3,579 matches
-
și de atunci s-a ridicat până la 150.000$ pe episod. Pe durata serialului actrița a primit patru nominalizări consecutive la Globul de Aur. A mai primit și patru nominalizări consecutive la premiile Emmy. Garner a primit un premiu din partea Breslei Actorilor în anul 2005. În martie 2005, Jennifer a regizat "In dreams", un episod din "Alias" difuzat în mai. Jennifer Garner a primit credit de producător/regizor în cel de-al cincilea și ultimul sezon. După succesul avut în "Alias
Jennifer Garner () [Corola-website/Science/302897_a_304226]
-
reformat Calendarul roman ajustându-l pentru anul solar, instituind la fel de bine mai multe ritualuri religioase ale Romei. El a organizat zona din și din afara Romei în districte pentru un management mai ușor. El este, de asemenea, creditat pentru organizarea primelor bresle profesionale ale Romei. Numa este amintit ca cel mai religios dintre regi (surclasându-l chiar pe Romulus), iar în timpul domniei sale, a introdus Flamenii, Virginele vestale ale Romei, Pontifii și Colegiul Pontifilor. De asemenea, în timpul domniei sale se spune că un scut
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
lui Kiseleff, cele două state au intrat într-o serie de schimbări profunde de ordin social, politic și cultural. În ciuda sub-reprezentării pe plan politic, clasa de mijloc a profitat de pe urma dezvoltării comerțului. Sub o continuă competiție din partea "sudiților", asocierile tradiținale ("bresle" sau "isnafuri") au decăzut, ducând la un mediu mai competitiv, mai apropiat de capitalism. Deși competiția tradițională venită din partea grecilor față de comercianții și fabricanții români a scăzut, ei s-au confruntat în continuare cu o concurență austro-ungară de diverse naționalități
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
i se prezenta însă în culori atât de sumbre, încât i-a destăinuit în acea perioadă unei surori intenția de a emigra în America. Temerile compozitorului au fost spulberate de preluarea unei partituri ale sale de către mai tânărul coleg de breaslă Florimond Ronger (Hervé) (1825-1892) în repertoriul teatrului său de varietăți "Les Folies-Nouvelles", unde se reprezentaseră deja primele cancanuri în cadrul unei parodii a genului operei italiene, "La Gargouillada". Încurajat de succesul noii sale piese "Oyayaye ou la Reine de Îles", o
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
cursurile Facultății de Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, pe care a absolvit-o în 1971. Ion Cristoiu debutează ca gazetar încă din perioada studenției în 1968 la Viața Studențească. Pentru o scurtă perioadă 1971-1974 părăsește această meserie revenind în breaslă în anul 1974 ca redactor șef adjunct la același ziar. Tot în această perioadă devine redactor șef adjunct și la revista Amfiteatru. În 1979 Ion Cristoiu este numit redactor șef adjunct la Scînteia tineretului pe domeniul cultură și coordonează Tineretul
Ion Cristoiu () [Corola-website/Science/304609_a_305938]
-
proprietatea de a le albi, urina fiind în acea perioadă singura sursă de a procura amoniac. Ca atare, împăratul Vespasian a ordonat ca produsul in urinalele orașelor să fie colectat, decantat și depozitat în cisterne, pentru ca apoi să fie vândut breslei țesătorilor. Se spune că la protestele lui Titus, fiul lui Vespasian, împotriva acestei practici, împăratul i-a pus o monedă de aur sub nas, spunându-i că “aurul nu are miros” afirmație care este utilizată și în prezent sub forma
Canalizarea Romei antice () [Corola-website/Science/304625_a_305954]
-
să se ocupe și cu manufactura, producând mărfuri pe care altfel erau nevoiți să le importe, și cu zootehnia, pentru că vitele și caii care constituiau obiectul exportului lor să aibă o calitate corespunzătoare cerințelor externe. Meșteșugarii armeni erau organizați în bresle, frății împărțite pe meserii, dar și frății ale femeilor, tinerilor, enoriașilor de o credință. Negustorii și meseriașii aveau, de asemenea, „Companii ale armenilor“, organisme civile de reglementare a relațiilor cu administrația de stat și de coordonare a activității comunitare. Din
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
negoțului și meseriilor decăzute din cauza războaielor cu turcii. Integrați economiei transilvănene, armenii constituiau, în sec. XVIII, cel mai însemnat factor comercial din răsăritul Imperiului austro-ungar. Negustorii armeni exportau îndeosebi vite și lemne în Europa occidentală, iar meșteșugarii se organizaseră în bresle de lăcătușerie, blănărie, argintărie, dantelărie, măcelărie, covoare. Printre cele dintîi manufacturi înființate în sec. XVIII s-au aflat cele de piei din Gherla și de lumînări din Dumbrăveni. În ajunul revoluției din 1848, la care armenii au participat activ cu
