3,457 matches
-
bun. In partea dreaptă a ecranului, se transmitea imaginea unor mulțimi întregi de pelerini autohtoni, ce își ocupau locul strategic, în dispozitiv, în fața Izvorului Tămăduirii de la Târgoviște. Aici pălăriile doamnelor, erau suplinite corespunzător de baticuri sobre și bine legate sub bărbie. Interesant era de privit mulțimile acestea, pe măsură ce ora evenimentului se apropia, cameramanii și de-o parte și de alta a continentului reușind să surprindă emoțiile în creștere accelerată. Fiecare participant agita ce avea în dotare. Turiștii din Londra și mâna
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
rotund cu sâni plini, urcați până lângă clavicule. Deși cumplit de obosit după noaptea petrecută în mesteacănul de lângă Clubul Diplomaților, simt cum mă trece un fior de-a lungul șirei spinării. Ca să câștig timp, aprind un Winchester. Îi surprind chipul: bărbie rotundă, nas rotund, ochi rotunzi, privire rotundă - nimic energic. Nu, nu e Adelina! Arunc țigara cu gust de cartof crud și intru în cancelarie. Directoarea mă prezintă: un băiat de viitor, a scos două volume de poezii. păcat că ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
că după Revoluție s-a adus de afară un set de voci pentru fiecare gen de emisiune. Câte un set de fiecare post. Abia mai târziu au fost importate seturi de haine, de mărgele, de frizuri, de nasuri și de bărbii. Ultima noutate în domeniu era noul set de glume achiziționat de la BBC. Freză-linsă citește știrile cu entuziasm, ironie și siguranță de sine: în fața Guvernului s-au strâns două sute de camionagii nemulțumiți de scumpirea benzinei. Pe DN-1 a avut loc o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o clipă înainte râdeau, ascultau muzică, făceau planuri pentru weekend. Apoi, într-o fracțiune de secundă, râsetele s-au transformat în gemete, oasele au trosnit, sângele a împroșcat parbrizul și scaunele, corpurile s-au răsucit nefiresc, fețele s-au turtit, bărbiile s-au pierdut în gât, nasurile au intrat sub frunte, de parcă erau niște păpuși vechi, sparte. Și nu mai era nimic de făcut. L XXXIII Tot nu reușisem să înțeleg ce se întâmplă cu Sabina. Am vorbit cu mama ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
trecut de zece. Se simțea emo, înnegurat și apăsat de relele lumii. Se îmbrăcă în negru și, intrând în baie, își aranjă bretonul cu mașina de tuns. O fâșie de păr îi cădea peste ochiul drept și se prelungea până la bărbie. I-ar fi plăcut să-și lase cioc, dacă nu barbă, însă părul care îi creștea din față era atât de anemic, încât îl tundea regulat cu foarfeca. Nici măcar nu se mai rădea. Niște tuleie acolo. Peste noapte avusese vise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
bucăți de călăvie. La a treia te prăbușeai sub masă. Doar Adelina, dobrogeancă fiind, plus ceva sânge tătărăsc, rezista până la a șaptea. De-abia atunci se oprea gâfâind, cu două șuvițe de vin scurgându-i-se pe la colțul buzelor, înspre bărbie. Bine, ea mai avea și avantajul nenumăratelor ședințe de acupunctură și de meditație cosmică în urma căreia ceakrele i se îndreptaseră ca niște radare către sursele de energie universală. L LII La ora opt eram înapoi în București, vesel să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ăla, mă?“ Ceilalți râd. Pedagogul se adresează celui poreclit Bazdrângu. „Vasile, cine e, mă, Bazdrângu?“ „Nu știu, to’ar’șu pedagog!“ Ceilalți chițăie de râs. „Da’ să-ți faci pantofii cu pătura știi?“ Vlăjganul nu mai zice nimic. Stă cu bărbia În piept și-i Înjură din ochi pe colegii lui de cameră. „Atunci ia-l pe prietenul tău, Măndel, faceți rost de niște cârpe curate și În zece minute să fie lună În camera pedagogului. Hai, fuga!“ Lunganul pleacă bucuros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
În fața unui mormânt care, judecând după casca metalică așezată pe grilajul pitic de lemn, pare să fie mormântul unui soldat se află, În picioare, echipat cu o manta lungă până la pământ și purtând o cască mare de metal prinsă sub bărbie cu o bandă neagră, un alt soldat. Soldatul cel viu e tânăr, are o față rotundă, grăsulie și imberbă. El ține mâna dreaptă Întinsă deasupra crucii simple de lemn și pare că jură răzbunare. Imaginea este solemnă și gravă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
