imputabile autorității sau unui stat parte, despre care se susține că ar contraveni dispozițiilor prezenței părți sau ale anexelor care se referă la această, sau regulilor, reglementărilor sau procedurilor adoptate de autoritate conform acestor
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]
-
sancțiunilor aplicate, a creat posibilitatea acestora să se adreseze, în primă instanță, organelor competențe arătate". În ceea ce privește destituirea din funcție, aceasta are consecințe mult mai complexe decât mustrarea sau avertismentul și "trebuie cenzurata, din prima fază, de un organ neutru și autoritar", ceea ce constituie "o garanție a exercitării tuturor drepturilor prevăzute de lege". În consecință, "nu se poate vorbi nici de o restrângere a exercițiului unor drepturi". Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția
DECIZIE nr. 350 din 10 decembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 şi 95 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147941_a_149270]
-
Dat în București la 8 August 1940. CAROL Președintele Consiliului de Miniștri, Inginer Ion Gigurtu Ministrul justiției, Ion V. Gruia Referat către Consiliul de Miniștri, Domnilor Miniștri, Problema evreeasca constituie o problemă politică, juridică și economică, în marginile Statului român autoritar și totalitar, care descifrează, prin conținutul și felul satisfacerii ei, însăși legea destinului Nației. Se poate spune că prin rezolvarea acestei probleme, se statornicește dreptatea poporului român. Statutul pe care vi-l înfățișez, reglementează pe liniile poruncilor fundamentale ale desvoltarii
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
prin: a) Proclamarea legii sângelui; ... b) Proclamarea principiului că Națiunea Română este creatoare de Stat; ... c) Promovarea categoriilor funcționale, naționale, ca realități politice de bază; ... d) Distincția juridică și politica între români de sânge și cetățeni români. ... III. Statul Român, autoritar în virtutea legii constituționale, devine prin legea din iulie 1940, privitoare la organizarea Partidului Națiunii, un Stat totalitar, în sectorul politic. Evoluția aceasta nu este în contrazicere cu principiile constituționale, care cuprinde în ele putință această de evoluție politică dela autoritarism
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
ci constituie o conformare impusă la o soluție prestabilita în termeni imperativi, așadar, dictată. Se instituie, astfel, imixtiunea statului într-un domeniu sustras, prin reglementările de principiu cuprinse în legile nr. 58/1998 și nr. 31/1990, intervenției sale, procedeu autoritar, în flagrantă contradicție cu principiile statului de drept și, în primul rând, cu principiul legalității. Desigur, legiuitorul - inclusiv cel delegat, recte Guvernul - poate, atunci când particularitățile domeniului - obiect al reglementării - o impun, să adopte o reglementare derogatorie de la dreptul comun instituit
DECIZIE nr. 174 din 12 iunie 2002 cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Băncii Române de Comerţ Exterior - Bancorex - S.A. şi fuziunea prin absorbire a acestei bănci cu Banca Comercială Română - S.A., cu modificările ulterioare, astfel cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 702/2001 , în ansamblul sau, precum şi a dispoziţiilor art. 1, 2, 6, 7, 8 şi 9 din aceeaşi ordonanţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145410_a_146739]
-
acesteia; * membrii organizației consideră activitatea lor indispensabilă, dificilă, orientată în sensul realizării obiectivelor; * membrii organizației cer sprijin, iar superiorii se consideră obligați în a sprijini subordonații să devină eficienți. Pornind de la aceste idei, dar și de la caracteristicile stilurilor manageriale clasice (autoritar, binevoitor-autoritar, consultativ, participativ), autorul conturează ulterior un nou stil de management denumit Stilul Modelului Organizațional Complet sau Stilul 4T (patru total), centrat pe lider și structura organizațională optimă. Acest stil este aplicabil organizațiilor care au în plus caracteristici care se
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
în întreaga activitate a instituției, în toate sectoarele ) * Resursele umane (pregătire, dezvoltare profesională) * Satisfacția beneficiarilor / publicului / utilizatorilor * Satisfacția personalului care lucrează în instituție 210. Care sunt stilurile de conducere și efectele lor? R: După unii autori, stilurile de conducere sunt: autoritar, democratic, „laissez-faire". Stilul autoritar: îngrădește activitățile, se regăsește o tendință de abandonare a responsabilităților, se simte absența inițiativei, duce la apatie sau iritabilitate, se creionează tendințele de dezintegrare a colectivului. Stilul democratic: favorizează aptitudinile, stimulează interdependența subordonaților, încurajează inițiativa, se
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
instituției, în toate sectoarele ) * Resursele umane (pregătire, dezvoltare profesională) * Satisfacția beneficiarilor / publicului / utilizatorilor * Satisfacția personalului care lucrează în instituție 210. Care sunt stilurile de conducere și efectele lor? R: După unii autori, stilurile de conducere sunt: autoritar, democratic, „laissez-faire". Stilul autoritar: îngrădește activitățile, se regăsește o tendință de abandonare a responsabilităților, se simte absența inițiativei, duce la apatie sau iritabilitate, se creionează tendințele de dezintegrare a colectivului. Stilul democratic: favorizează aptitudinile, stimulează interdependența subordonaților, încurajează inițiativa, se simte intervenția salutară a
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
