4,934 matches
-
multe bazine pentru diverse vârste, oferă exemplare pentru popularea lacurilor și râurilor locale, dar existau cereri și la "export". Vizitând diverse departamente, am avut ocazia să cunosc nu numai crescătorii de ñandu, ci și ferme specializate în creșterea melcilor, a broaștelor, prepelițelor etc., în zona râului Rio Negro și a lacurilor sale, întâlnind "cea mai mare crescătorie de sturioni în captivitate din lume", care produce anual circa două tone de caviar! Dacă uruguayenii exportă broaște, melci, prepelițe, crocodili și ñandu, nu știu cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ferme specializate în creșterea melcilor, a broaștelor, prepelițelor etc., în zona râului Rio Negro și a lacurilor sale, întâlnind "cea mai mare crescătorie de sturioni în captivitate din lume", care produce anual circa două tone de caviar! Dacă uruguayenii exportă broaște, melci, prepelițe, crocodili și ñandu, nu știu cum să se descurce cu mistreții numeroși și care, din 1982, au fost declarați "plagă națională", aceștia omorând anual peste 100000 de oi, în acest domeniu putându-le noi furniza specialiști în prepararea cărnii sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
larg în cercetările sale. Are contribuții importante în ceea ce privește creșterea și iernarea puietului de crap în unele iazuri din Moldova. Urmărește, în mod special, cunoașterea larvelor de Odonate din punct de vedere taxonomic și ecologic și aprofundează unele aspecte din biologia broaștei Rana temporaria. Deja formată ca cercetător, Taisia Boișteanu se orientează spre studiul hidrobiologic al tinoavelor din zona Dornei. Începe cu tinoavele de la Poiana Stampei (Pilugani, Căsoiă și își alege apoi ca teză de doctorat tema Cercetări ecologice și faunistice asupra
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
cap, aprobând vag sugestiile lui sau făcea o grimasă. Gospodăria era cu numele pe mâna fostei ei doici, ajunsă pe vremea aceea o băbuță grea de cap, incredibil de zbârcită (născută ca roabă pe la 1830), cu o față mică de broască țestoasă melancolică și cu niște tălpi mari pe care le târșâia veșnic. Era Îmbrăcată cu o rochie maro de călugăriță și degaja un miros vag, dar de neuitat, de cafea și putregai. Ne Îngrozeam când trebuia să ne felicite de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
deranjat, având ca obiect Îndatoritoarele și instructivele mormane de zăpadă din jurul casei. 4 În copilărie știm foarte multe despre mâini, deoarece ele sunt Însuflețite și se mișcă la nivelul staturii noastre; Mademoiselle avea niște mâini neplăcute din cauza lustrului ca de broască al pielii Întinse, presărate cu pete maro echimotice. Înainte de a veni ea, nici o persoană străină nu mă mângâiase pe față. De cum a apărut, Mademoiselle m-a luat prin surprindere, mângâindu-mă pe obraz ca o manifestare spontană de afecțiune. Îmi
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
copil etiopian de sex feminin atârnat de gât Într-un borcan de sticlă Îmi producea un șoc neplăcut ori de câte ori nimeream peste el; nu prea mă dădeam În vânt nici după hidra Împăiată de pe planșa CII, cu cele șapte capete de broască țestoasă și dinți de leu așezate pe șapte gâturi spiralate și cu trunchiul ei ciudat, puhav, cu niște tuberculi cu nasturi pe părți și terminându-se Într-o coadă Înnodată. Alte cărți pe care le-am găsit În podul acela
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cealaltă și descoperea acolo un bătrân trist citind un ziar Într-o limbă străină și scobindu-se În nas. Tufele veșnic verzi cu frunze lucioase care Împrejmuiau o peluză cu iarbă, unde copilul nostru a descoperit pentru prima oară o broască vie, pătrundeau Într-un labirint de gard viu, artistic tuns, și tu ai spus că o să plouă. Într-o etapă mai Îndepărtată, sub alte ceruri mai puțin plumburii, era o măreață paradă de mici văi cu trandafiri și cu alei
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