știuse niciodată cum Îi cheamă.) Deodată soarele străbate prin colierul de ceață al muntelui, raza lui deja roșietică Învăluie Într-o lumină stranie turnul clopotniță și acoperișul bisericii mânăstirii. Grințu se șterge cu mâneca de apa care-i curge pe bărbie și privește fix spre mănăstire. O imagine suficient de diferită de cea din polița de o mie de lei examinează el la o distanță de numai 300 de metri. Plan ansamblu pe mănăstire, acareturi, livada mânăstirii și muntele din spatele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
trestii și smarald, încât dintr-o coastă o femeie lin / răsare vie repetând un mit / mărind uimiri în ochiul adormit / între iertare vină și orfin, vegheată de prezența lui Pan care Spărturi de flaut calcă sub copite / și lasă mângâierea bărbii / caier /.../ Merge pieziș ca umbra înnodată / sămânța risipind pe dedesubt / belșug de foc de magmă întrerupt... Expresia artistică e, în ansamblu, prețioasă, livrescă (manifestată la nivel lexical, morfologic, dar și sintagmatic: parfume; zăpada din versete; clepsidra genunii etc.), exacerbând tonul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
și le lasă singure la calculator. Shelley începe să caute ceva care să-i placă. − Ce-i prostia asta cu linii încolo și încoace? se întreba ea. Astea nu-s bune de nimic! Și apasă pe „delete”. Când se întoarse, Bărbie le spuse fetelor că are de făcut urgent o situatie la calculator. Apasă pe fișierul ei cu tabele, dar nimic. − Ce-o fi având calculatorul asta? După încercări repetate, Bărbie se prinse că fișierul ei, pur și simplu nu mai
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3083]
-
bune de nimic! Și apasă pe „delete”. Când se întoarse, Bărbie le spuse fetelor că are de făcut urgent o situatie la calculator. Apasă pe fișierul ei cu tabele, dar nimic. − Ce-o fi având calculatorul asta? După încercări repetate, Bărbie se prinse că fișierul ei, pur și simplu nu mai există. − Fetelor! Ce-ați făcut aici? Ați șters ceva? −Aaa! Numai niște tabele goale! − Cum ați îndrăznit?!? Acelea erau tabelele mele pentru servici. Ca să le refac am nevoie de câteva
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3083]
-
de o ingenuitate calculată. Decoltată tare, cu subsuoarele goale, cu brațele ca două fluiere rotunde și subțiri, goale; era învăluită într-un tul transparent care le mărea goliciunea, încheiat sus, la gât, cu un guler de blană strâns până sub bărbie, cu aere de falsă modestie. Deasupra blănii albe, un cap de pisicută de acelea albe de tot, numai cu labe și botișor roz, un cap neregulat dar grațios, cu nasul mic în vânt; un ten de porțelan alb, pătat cu
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
iluminist. Le explica oamenilor, strânși în jurul lui, pe uliță, că pământul se învîrte sau îi lămurea cum s-a născut poporul român. Avea o voce baritonală, bine timbrată, și un pronunțat instinct pentru teatru. Își lăsa capul pe spate, iar bărbia voluntară, înfiptă în aer cu câțiva centimetri mai sus decât poziția normală, și nasul acvilin dădeau chipului său, în acele momente, un plus de energie, de autoritate, care-l făceau dominator, chiar trufaș. Nu admitea să fie contrazis, de aceea
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
cânta ca înainte de căsătoria lor. Imaginea care-mi stăruie în memorie e a unei ființe de o ermetică obișnuință a discreției, ce transforma orice suferință în taină. Când nu lucra, stătea cu o mână în poală și cu alta la bărbie, acoperindu-și, cumva, simbolic, gura pungită, fără să se plângă niciodată de ceva. Tot ce se întîmpla era, în logica ei, hotărât de Dumnezeu. Nu lipsea în nici o duminică de la biserică și respecta cu sfințenie toate rânduielile creștinești, încît, probabil
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
aceea "frică de a trăi". "Depinde de cauze...", îndrăzni Julius, dar doctorul Luca nu-l lăsă să termine: "Cui îi pasă de cauze? Cu cine poți împărți o disperare?" Mai goli un pahar, își șterse picăturile de vin prelinse pe bărbie și mormăi: "Un idiot, băiete, rămâne un idiot și după ce a trecut prin rai...". Părea doborât de băutură. Brusc, se ridică în picioare, găsind chiar puterea să încerce un zâmbet tulbure: "Spun prostii. Sunt un bătrân neserios". Afară, îi aștepta
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
un tânăr de statură medie, subțirel, cu trăsături plăcute, frunte înaltă și puțin teșită, fața prelungă, sprâncenele bogate vag unite cu câțiva perișori aurii ascund ochii albaștri tulburători, adânci și visători; nasul lung, ușor acvilin și buzele subțiri, demonstrează încăpățânare; bărbia e despicată de o linie, ușor perceptibilă, agil și sigur pe el; nu este un vorbăreț dar fizionomia îl ajută în tăcerile lungi care nu pot fi interpretate în nici un caz ca obstinație față de eventualul interlocutor. Umorul lui înțelept, tăios
