6,134 matches
-
botezîndu-l cum am vrut, cu numele lui Lysis de pildă, aproape în răspăr cu tradiția comentatorilor care, de cele mai multe ori, consideră dialogul acesta apocrif, subordonîndu-l oricum Banchetului, în timp ce eu deduc Banchetul din Lysis. Pe Augustin mi-am permis să-l botez, preferând nu Confesiunile sau De civitate, ci De magistro. Cartea lui Isus, nu cel din Nazaret, cartea lui Isus Cristos n-am îndrăznit niciodată s-o anexez cultural și simt că n-aș avea niciodată dreptul să fac din ea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lui sânt brutale, trădând aproape lipsa organului filozofic. Totuși, și în aceste cazuri, m-a forțat să-mi precizez sau să-mi nuanțez ideea. A râs de pildă de "închiderea care se deschide", pe care m-am amuzat să o botez filozofic die sich erschließende Einschließung. "Ce-i asta? O prostie! Închizi ușa, rămâne închisă. O deschizi, se deschide!" Îi răspund însă că nu este așa. Primitivul, intrând în colibă, nu mai iese niciodată din ea. Dar coliba lui se deschide
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Nu ești în stare să alegi decât locuri generice, pe când eu te duc într-un loc anume." Trecem pe lângă o casă azvârlită la un cot al drumului, pe care într-o excursie anterioară, făcută cu Șora și Dragomir, Noica o botezase "casa lui Wittgenstein". Ajungem, după o oră de drum cu mașina, în Gura Râului și mergem mai întîi să-l căutăm pe "domnu' Pătru", îngrijitorul vilei. Casele se țin lanț, lipite una de alta și ferecate cu mari porți. Ulițele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
contaminarea s-a produs. Iar încorporarea monstrului prin sacrificarea memoriei nu este decât expresia ultimă a acestei contaminări. sâmbătă, 6 iulie Telefon cu Monica și Virgil. În ultima vreme, păstrîndu-și umorul, Virgil a optat totuși pentru "viziunea prafpulberistă", cum am botezat-o într-o vacanță petrecută împreună la Megeve în 1998. Imaginam atunci și o lucrare de doctorat cu titlul Prafpulberismul în cultura română de la Miron Costin la Virgil Ierunca, fapt care lui Virgil îi plăcea enorm și îl făcea să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
zugruma pe contrarii bisericei. Mai mulți sfinți părinți sfătuiesc că în această noapte vor fi de mare folos rugăciunea cătră îngeri, cătră regina îngerilor și aprinderea de făclii sfințite. Tot în această vreme se vor ivi oameni apostolici, cari vor boteza 144. 000 de evrei. După ce se vor întîmpla aceste toate, va veni abia Antihrist. - D-rul Rohling, care scrie toate acestea, este în prezent profesor de teologie la Universitatea din Praga. [3 septembrie 1876] LĂMURIRE Curierul intereselor generale cere lămuriri cum
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe acest pământ al dușmăniei și răutății, în care popor pe popor caută să-l înghită și om pe om să nimicească. Este dar vorba dacă ungurii sunt destul de creștinați (căci pân - acuma se părea că numai pielea li-i botezată ), nu ca să ne iubească, ci să ni deie bună pace. Sarcina iubirei o luăm toată asupra noastră și fie ei încredințați că am fi tot atât de zeloși apărători ai existenții lor ca și ai neamului nostru. Cât despre austriaci, cu ei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cuvinte abstracte pentru ca întreg comitetul să nu-l mai înțeleagă și să ieie la serios galimatia cea mai colosală din lume. Asemenea oameni, fără știință de carte și fără grăunte de judecată firească, vor a dovedi gustul literar la români, botează cu numele unei reviste a lui Alexandri secăturile lor și se gerează ca literatori la noi. Deja în n-rul 2 al nouăi "Romînii literare" un domn semnat N. Rozescu, au mistificat redacția toată printr-un articol intitulat "știința în secolul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
consultați i-au recomandat să nu se căsătorească, nu respectă prescripția medicală dată și acceptă mariajul interesat cu Elena Manu, unul din cei 17 copii ai lui Scarlat Manu, zece ajunși la maturitate. În anul 1811 vor avea un copil, botezat cu numele bunicului, Gavril, care va deceda în pruncie, lăsând drept de moștenire mamei sale. Anastasia, în unele documente Nastasia, se va căsători cu Teodor Balș (altul decât cunoscutul caimacam de la 1857). Data căsătoriei pare a fi fost 1796, an
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dimaciului, în hotar la nord cu Bilieștii, iar la sud cu partea Umbrăreștilor-Răzeși, parte de moșie nespecificată în izvodul de zestre din 1802, oferită probabil mai târziu. Împreună au avut doi copii, un băiat și o fată. Băiatul a fost botezat de bunicul său, Gavril, cu numele neromânesc, „Csinofon”, după cum aflăm din diata unchiului său călugărit, Ioanichie. Fata s-a numit Ruxandra, ambii fiind hărăziți să moștenească pe fratele cel mare al mamei lor. Și Ileana moare tânără. În anul 1813
