4,386 matches
-
dintre cele mai bizare. În publicul unui spectacol bucureștean de operă, Cezar Bolliac remarca, în 1845, prezența unor figuri de panopticum: „De unde ies aste fesuri și giubele, aste chiulafuri și tătărci, aste fizionomii uitate sau necunoscute? - A ajuns teatrul un bal mascat? se întreabă unii pe alții; cine este aia, cine e ăla? - Ne-au cotropit mahalalele.“ (Teatru din București. 9 și 10 fevruarie. Linda di Chamounix, în Curierul românesc, 1845, nr. 13). O priveliște carnavalescă oferea, la 1848, garda civică
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Că li-or fi educaționul leit ca un franțuzesc. / Fiindcă toată maalaua vede ce fel ne-am silit, / Cât am făcut pentru ele și ce bani s au cheltuit. / Apoi le-am scos și la clupuri, la masche, la nobil bal, / Ș-acum vor să mai învețe cum să-ncalice pă cal.“ 5. Femeile tinere de condiție inferioară au indicele de receptivitate egal cu acela al bărbaților tineri de condiție medie. Cele de condiție medie - un indice apropiat de al bărbaților tineri
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
poem Declin este unul despre moarte și speranță a renașterii. Deși nu întotdeauna de calitate, poezia a căpătat, în Albatros, o pondere din ce în ce mai mare. Textelor amintite li se mai adaugă, în același număr, altele trei, Cântec straniu de Ben. Corlaciu, Bal de Elena Diaconu și Haimanaua de Marcu Rădulescu. Numărul următor dedicat în parte lui Panait Istrati, se deschide cu un poem semnat D. Stelaru, Cei trei, un poem în care se afirmă lupta continuă între valorile refuzate, date afară din
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în mod paradoxal, "frumos", adică autentic: "Prin culoarul acesta trece în fiecare zi și o bătrână/ cu piciorul sucit ca o fotografie proastă;/ când te uiți la ea seamănă c-o rochie întoarsă/ și toată strada are atunci aspectul unui bal./ Ce frumusețe!" Ura, disprețul sunt îndreptate împotriva celor care vor să prezinte lumea altfel decât poetul o simte cu o acuitate îngrozitoare, împotriva celor care preferă să trăiască iluzia fericirii ("și v-am urât/ pentru că eu nu vin în numele vostru
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga Literatură și convertire, Adrian Vasile Sabău Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre Marile teorii ale teatrului, Marie-Claude Hubert Monica Lovinescu. O voce a exilului românesc, Mihaela-Nicoleta Burlacu Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
se vor înmulți restaurantele (unele cu grădini de vară), braseriile, bodegile. “Muzica sonoriza orice atom” Era, adică, pătrunzătoare, răscolitoare. Ce fel de muzică poate produce asemenea efecte? Evident, o muzică simplă, ascultată într-o grădină de vară, sau la un bal, sau la o cafenea. Niciodată Bacovia nu evocă muzica din sala de concerte, muzica „clasică”, „grea”. Versul „Muzica sonoriza orice atom” nu e inspirat de vreo simfonie wagneriană, ci, aproape sigur, de un cîntec la modă. Gustul și atitudinea lui
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în fond, sunetul muzicii e dur, metalic. Fanfare militare execută un repertoriu alcătuit din piese făcute să provoace sau să accentueze melancolia: arii triste, marșuri funebre, cîntece de jale. Muzica lugubră, cîntată în aer liber, alternează cu cea exaltată, „de bal”, cîntată în interioare, unde orchestrele încep „cu o indignare grațioasă”, apoi „frig”. Un trouble fête prin temperament, Bacovia e atent îndeosebi la muzica gravă, cea care-i întreține stările elegiace. La el, clavirul, violina, vioara, harmoniile, flașnetele, piculinele, trompetele cel
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Iar studiul crește cu tactul tăcut.../ O ființă supremă, dintre noi, ne cunoaște”3). Așadar: un viitor învăluit în mister, aflat în supraveghere metafizică. Monden Pare ciudat, dar Bacovia, care nu avea deloc figura unui dandy, era un amator de baluri și, probabil, un bun dansator. El e singurul dintre poeții mari ai epocii care scrie despre acestea. Arghezi, Barbu, Blaga n-o fac. Excitația balurilor provenea, desigur, din familie, una cu cinci fete, interesate, fiecare la timpul său, în gradul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Pare ciudat, dar Bacovia, care nu avea deloc figura unui dandy, era un amator de baluri și, probabil, un bun dansator. El e singurul dintre poeții mari ai epocii care scrie despre acestea. Arghezi, Barbu, Blaga n-o fac. Excitația balurilor provenea, desigur, din familie, una cu cinci fete, interesate, fiecare la timpul său, în gradul cel mai înalt, de ele. Balurile au constituit cea mai irezistibilă distracție a secolului al XIX lea, inclusiv într-un tîrg ca Bacăul. în Dosarul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