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
din Giurgiul-Ciucului (Gheorgheni, 1930), îl citează pe Kölönte, care spune că, datorită armenilor, "Gheorgheni este, nu numai în trecut, dar și astăzi, centrul principal al comerțului și industriei din toată regiunea Ciucului". Cele patru principale colonii armenești din Transilvania aveau bresle de meșteșugari, numite frății, dintre care în sec. XVIII au apărut primele manufacturi de tip capitalist, cele mai importante fiind cea de pielărie din Gherla și cea de lumînări din Dumbrăveni. Și la Gheorghieni meseriașii armeni au deținut un rol
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
București, și cîți vor fi cu prăvălii de vînd marfă și se vor fi hrănind cu ver ce fel de meșteșug în acest tîrg să fie în pace și nesupărați de fumărit". Și în Țara Românească armenii și-au avut breslele lor. O mărturie găsim în descrierea alaiului de întîmpinare a lui Alexandru Ipsilanti la intrarea în București, la 3 februarie 1775, cînd sunt menționați, printre alții, „cîțiva din breasla armenilor și cu steagul său“. Același Ipsilanti îi va recunoaște pe
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
nesupărați de fumărit". Și în Țara Românească armenii și-au avut breslele lor. O mărturie găsim în descrierea alaiului de întîmpinare a lui Alexandru Ipsilanti la intrarea în București, la 3 februarie 1775, cînd sunt menționați, printre alții, „cîțiva din breasla armenilor și cu steagul său“. Același Ipsilanti îi va recunoaște pe armeni ca formînd o singură breaslă. Iar domnitorul Mihail Șuțu, prin pitacul său din 23 decembrie 1791, îl confirma pe starostele armenilor din București, „ca să aibă a fi staroste
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
descrierea alaiului de întîmpinare a lui Alexandru Ipsilanti la intrarea în București, la 3 februarie 1775, cînd sunt menționați, printre alții, „cîțiva din breasla armenilor și cu steagul său“. Același Ipsilanti îi va recunoaște pe armeni ca formînd o singură breaslă. Iar domnitorul Mihail Șuțu, prin pitacul său din 23 decembrie 1791, îl confirma pe starostele armenilor din București, „ca să aibă a fi staroste și purtător de grije, breslii aceștia, să judece pricinile ce vor avea dînșii armean cu armean, și
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
armean, și după alegerea lor să-i îndrepteze, iar pe pricinele mai mari și care nu se vor odihni pe alegerea ce le va face starostea, pe aceia să-i trimiță la cămara Domniei mele și la toate, atît pentru breaslă, cît pentru dînsul, să urmeze după vechiul obicei, precum s-a urmat și mai nainte, după cuprinderea privilegiurilor și cărților domenști ce au avut și mai nainte, cari s-au văzut de Domnia mea și în condicele Divanului, pentru care
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
ce țineți legea armenească, să aveți a-l ști de staroste al vostru și să-i dați cuviincioasă supunere și ascultare". În Matca de numele tuturor companiilor țării alcătuită pe județe și orașe, din 1820, în fapt un catalog al breslelor, armenii erau menționați cu a 12-a companie din București și a 15-a din principat. La 22 septembrie 1820, Alexandru Șuțu Vodă a dat armenilor o Carte domnească de reorganizare a breslei lor, care putea alege, astfel, patru epitropi
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
din 1820, în fapt un catalog al breslelor, armenii erau menționați cu a 12-a companie din București și a 15-a din principat. La 22 septembrie 1820, Alexandru Șuțu Vodă a dat armenilor o Carte domnească de reorganizare a breslei lor, care putea alege, astfel, patru epitropi, aceștia la rîndul lor, alegînd un staroste și împreună "să dea chezășie la Domneasca vistierie, cum că vor răspunde la vreme cuviincioasă dăjdiile, ce vor eși asupra breslei armenilor"; epitropii și starostele vegheau
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
Carte domnească de reorganizare a breslei lor, care putea alege, astfel, patru epitropi, aceștia la rîndul lor, alegînd un staroste și împreună "să dea chezășie la Domneasca vistierie, cum că vor răspunde la vreme cuviincioasă dăjdiile, ce vor eși asupra breslei armenilor"; epitropii și starostele vegheau asupra disciplinei din breaslă și făceau dreptate în cazul unor conflicte între armeni. În 1821, față de 187 breslași români în Capitală, se înregistrau 37 armeni. Era vestit, de pildă, în epocă, starostele brutarilor din București
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
alege, astfel, patru epitropi, aceștia la rîndul lor, alegînd un staroste și împreună "să dea chezășie la Domneasca vistierie, cum că vor răspunde la vreme cuviincioasă dăjdiile, ce vor eși asupra breslei armenilor"; epitropii și starostele vegheau asupra disciplinei din breaslă și făceau dreptate în cazul unor conflicte între armeni. În 1821, față de 187 breslași români în Capitală, se înregistrau 37 armeni. Era vestit, de pildă, în epocă, starostele brutarilor din București, armeanul Babic, care cocea jimbla în coltuce, de unde se