generalului Kiseleff - cel care supraveghea aplicarea prevederilor Regulamentului Organic în Moldova), primind prin foaie de zestre întreg târgul Vaslui cu toate seliștele de prin pregiur după scrisori. Dezvoltarea târgului Vaslui s-a făcut sub ochii și cu ajutorul proprietăresei. Energică și autoritară, ea era uneori prea apăsătoare pe umerii supușilor ei care-i spuneau Coana Elencuța sau Șubinoia. Există și în prezent «Cișmeaua Șubinoaiei» situată la ieșirea din Vaslui spre Mărășeni. A stăpânit târgul (și moșia Vasluiului) din anul 1825 până în anul
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
primară a conflictelor va fi cultura, iar confruntarea va lua forma unei ciocniri a civilizațiilor 1, adică a comunităților definite religios și etnic. Un alt aspect intens cercetat la acest nivel a fost predispunerea regimurilor politice, fie ele democratice sau autoritare, de a declanșa și a purta războaie. Din momentul în care Immanuel Kant a lansat ideea unei uniuni pacifiste între democrații, mai mulți autori au încercat să demonstreze natura pașnică a regimurilor democratice. O serie de studii din anii '80
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
în sensul că democrațiile nu se războiesc una împotriva celeilalte. Dar acest lucru nu înseamnă că democrațile sunt mai pașnice decât alte regimuri politice. Cercetările în domeniu arată că democrațiile au aceeași predispoziție de a declanșa războaie ca și regimurile autoritare, ele implicându-se deseori în războaie imperiale; într-un război dintre un regim democratic și unul autoritar, primul este de cele mai multe ori inițiatorul; democrațiile se angajează ocazional în acțiuni sub acoperire una împotriva celeilalte. Modelul normelor și culturii democratice sugerează
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
sunt mai pașnice decât alte regimuri politice. Cercetările în domeniu arată că democrațiile au aceeași predispoziție de a declanșa războaie ca și regimurile autoritare, ele implicându-se deseori în războaie imperiale; într-un război dintre un regim democratic și unul autoritar, primul este de cele mai multe ori inițiatorul; democrațiile se angajează ocazional în acțiuni sub acoperire una împotriva celeilalte. Modelul normelor și culturii democratice sugerează că societățile democratice sunt inerent împotriva războiului, în special împotriva consecințelor acestuia, victime umane și distrugeri materiale
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
inerent împotriva războiului, în special împotriva consecințelor acestuia, victime umane și distrugeri materiale, iar normele de soluționare pașnică a conflictelor ce s-au dezvoltat în cadrul culturii politice democratice au fost extinse și asupra relațiilor dintre statele democratice. În apărarea regimurilor autoritare s-a utilizat modelul distragerii atenției publice bazat pe teorii sociale cu privire la identitate, în special pe ipoteza dihotomiei noi-ei. Potrivit acestui model, un conflict cu un grup care reprezintă străinii sporește coeziunea în cadrul grupului ai noștri. Tocmai responsabilitatea liderilor democratici
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
responsabilitatea liderilor democratici în fața electoratului și vulnerabilitatea acestora în fața protestelor de masă au făcut ca acest model să fie aplicat democrațiilor. Astfel, pentru a întări poziția domestică sau a distrage atenția de la probleme economice sau sociale, liderii democratici, spre deosebire de cei autoritari, vor recurge la mituri istorice prin care vor glorifica istoria poporului lor și vor demoniza potențialii adversari. Unii cercetători au realizat o serie de studii pentru a stabili când vor fi utilizate astfel de strategii de către liderii politici. Principalele ipoteze
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
activitatea copilului, suportul pe care il oferă, timpul pe care il consacră, receptivitatea față de stările lui emoționale și față de nevoile sale. Combinând cele două variabile, control parental și suport parental, Diana Baumrind identifică mai multe modele de acțiune parentală : permisiv, autoritar, indulgent, indiferent, protector, democratic și « autorizat ». Numeroase studii indică o corelație între stilul educativ al familiei și structura de clasa a societății. Elisabeta Stănciulescu in cartea « Sociologia educației familiale » spune că Bourdieu distinge în societatea franceză trei modele educative caracteristice
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
tine însuți”. Copilul al cărui părinte se manifestă indiferent, învață că părerea lui nu contează prea mult, se simte lipsit de importanță și uneori absolvit de orice responsabilitate. El își poate dezvolta o stimă de sine redusă (asemeni copilului crescut autoritară, poate deveni timorat ș i urmărit în permanență de un complex de inferioritate (,,Niciodată nu voi fi în stare să fac ceva suficient de bun ca să-i mulțumesc pe ai mei”ă. Spre deosebire de copilul crescut autoritar (care toată viața se
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
redusă (asemeni copilului crescut autoritară, poate deveni timorat ș i urmărit în permanență de un complex de inferioritate (,,Niciodată nu voi fi în stare să fac ceva suficient de bun ca să-i mulțumesc pe ai mei”ă. Spre deosebire de copilul crescut autoritar (care toată viața se va ghida după regulile stricte pe care le a învățat în copilărieă, copilul crescut de părinți indiferenți, se va baza doar pe experiența lui de viață. De aceea, după ce va ajunge la vârsta adultă și se
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
chiar copil problemă. Părinții se pot aștepta ca foarte curând el « să preia controlul familiei » în sensul că nu va mai face decât ce vrea el și nu va mai accepta sfaturi. Părintele va fi depășit. Părintele sever Părinții foarte autoritari sau severi aplică un tipar de dominare complet diferit de cel descris anterior. Ei nu lasă inițiatiovă copilului și îi obligă să se supună fără comentarii unor măsuri educative aspre, uneori frizând absurdul. Relația părinți - copii nu are caracterul unui
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]