El e singurul dintre poeții mari ai epocii care scrie despre acestea. Arghezi, Barbu, Blaga n-o fac. Excitația balurilor provenea, desigur, din familie, una cu cinci fete, interesate, fiecare la timpul său, în gradul cel mai înalt, de ele. Balurile au constituit cea mai irezistibilă distracție a secolului al XIX lea, inclusiv într-un tîrg ca Bacăul. în Dosarul Bacovia, I am scris că foarte multă lume părea a trăi atunci doar pentru balurile viitoare. Zeci de exemple, pe lîngă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
gradul cel mai înalt, de ele. Balurile au constituit cea mai irezistibilă distracție a secolului al XIX lea, inclusiv într-un tîrg ca Bacăul. în Dosarul Bacovia, I am scris că foarte multă lume părea a trăi atunci doar pentru balurile viitoare. Zeci de exemple, pe lîngă cele citate acolo, o confirmă. Lucrul e valabil și pentru începutul secolului următor. Elaborînd o schiță de plan pentru Răscoala, Liviu Rebreanu trecea printre aspectele ce trebuiau avute în vedere și „epidemia dansurilor”1
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
începutul secolului următor. Elaborînd o schiță de plan pentru Răscoala, Liviu Rebreanu trecea printre aspectele ce trebuiau avute în vedere și „epidemia dansurilor”1). Un fenomen real, amplificat de-a lungul a trei generații. Primul poet romîn care folosește cuvîntul „bal” e Iancu Văcărescu, în balada „Peaza rea”: tot ce i se întîmplă vine împotriva chemării „Să fii devreme în capitală,/ La miezu nopții de balu-n sală” 2). Următorul pe lista iubitorilor de baluri e Alecsandri. C. A. Rosetti notează, intrigat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
generații. Primul poet romîn care folosește cuvîntul „bal” e Iancu Văcărescu, în balada „Peaza rea”: tot ce i se întîmplă vine împotriva chemării „Să fii devreme în capitală,/ La miezu nopții de balu-n sală” 2). Următorul pe lista iubitorilor de baluri e Alecsandri. C. A. Rosetti notează, intrigat, în Jurnalul său, că acesta fu în stare să părăsească o importantă adunare politică a romînilor din Paris pentru a merge la un bal: „Puțin(i) veniseră, și din cei ce veniră, Alecsandri
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de balu-n sală” 2). Următorul pe lista iubitorilor de baluri e Alecsandri. C. A. Rosetti notează, intrigat, în Jurnalul său, că acesta fu în stare să părăsească o importantă adunare politică a romînilor din Paris pentru a merge la un bal: „Puțin(i) veniseră, și din cei ce veniră, Alecsandri, Costaphoru ș-apoi d. Negri fugiră. Erea bal și prin urmare patria trebuia să sedeze [cedeze n. edit.] balului”3). în ipostaza de autor dramatic și prozator, viitorul „bard de la Mircești
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în Jurnalul său, că acesta fu în stare să părăsească o importantă adunare politică a romînilor din Paris pentru a merge la un bal: „Puțin(i) veniseră, și din cei ce veniră, Alecsandri, Costaphoru ș-apoi d. Negri fugiră. Erea bal și prin urmare patria trebuia să sedeze [cedeze n. edit.] balului”3). în ipostaza de autor dramatic și prozator, viitorul „bard de la Mircești” va folosi balul ca pretext de portretistică și observații morale în „Iașii în carnaval”, „Un salon din
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
importantă adunare politică a romînilor din Paris pentru a merge la un bal: „Puțin(i) veniseră, și din cei ce veniră, Alecsandri, Costaphoru ș-apoi d. Negri fugiră. Erea bal și prin urmare patria trebuia să sedeze [cedeze n. edit.] balului”3). în ipostaza de autor dramatic și prozator, viitorul „bard de la Mircești” va folosi balul ca pretext de portretistică și observații morale în „Iașii în carnaval”, „Un salon din Iași”, „Istoria unui galbîn” și „Borsec”. La fel vor face Constantin
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
veniseră, și din cei ce veniră, Alecsandri, Costaphoru ș-apoi d. Negri fugiră. Erea bal și prin urmare patria trebuia să sedeze [cedeze n. edit.] balului”3). în ipostaza de autor dramatic și prozator, viitorul „bard de la Mircești” va folosi balul ca pretext de portretistică și observații morale în „Iașii în carnaval”, „Un salon din Iași”, „Istoria unui galbîn” și „Borsec”. La fel vor face Constantin Negruzzi și A. Russo. La ultimul se întîlnește expresia „bal public”, care atestă pătrunderea acestui
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