în cruce. Jurați!! Cu dreapta pe sabie, într-un glas, gâtuiți de emoție, jură: -Jurăm!! Ștefan bagă sabia în teacă. Vă mulțumesc. Mi-ați luat o piatră de pe inimă... Ștefan se duce la fereastră. Respiră adânc aerul proaspăt al nopții... Broaștele orăcăie în șanțul de apărare... Un câine, părăsit, lăsat să păzească casa, urlă a pustiu...O lună mare iese dintr-un nor și poleiește cu argint acoperișurile Sucevei, clopotnița, turla Mirăuților. Vlaicu, impresionat de solemnitatea clipei, tușește, își drege glasul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pleacă. Ștefan a rămas singur. Se apropie de masă. Răstoarnă clepsidra și se lasă în jilț. Își proptește capul în mâini, ațintind firișoarele ce se prefirează în clepsidră... Doborât de somn, capul greu îi cade pe masă. A adormit. Clopotele... Broaștele Sucevei... 17 La mănăstire, Maria !? Pe culoarul luminat de două torțe, e vânzoleală mare. Un du-te-vino de țărăncuțe ce aleargă lipăind cărând felurite lucruri și odoare: o icoană a Maicii Domnului ferecată în aur și argint, un sfeșnic cu șapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu caseta în mână. Cu asta ce fac?... Maria! o strigă și aleargă după ea. Maria, ascultă-mă! 18 Paharul de "Cale Albă". Te blestem !! Mucurile lumânărilor pâlpâie, aruncând pe pereți tremurătoare umbre... În odaia domnului e liniște, doar orăcăitul broaștelor ce nuntesc în șanțul de apărare al cetății: e nuntă mare! Ușa se crapă ușor scârțâind... O mână cu un pocal: Negrilă. Se holbează... Trupul Domnului zace răsturnat peste masă, cu fața în jos... Un fior îl scutură din creștet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de la o lumânare a sfeșnicului de pe masă... Bagă de seamă! strigă Ștefan alarmat întinzând mâna. Prea târziu. Aripioarele sunt scrum și trupul fluturașului se îneacă în băltița de ceară topită... "Aiasta vrea să fie un semn al Destinului?" cugetă Ștefan. Broaștele orăcăie... Voichița se strecoară ușor-ușor pe ușa de taină, pășește tiptil... E îmbrăcată în straie cernite, monahale, are părul pe spate strâns legat cu o sfoară. Ștefan ia cupa cu vin, ca să bea... Voichiță! strigă el cu bucurie și, luminându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ecoul blestemelor se pierde pe coridoarele cetății... Apoi tăcere... Dumnezeu să-i ierte, șoptește Ștefan. Apoi, înalță capul, cu altă voce, fermă, poruncitoare: Pregătiți caii!! Plecăm spre Dunăre!! Boierii ies în grabă. Tăcere... Doar câinele ce urlă a pustiu... Și broaștele. Din turn, se aude vocea străjerului: "La Suceava în Cetate, peste tot e liniște!!!"... Nu-i liniște, nu-i... șoptește Ștefan. Ce noapte... Ce noapte, șoptește el tulburat. Maria, ca o stană de piatră, cu ochii pierduți în gol, undeva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ca în aceste momente nu are o mutrișoară mai arogant-satisfăcută. Dacă mă culc pe o parte, cel mic mi se urcă pe cealaltă: îl accept, de mult și-a câștigat acest drept. Fiecare din ei are o poziție specifică: de „broască țestoasă”, cel mare, întins pe coapsa piciorului strâns îmbrățișat de labele din față, folosind la nevoie, pentru a-și păstra echilibrul, chiar ghearele, cu botul întors decent spre genunchi (și deci arătându-ne fundul). Mai naiv, mai încrezător și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
pisicul cel mic învață de la pisicul cel mare‚ îl imită. Astfel, într-o zi, am constatat cu uimire că Gălbenuș s-a așezat pe mine (așezat într-un fotoliu) nu în poziția sa obișnuită, de Gălbenuș, ci în poziția de „broască țestoasă”, a celuilalt. Pentru ca într-o altă zi să observ că a început și el să se tăvălească pe spate, cu burta în sus, răsfățându-se și delectându-ne cu culoarea roșcat-aurie a blănii sale. * Din când în când, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
moartea copiilor), ca și Simfonia a cincea și Simfonia a șasea (într-o neobișnuită tonalitate), pe care le ascultam tot timpul, trăiam în tonul lor puternic și disperat. Le ascultam toată noaptea, îngrozită că o cheie se va răsuci în broască și cineva va năvăli în apartament ca să-mi facă rău. Auzeam clar pași care se apropiau și se îndepărtau de ușa mea. Singurul ajutor ar fi fost vecinii mei, Pia și Alec Paleologu. Dar aveam dreptul să-i îngrozesc și
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
eram la masă și ea era amfitrioană: era frumoasă, cu sâni mici, dar cu burtă, iar copiii ei erau goi la masă. Mă uitam la ei cu uimire - se prepara o supă de urzici, și în oala mare era o broască. Totul mă scârbea. M-am apropiat de mașina de gătit și am pus un capac peste oala clocotind - cu gândul că broasca se va înăbuși de abur, pentru că n-o puteam scoate de acolo! Ce vis! Foarte diferit de ale
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Mă uitam la ei cu uimire - se prepara o supă de urzici, și în oala mare era o broască. Totul mă scârbea. M-am apropiat de mașina de gătit și am pus un capac peste oala clocotind - cu gândul că broasca se va înăbuși de abur, pentru că n-o puteam scoate de acolo! Ce vis! Foarte diferit de ale altora - visez așa cum este în realitate, cu simboluri foarte clare. Lionel mi-a trimis din nou 10 000 de coroane suedeze pentru