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o formă folosită atunci de anumite persoane ca să fie ușurați de anumite sarcini suportate de autohtoni, punându-se sub protecția unui stat străin prin calitatea de sudit. În satul Torcești sunt consemnați ca străini „4 bulgari de la Dunăre”, un evreu botezat pe nume „Mihai Botezatul”, în dreptul căruia se specifică nota „certat cu cărțile stăpânirii”, și „4 sudeți austriicești”, dar tot cu nume românești, ca și cei stabiliți la Umbrărești, ei fiind: „Dumitru Martin, Mihai Buruiană, Toader Crețu, Ion sin Buruiană” și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
românești se explică de la sine. În recensământul din anul 1845, rubricația este mai bogată, mai precisă, înregistrează veniții din alte sate, dar nu întâlnim locuitori de origine străină, prinși într-o anume rubrică, ci doar o excepție, pentru un „Gheorghe Botezat” din categoria numită „Apărați cu cărțile ocârmuirii” și cu specificația scrisă marginal: „botezat din evrei”. În privința locuitorilor veniți din alte sate spicuim câteva cazuri: Neculai Mocanu venit din Anghelești, ținutul Putna; Stan Surăianul din Suraia, dar și Ioan Surăianul din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bogată, mai precisă, înregistrează veniții din alte sate, dar nu întâlnim locuitori de origine străină, prinși într-o anume rubrică, ci doar o excepție, pentru un „Gheorghe Botezat” din categoria numită „Apărați cu cărțile ocârmuirii” și cu specificația scrisă marginal: „botezat din evrei”. În privința locuitorilor veniți din alte sate spicuim câteva cazuri: Neculai Mocanu venit din Anghelești, ținutul Putna; Stan Surăianul din Suraia, dar și Ioan Surăianul din Bucești; Stan sin Gheorghe Munteanu din Ghibărțeni, ținutul Covurlui, și din același ținut
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sătești umbrăreștene, în ultima fază a existenței ei. Avem un exemplu de contract din domeniul comerțului, din satul boieresc Torcești, ale cărui clauze sunt relevate tot cu prilejul unui proces, pornit la 7 iulie 1836, de către crâșmarul evreu botezat, Mihalachi Botezatu, împotriva arendatorilor săi, Manolache Gheorghiu și serdarul Gavril Dodan, arendași, la rându-le, ai moșiei lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu. Botezatu arată că cei doi l-au „alcătuit vânzător de vin la orânda din sat/ul/ Torcești cu tocmală /ca/ la socotială
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Torcești, ale cărui clauze sunt relevate tot cu prilejul unui proces, pornit la 7 iulie 1836, de către crâșmarul evreu botezat, Mihalachi Botezatu, împotriva arendatorilor săi, Manolache Gheorghiu și serdarul Gavril Dodan, arendași, la rându-le, ai moșiei lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu. Botezatu arată că cei doi l-au „alcătuit vânzător de vin la orânda din sat/ul/ Torcești cu tocmală /ca/ la socotială să-mi ție în samă o vadră vin la poloboc chicătura și la drojdie din zece una și câte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acestei biserici s-au înregistrat câteva inexactități privind data și ctitorii, socotim utilă îndreptarea spre adevăr, în lumina informațiilor documentare existente. În pisania din biserică și în Marele Dicționar data construcției este 1879-1883, iar pisania îl acreditează ctitor pe Alec Botezatu. Dispunem de informații sigure din care rezultă că zidirea bisericii a avut loc între anii 1881-1884, pictura s-a realizat ulterior, iar sfințirea bisericii s-a făcut în anul 1886. Am luat aceste date dintr-un dosar aflat la Arhivele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
realizat ulterior, iar sfințirea bisericii s-a făcut în anul 1886. Am luat aceste date dintr-un dosar aflat la Arhivele Statutlui din Galați, fond Curtea de Apel, ds. 42/1884, dosar rezultat în urma unui proces purtat între Alec Botez (Botezatu) și enoriașii umbrăreșteni, învinuiți că nu i-au achitat lui Alec Botezatu întreaga sumă cu care s-au angajat când l-au tocmit antreprenor al lucrării. Pentru o mai deplină edificare, reproducem câteva fragmente din actele de la dosar. Avocatul antreprenorului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
luat aceste date dintr-un dosar aflat la Arhivele Statutlui din Galați, fond Curtea de Apel, ds. 42/1884, dosar rezultat în urma unui proces purtat între Alec Botez (Botezatu) și enoriașii umbrăreșteni, învinuiți că nu i-au achitat lui Alec Botezatu întreaga sumă cu care s-au angajat când l-au tocmit antreprenor al lucrării. Pentru o mai deplină edificare, reproducem câteva fragmente din actele de la dosar. Avocatul antreprenorului, Pătărlăngeanu din Tecuci, în pledoaria sa la proces arată că „între client