bard de la Mircești” va folosi balul ca pretext de portretistică și observații morale în „Iașii în carnaval”, „Un salon din Iași”, „Istoria unui galbîn” și „Borsec”. La fel vor face Constantin Negruzzi și A. Russo. La ultimul se întîlnește expresia „bal public”, care atestă pătrunderea acestui gen de distracție în straturile de jos ale populației. Eminescu pare să fi gustat balurile de la distanță, pentru aspectul lor feeric, în schimb, Iacob Negruzzi le-a frecventat cu asiduitate. O dată, cînd era la studii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Iași”, „Istoria unui galbîn” și „Borsec”. La fel vor face Constantin Negruzzi și A. Russo. La ultimul se întîlnește expresia „bal public”, care atestă pătrunderea acestui gen de distracție în straturile de jos ale populației. Eminescu pare să fi gustat balurile de la distanță, pentru aspectul lor feeric, în schimb, Iacob Negruzzi le-a frecventat cu asiduitate. O dată, cînd era la studii în Germania, chiar se învinuiește de a fi exagerat cu ele: „Carnavalul e pe terminate. Balurile se succed cu repeziciune
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pare să fi gustat balurile de la distanță, pentru aspectul lor feeric, în schimb, Iacob Negruzzi le-a frecventat cu asiduitate. O dată, cînd era la studii în Germania, chiar se învinuiește de a fi exagerat cu ele: „Carnavalul e pe terminate. Balurile se succed cu repeziciune, m-am săturat de atîta dans. N-am mai fost de mult cu capul limpede. Aceste petreceri numeroase ucid mintea”4). Aduse din străinătate, carnavalul și balul pătrund, din ce în ce mai mult, și la noi, pînă și în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a fi exagerat cu ele: „Carnavalul e pe terminate. Balurile se succed cu repeziciune, m-am săturat de atîta dans. N-am mai fost de mult cu capul limpede. Aceste petreceri numeroase ucid mintea”4). Aduse din străinătate, carnavalul și balul pătrund, din ce în ce mai mult, și la noi, pînă și în cele mai mici tîrguri. Perioada desfășurării lor o constituie cîșlegile de iarnă, adică de la Crăciun pînă în postul mare. Atunci, „Halal de cine știe să petreacă!... E viva baluri..., strigă cavalerii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
carnavalul și balul pătrund, din ce în ce mai mult, și la noi, pînă și în cele mai mici tîrguri. Perioada desfășurării lor o constituie cîșlegile de iarnă, adică de la Crăciun pînă în postul mare. Atunci, „Halal de cine știe să petreacă!... E viva baluri..., strigă cavalerii”, scria un poet5). Pe lîngă plăcerea dansului, mai era și loteria sentimentală. De aceea, convorbind cu publicul în schița intitulată „Calendar” (Februarie), Caragiale anticipează, în felul său umoristic, următorul bilanț: „Carnavalul este în putere. Cîți nu vor rămîne
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poet5). Pe lîngă plăcerea dansului, mai era și loteria sentimentală. De aceea, convorbind cu publicul în schița intitulată „Calendar” (Februarie), Caragiale anticipează, în felul său umoristic, următorul bilanț: „Carnavalul este în putere. Cîți nu vor rămîne becheri se vor căsători. Balurile mascate vor hotărî pe mulți căsătoriți să pornească jalbă de despărțenie”6). în evaluarea balurilor intrau, deopotrivă, pregătirile de dinaintea lor și efectele de după. Șirul emoțiilor începea de regulă sub bolțile vreunui magazin de stofe și mătăsuri, cînd negustori experți vindeau
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în schița intitulată „Calendar” (Februarie), Caragiale anticipează, în felul său umoristic, următorul bilanț: „Carnavalul este în putere. Cîți nu vor rămîne becheri se vor căsători. Balurile mascate vor hotărî pe mulți căsătoriți să pornească jalbă de despărțenie”6). în evaluarea balurilor intrau, deopotrivă, pregătirile de dinaintea lor și efectele de după. Șirul emoțiilor începea de regulă sub bolțile vreunui magazin de stofe și mătăsuri, cînd negustori experți vindeau odată cu materialele și primele himere. Pe ei îi evocă, nu fără invidie, D. Th. Neculuță
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
începea de regulă sub bolțile vreunui magazin de stofe și mătăsuri, cînd negustori experți vindeau odată cu materialele și primele himere. Pe ei îi evocă, nu fără invidie, D. Th. Neculuță, „poetul cizmar”: „Voi negustori, pe lungile tejghele,/ în fața visătoarelor de baluri/ Desfășurați mătasea-n valuri, valuri,/ Cu mîini împodobite cu inele” 7). Rochiile de bal, pantofii de bal („Veți sta sub dantele în nopți de baluri”, zice Bacovia), șalurile, batistele, parfumurile etc. sînt declanșatoare de fantasme. însă nu întotdeauna acestea se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]