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
și 4 pe latura de sud a cetății. Zidurile erau duble și, uneori, - pe latura nord-estică mai ales - triple, între ele existând șanțuri și valuri de pământ. Între ziduri se aflau așa numitele „țarcuri” ("zwinger"), stăpânite fiecare de câte o breaslă. Începând din secolul XV, sub supravegherea regelui Sigismund de Luxemburg, se construiră astfel primele fortificații ale cetății Brașov. Mai jos aveți o hartă interactivă cu fortificațiile Brașovului. Faceți clic pe orice element pentru a accesa direct articolul respectiv Au fost
Fortificațiile Brașovului () [Corola-website/Science/303717_a_305046]
-
Sigismund de Luxemburg, se construiră astfel primele fortificații ale cetății Brașov. Mai jos aveți o hartă interactivă cu fortificațiile Brașovului. Faceți clic pe orice element pentru a accesa direct articolul respectiv Au fost ridicate începând cu secolul XV de către diferite bresle, care le foloseau pe timp de pace pentru depozitarea mărfurilor, iar la vreme de asediu sau atac deveneau fortărețe. Din cele 8 bastioane inițiale, se mai păstrează integral doar trei: celelalte fiind recent renovate: sau desființate total: În mod clasic
Fortificațiile Brașovului () [Corola-website/Science/303717_a_305046]
-
Piață a Sfatului, se afla doar mănăstirea de surori ale ordinului premonstratense și turnul de observație care se află și azi la baza turnului Casei Sfatului. Nu trebuie uitate cele 28 de turnuri de pulbere, fiecare apărate de câte o breaslă, aflate pe zidurile cetății.
Fortificațiile Brașovului () [Corola-website/Science/303717_a_305046]
-
3, veșnica lui pomenire." Acest text este cel mai vechi document epigrafic medieval, scris în limba slavonă, cunoscut până acum în Țara Românească. Existența unui mare număr de meșteșugari (olari, șubari, blănari, cojocari, tăbăcari, pietrari, lemnari, morari, măcelari) organizați în bresle și grupați în cartiere distincte, și situarea orașului pe drumul de legătură cu Transilvania, au făcut ca acesta să joace un rol important în comerțul intern și extern al Țării Românești. Astfel, Sebastian Münster, în lucrarea "Cosmografia", tipărită în 1544
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
iscusita și în același timp crudă și nemiloasa tactică de intrigi, ajunge dintr-o familie fără importanță una dintre cele mai bogate și influențe familii din Italia. Sursa de îmbogățire a familiei a fost comerțul cu materiale textile fiind în breaslă Arte della Lâna. Influența politică se datoreaza relațiilor și contactelor cu partidul popular Popularen din Florența. Mulțumită acestor relații, familia întemeiază un sistem bancar modern, dominând societatea financiară din aceea perioadă, având contacte bune cu Vaticanul care-i sprijină ascensiunea
Familia Medici () [Corola-website/Science/303876_a_305205]
-
și Romă să cunoască o dezvoltare culturală, economică din perioada de Renaștere. Familia "de Medici" provine din regiunea Florenței, în a doua perioadă a secolului al XIII-lea se pot găsi mărturii, membri ai familiei ocupă funcții în Florența în breaslă lor. Cu Salvestro di Alamanno (1331-1388), ce a condus atacul contra revoltei scărmănătorilor de lâna "Ciompi". Cu nepotul său Giovanni di Bicci de Medici (1360-1429) începe ascensiunea familiei, acest nepot devine bancherul papei și mijlocitor între cartierul (Albizzi) și popor
Familia Medici () [Corola-website/Science/303876_a_305205]
-
etaje ale sale, era cel mai ridicat punct de fortificație din Brașov. În interiorul turnului s-a păstrat coșul de fum de deasupra unei vetre, care putea servi și pentru încălzirea paznicilor și a apărătorilor - breslași cositorari și arămari. În 1678, breasla cositorilor a răscumpărat obligația de apărare a turnului, numărul meșterilor fiind scăzut. Cu ocazia marelui incendiu din 21 aprilie 1689, focul dus de un vânt puternic a cuprins și Turnul Alb, care a ars, fiind renovat de abia în 1723
Turnul Alb din Brașov () [Corola-website/Science/304025_a_305354]
-
premieră șampania care-i poartă numele, iar scriitoarea Arina Avram scrie prima carte care-l are ca personaj principal pe interpret. Cartea se numește „A alerga după o stea”. Este din ce în ce mai apreciat pentru dinamismul aparițiilor scenice, fapt pentru care în breasla muzicală i se mai spune și „copilul teribil al muzicii românești”. În 1997 obține locul al II-lea la festivalul Internațional „Pamukalle” din Turcia iar un an mai târziu este invitat în recital la același festival și cântă în deschiderea
Adrian Enache () [Corola-website/Science/304070_a_305399]