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că locuitorii au promis „să care material”, dar n-au făcut acest lucru și că ar trebui să-i plătească daune după cum urmează: 2.800 franci din angajamentul neachitat; 1.000 franci daune și alte cheltuieli. E limpede că Alec Botezatu a fost antreprenor angajat de locuitori să se ocupe de construirea bisericii, iar nu ctitor. Oamenii însă nu au știut să facă deosebirea între cele două noțiuni, iar când au fost întrebați, mai târziu, cine a fost ctitor, ei au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
angajat de locuitori să se ocupe de construirea bisericii, iar nu ctitor. Oamenii însă nu au știut să facă deosebirea între cele două noțiuni, iar când au fost întrebați, mai târziu, cine a fost ctitor, ei au răspuns că Alec Botezatu. De altfel eu însumi am receptat această informație de la bătrânul Vasile Manole din Umbrărești, prin anii '70, când el avea peste 80 de ani. Așa se explică eroarea respectivă privind construcția. În ceea ce privește sfințirea bisericii, se păstrează în arhiva protopopiatului un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
preot Mihai este din familia Hâncu. Mai apare și cu numele Mihalache Hâncu, iar Simion de mai târziu este urmașul său. Nu știm cine a fost tatăl lui Costache Hâncu, pe care-l aflăm implicat și în procesul cu Alec Botezatu în 1884. El este tatăl preotului Vasile Hâncu care a păstorit neîntrerupt pe poporanii din parohia Umbrărești, biserica din satul Slobozia, timp de 50 de ani (1883-1933). Succesorul său în post a desfășurat aceeași îndelungată și rodnică activitate religioasă, preotul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
salariul unui învățătoriu”. Actul a fost semnat de locuitori din satele Condrea (Salcia), Dumitrache Cucoaneș, Dănăilă Perjeru, Manolache Nistor, Enache Crivățu ș.a., din satul Slobozia-Torcești și Umbrăreștii-răzeș Gheorghe Căulea, Răducan Hagiu, Darie Bute, Ilie Trifan, Manolache Strătulat, Mihai Bulai, Alecu Botezatu, Ion Murgociu, în total un număr de 30 gospodari din cele trei cătune. La Declarație va fi anexată cererea lui Ilie Călugăreanu, prin care arată cum „Fiindu necesitate de învățatoriu comunal la comunele (cătunele) Condrea și Umbrăreștii din acest districat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
local responsabilă în primul rând de securitatea socială a plăților. Les Trentes Glorieuses (1945-1975) Aceste eforturi de a determina reconstrucția postbelică au avut un succes deosebit din punct de vedere economic. Între 1945 și 1975, o perioadă care a fost botezată Les Trente Glorieuses, Franța a experimentat un avânt economic extraordinar. Tehnocrații și politicienii francezi care au condus această redresare aveau o concepție înflăcărată cu privire la noțiunea de "Stat" (l'État întotdeauna scris în franceză cu "É" mare), care, printr-o serie
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
anglo-saxon care se preocupa "mai puțin de stat" măcar la nivel național. Acest lucru a reflectat criza statului bunăstării sociale care s-a resimțit, în acest timp, mai mult în statele vestice, iar, în cazul statului francez, descentralizarea a fost botezată drept "la décentralisation de la pénurié" ("descentralizarea penuriei). În timp ce aceste critici sunt pe deplin justificate, totuși ele nu relatează întreaga poveste și chiar subestimează contribuția reală a reformelor de descentralizare. Ceea ce vom argumenta aici în mod contrar, este că reformele chiar
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de preocupare pentru valorile autentice, la ipocrizia lor: „și încă umblă a-ți dovedi că numai nevinovăția e pricina care le face să nu știe lega o vorbă cu semenele lor sau cu bărbații cumsecade, și sărăcia-n duh au boteza-o cinste, ca și 162 Ibidem, p. 82. 163 Ibidem. 164 Ibidem. 165 Ibidem. 166 Ibidem, p. 83. 68 cum n-ar mai fi pe lume alte femei cinstite decât acelea care nu știu să șadă de povești decât cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în cadrul căsătoriei, erau frecvent obligați să denunțe femeile care nu respectau această superioritate.”289 Unii critici și istorici au sesizat acest aspect legat de limitarea libertății de exprimare: „Deși era un obicei de mult instituit ca mamele și soțiile să boteze în caz de necesitate și ca femeile să le educe pe cele neștiutoare sau pe copii, în spațiul căminului, referitor la problemele religioase, totuși Biserica a interzis categoric ca femeile să-i învețe pe bărbați în public.”290 Târgoveața din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]