3,425 matches
-
ganglionilor bazali, cerebel și punte [6]. PREZENTAREA CLINICĂ [3,5] Simptomatologia depinde de mai mulți factori printre care de localizarea și dimensiunile hematomului, dar de obicei este cu debut brusc, deficit neurologic focal, ce progresează pe parcursul a minute-ore, însoțit de cefalee severă, grețuri vărsături, alterarea conștienței și creșterea tensiunii arteriale. Cefaleea apare în 40% din hemoragiile intracerebrale, versus la 17% din AVC ischemice. Este mai frecventă în hemoragiile lobare; apare cu frecvență egală în hemoragiile infra- și supratentoriale. Vărsăturile apar în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
Simptomatologia depinde de mai mulți factori printre care de localizarea și dimensiunile hematomului, dar de obicei este cu debut brusc, deficit neurologic focal, ce progresează pe parcursul a minute-ore, însoțit de cefalee severă, grețuri vărsături, alterarea conștienței și creșterea tensiunii arteriale. Cefaleea apare în 40% din hemoragiile intracerebrale, versus la 17% din AVC ischemice. Este mai frecventă în hemoragiile lobare; apare cu frecvență egală în hemoragiile infra- și supratentoriale. Vărsăturile apar în 50% din hemoragiile cerebrale, în special în cele subtentoriale. Se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cu pereți îngroșați, traiect sinuos, de multe ori cu aspect anevrismal, putând fi de asemenea sursă de sângerare. Creșterea presiunii la nivelul venelor, dilatarea vaselor, precum și tracțiunea exercitată la nivelul structurilor de înveliș ale creierului pot 403 duce la apariția cefaleei rezistentă la tratament, de multe ori pulsatilă [2,8]. Drenajul prin venele eferente ale MAV se poate realiza la nivelul sinusurilor durale, constituindu-se astfel într-un drenaj superficial, sau la nivelul venelor profunde - drenaj profund. EPIDEMIOLOGIE Dacă rata detecției
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
a fost de asemenea rezolvat chirurgical. CLINICA MALFORMAȚIILOR ARTERIO-VENOASE În cele mai multe cazuri MAV sunt leziuni silențioase, care evoluează fără simptomatologie sau cu simptomatologie nespecifică atribuite altor afecțiuni. Ruptura MAV generează hemoragie intracerebrală sau subarahnoidiană. Tabloul clinic mai cuprinde crizele comițiale, cefaleea și deficitul neurologic progresiv. În cazul copiilor mici, prezența unei MAV la nivel cerebral poate fi sugerată de apariția fenomenelor de insuficiență cardiacă, urmare a efectului de shunt vascular arterio-venos [2,8]. Hemoragia este cea mai frecventă formă de prezentare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
nivel [2]. Crizele comițiale reprezintă a doua manifestare ca frecvență a MAV Frecvența acestora este de 11 până la 33% la pacienții cu leziuni simptomatice [2,17]. Crizele pot fi atât generalizate cât și focale. Ca simptom de însoțire a MAV, cefaleea este de obicei de tip migrenos. Poate fi focală, unilaterală sau generalizată. Incidența cefaleei în cazul pacienților cu MAV nu este cu mult mai mare comparativ cu populația generală. Ca mecanism de producere sunt incriminate întinderea provocată la nivelul durei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
este de 11 până la 33% la pacienții cu leziuni simptomatice [2,17]. Crizele pot fi atât generalizate cât și focale. Ca simptom de însoțire a MAV, cefaleea este de obicei de tip migrenos. Poate fi focală, unilaterală sau generalizată. Incidența cefaleei în cazul pacienților cu MAV nu este cu mult mai mare comparativ cu populația generală. Ca mecanism de producere sunt incriminate întinderea provocată la nivelul durei mater, la nivelul sinusurilor venoase durale, precum și dilatarea arterelor nutritive tributare MAV [2]. Și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
din cazuri, în marea majoritate hemoragia intraparenchimatoasă fiind însoțită de hemoragie intraventriculară. Spre deosebire de literatura de specialitate, deficitul neurologic progresiv a fost, în experiența noastră, a doua cauză de prezentare, în 24% din cazuri, fiind urmată de crizele comițiale (16%) și cefalee (16%). DIAGNOSTICUL MALFORMAȚIILOR ARTERIO-VENOASE Diagnosticul MAV cuprinde tehnicile uzuale imagistice utilizate la nivel cerebral: examinarea CT, RMN și angiografia cerebrală, dar și tehnici mai elaborate, cum ar fi examinarea CT cu xenon, angio-RMN și RMN funcțional, angiografia cerebrală cu substracție
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de focar (exclusiv oftalmoplegia), în special pentru leziunile localizate la nivelul incizurii tentoriale, planșeului fosei anterioare sau sinusului sagital superior. Pacienții cu fistulă în regiunea cavernoasă prezintă chemosis, proptoză, edem papilar, ischemie retiniană, și ocazional, oftalmoplegie. Pacienții acuză de obicei cefalee și până la 50% prezintă sufluri sincrone cu pulsul. Sub 3% se prezintă pentru hemoragie subarahnoidiană. Fistulele sinusurilor laterale pot fi asimptomatice sau se pot prezenta cu tinitus, cefalee, tulburări vizuale fluctuante, scotoame, simptome de hipertensiune arterială și ocazional tulburări de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