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
pare că se comportă bătrâna smintită? șoptește el. Mortimer face o grimasă și răspunsul lui are un ton mustrător: — Dacă te referi la Tabitha, vei descoperi că se comportă perfect. Exact cum am prevăzut. — V-am văzut dând mărunt din bărbie după-amiază pe peluza de croquet. Mi s-a părut o discuție gravă, atâta tot. S-a întâmplat ceva? — Nici gând. Am făcut o plimbare împreună. Mortimer profită de ocazie ca să schimbe subiectul. Apropo, grădina arată superb. Mai ales iasomia; are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
adânci începeau să-mi brăzdeze colțurile gurii, deși erau parțial ascunse de țepii crescuți în cele două zile în care nu mă bărbierisem; fălcile erau încă destul de ferme, dar peste trei, patru ani probabil că va apărea sub ele o bărbie dublă; părul, odinioară blond închis, era acum împestrițat cu fire cărunte și arăta jalnic, având mare nevoie să fie tuns și aranjat; avea niște urme de cărare, atât de vagi și de rătăcite în încâlceală, încât privitorul putea fi iertat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
anume. — Conrad e american, spuse Hilary, ca și cum asta explica totul. — Aveți multe tablouri celebre? întrebă Phoebe. Fata asta pare să aibă idei fixe. Hilary nu făcu această observație pentru cineva anume, dar după ce o rosti, își duse un deget la bărbie, prefăcându-se că încearcă să-și amintească. Deci, ia să vedem...Am un Klee, doi Picasso și niște desene ale lui Turner... Plus câteva hidoșenii de-ale protejaților fratelui meu... — De ce le-ați cumpărat, întrebă Phoebe, dacă vi se par
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
palidă și schimonosită o zărise la fereastra dormitorului lui când sosise în ziua precedentă - ședea în capul oaselor în pat, ținând strâns cu mâinile păturile, cu dinții încleștai de durere. Deschise ochii când intră Phoebe și își trase așternutul până la bărbie, ca și cum decența îl îndemna să-și ascundă pijamaua pătată cu ou. Cine ești? spuse el. — Mă cheamă Phoebe, răspunse ea. Sunt o prietenă a fiului dumneavoastră. Mortimer pufni, indignat. Și sunt asistentă medicală. V-am auzit din camera mea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
scribălău. Doamne, dar trebuie să fii de o lăcomie proverbială ca să accepți așa ceva, nu crezi? — Probabil. Dar să știi că toți sunt duși cu pluta și se pare că ea e dispusă să ofere o sumă incredibilă. Mi-am frecat bărbia, căzând pe gânduri și începând să mă prind încotro bătea conversația. — Mi se pare mie... mie se pare că încerci să-mi vinzi mie ideea. Alice râse: părea sincer șocată de ceea ce sugeram. — Să ți-o vând ție? A, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
zăvorât, ci împărtășit, un secret de care să te minunezi. Era un sentiment simplu și cald. Dar pe urmă, după ce a terminat de mâncat, Joan s-a întors pe spate și sătea întinsă la picioarele mele, sprijintă în coate, cu bărbia în mâini, oferindu-mi o vedere panoramică asupra despicăturii dintre sâni; și dintr-odată am fost prins din nou într-o încâlceală de imbolduri care mă împingeau ba să mă uit, ba să nu mă uit. Bineînțeles că mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
subțire, ca o peliculă de film care înconjoară sfera Pământului. E de un albastru delicat și trecerea de la acest albastru la negru se face foarte treptat și minunat.“ Fiona își puse jos cuțitul și furculița în timp ce vorbeam și asculta cu bărbia cuibărită în mâini. — Aveam poze cu el lipite peste tot în dormitor. Scriam și povestiri despre el. Și pe urmă, în noaptea în care a murit în accidentul de avion - am râs nervos - și nu e nevoie să crezi dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
și H2O rezultate din miliardele de focuri aprinse prin celule, cu filamentele de condens care-i umezesc mustața moale, crescută anume ca să acopere o cicatrice urâtă pe buza superioară, de când a căzut într-un ciob de la o sticlă spartă, cu bărbia țepoasă și teșită, cu obrazul flasc, cu fruntea descrețită, cu nasul lătăreț, apoi cu gâtul care îmbătrânește primul demonstrând precaritatea punților, cu umărul drept purtând un semn din naștere, cu pieptul, ridicându-se și coborându-se ritmic, pe care părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]