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
februarie 1940 primesc ordin de concentrare la Regimentul 3 Vânători, Bolgrad de unde sunt repartizat la școala de ofițeri în rezervă. Armată la cataramă. Comandantul de pluton, sublocotenentul activ Ivănoiu, dădea cu barda în Dumnezeu. Dacă pierdea noaptea la cărți suplimenta “broasca”, culcat-sculat ca vai de noi, că mai bine am fi jucat noi pocher și nu el. În martie sunt avansat caporal și la două zile sergent. Pe 31 martie sunt trimis la școala militară de ofițeri de rezervă din Bacău
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Comunală și Atelierul Școlii. Casa era destul de izolată, având în vecinătate un teren de fotbal, un loc nisipos și un pârâu care trecea prin spatele ei. În podul casei se auzeau noaptea zgomote ciudate de șoareci sau de nevăstuici, iar broaștele și țânțarii de la pârâu făceau ca vara să nu fie tocmai plăcută în acest loc în care am trăit câțiva ani. Perechea de pichiri pe care mi le dăruise un sătean, aduse de la Iazu Morii, erau una albă cu picățele
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de bucuriile simple pe care mi le ofereau anotimpurile cu mirosurile și culorile lor, animalele de lângă casă, florile din curte și copacii care primăvara se umpleau de flori albe, iar toamna crengile se rupeau sub greutatea fructelor. Până și orăcăitul broaștelor de pe balta din spatele casei îmi era familiar și îmi bucura auzul în nopțile calde de vară. Uneori, în serile lungi de iarnă, contabila, însoțită de fiica ei, suplinitoare la școala din comună, veneau cu lucru la mine. Împleteam și vorbeam
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și chiar decât acasă. Se scăldau în iazul mănăstirii, mâncau raci fierți, caș dulce de la stână și, într-o știoalnă din pădure, de pe pârâul Pietrosu, făceau „aviație inamică”. Poanta asta era dintr-un film: la ordinul sergentului, recruții săreau ca broaștele în baltă, cu fața în noroi. Numai în chiloței, copiii arătau ca purcelușii și, dacă nu li se părea destul, își mai turnau nisip în cap. Deși nu reușea să se scoale devreme, Gruia se dăruise trup și suflet perieghezelor
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
argumentate în mod logic până la cele mai mici subtilități. Făceam și lucrările practice cu domnia sa. Era foarte practică. Făcea experimentele demonstrativ și ne oferea toate explicațiile necesare, apoi ne cerea nouă să le repetăm și să le explicăm. Lucram pe broaște, iar eu eram mâna dreaptă a sa. Dădeam „pantalonii” broaștei jos și apoi măsuram contracțiile musculare cu toate manifestările lor. Mi-a plăcut mult acest curs și m-am legat afectiv de doamna profesor. Am făcut cu doamna și cursul
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
și lucrările practice cu domnia sa. Era foarte practică. Făcea experimentele demonstrativ și ne oferea toate explicațiile necesare, apoi ne cerea nouă să le repetăm și să le explicăm. Lucram pe broaște, iar eu eram mâna dreaptă a sa. Dădeam „pantalonii” broaștei jos și apoi măsuram contracțiile musculare cu toate manifestările lor. Mi-a plăcut mult acest curs și m-am legat afectiv de doamna profesor. Am făcut cu doamna și cursul de Activitate nervoasă superioară. A fost un curs de înaltă
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
folosit metoda lui Pavlovskii, un metodist sovietic. Metoda consta în folosirea unor planșe succesive, suprapuse, pe care se lucra în timpul orei. Metoda era excelentă pentru lucrările practice la anatomie și zoologie. Am pregătit o lecție de laborator, de disecție la broască și de punere în evidență a legilor reflexelor medulare. Am făcut 3 planșe pe care le-am suprapus: una cu tegumentul al broască, a doua cu musculatura și a treia cu poziția organelor interne „in situ” la broască. Pentru efectuarea
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
excelentă pentru lucrările practice la anatomie și zoologie. Am pregătit o lecție de laborator, de disecție la broască și de punere în evidență a legilor reflexelor medulare. Am făcut 3 planșe pe care le-am suprapus: una cu tegumentul al broască, a doua cu musculatura și a treia cu poziția organelor interne „in situ” la broască. Pentru efectuarea disecției eu marcam pe planșă liniile după care elevii trebuiau să taie tegumentul broaștei pentru a putea pune în evidență musculatura. Eu am
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]