pentru hemoragie subarahnoidiană. Fistulele sinusurilor laterale pot fi asimptomatice sau se pot prezenta cu tinitus, cefalee, tulburări vizuale fluctuante, scotoame, simptome de hipertensiune arterială și ocazional tulburări de memorie și demență. Fistulele sinusului sagital superior se prezintă de obicei cu cefalee, hemoragie, AVC ischemice, demență și cecitate corticală. Leziunile fosei craniene anterioare se prezintă cu hemoragie (91%) și pierderea vederii. DIAGNOSTICUL IMAGISTIC Explorarea de elecție pentru diagnosticul fistulelor arterio-venoase durale este angiografia selectivă prin tehnică Seldinger a arterelor carotide internă și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cerebrală, apoplexia hipofizară etc. Hemoragia intraventriculară prin „reflux” - are etiologia oricărei hemoragii subarahnoidiene (de asemenea, unele anevrisme dau frecvent IVH fără reflux). PREZENTAREA CLINICĂ Depinde de severitatea și cauza IVH. Simptomatologia poate fi minimă sau absentă sau pacientul poate prezenta cefalee bruscă, greață, vărsături, pierderea conștienței, uneori crize convulsive generalizate. Simptomele IVH secundare sunt date de hemoragia intracerebrală/subarahnoidiană, în funcție de localizarea și extensia hemoragiei. Evoluția este agravată de apariția hidrocefaliei obstructive prin blocajul drenajului de LCR. Starea clinică și prognosticul sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
agravării neurologice sunt multiple: compresiunea directă a trunchiului cerebral, hidrocefalia obstructivă, angajarea culmenului cerebelos și/sau amigdaliană. Gravitatea tabloului clinic este adesea corelată cu extinderea infarctului [18] și în special cu obstrucția arterei cerebeloase posteroinferioare. Tabloul clinic este dominat de cefalee, grețuri, vărsături asociate cu un sindrom cerebelos homolateral și eventual paralizii ale nervilor cranieni. Apariția tulburărilor de conștiență și vegetative poate semnala o compresiune de trunchi cerebral, o hidrocefalie sau iminența angajării cerebeloase. Agravarea neurologică poate surveni brutal în orice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
Se produce prin inflamație tisulară, deformări mecanice, distrucții și leziuni. Durerea neuropatică, de tip nevralgic rezultând din procese fiziopatologice, ce implică participarea intrinsecă a SNC. Durerea mixtă sau nespecifică are fie mecanisme mixte, fie criptogenetice. Din acest grup fac parte cefaleea recurentă și unele sindroame dureroase vasculare însoțite de altele vegetative. Tratamentul trebuie să fie precedat de o serie de investigații paraclinice și de laborator. Durerea psihogenă reprezintă a patra categorie, când factorii psihologici au un rol major reflectând debutul, severitatea
Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
semnul Hippocrate, „șarpele lui Hippocrate”. În sindromul Horton-Magath (arterita temporală), artera temporală este destinsă, sinuoasă, dură și sensibilă asociată cu congestie tegumentară locală, survenind mai ales la femei după vârsta de 50 de ani fiind periodică în crize acompaniate de cefalee temporală nocturnă, febră, grețuri și vărsături. Semnul Oliver-Cardarelli-Mac Donnel - coborâri ritmice ale laringelui, simultane cu sistola ventriculară - este întâlnit în anevrismul crosei aortei localizat pe bronhia stângă; - pulsații ale aortei abdominale: în treimea inferioară a regiunii epigastrice la pacienții astenici
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
IIb/IIIa ca agenți antiplachetari, în timp ce medicația anticoagulantă include heparina nefracționată, heparinele cu greutate moleculară mică, inhibitorii direcți ai trombinei, acenocumarolul și warfarina. În momentul actual dipiridamolul tinde să fie utilizat din ce în ce mai puțin datorită atât efectelor sale adverse (angina pectorală, cefalee, hipertensiune, hipotensiune, modificări ale segmentului ST-T și tahicardia). Medicația antitrombotică (anticoagulantă) rămâne rezervată pentru procedurile intervenționale sau la pacienții revascularizați chirurgical. Tratamentul hipertensiunii arteriale Hipertensiunea arterială apare frecvent la pacienții cu boală arterială periferică. Controlul hipertensiunii este critic pentru
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
sau imersia mâinii în apă rece, fiind mai frecvente vara, ulterior apărând și iarna. Crizele sunt inițial de scurtă durată, rar atingând zile sau săptămâni, devenind în timp mai severe și greu responsibile la tratament. Tulburări generale asociate sunt: palpitații, cefalee, vertij, valuri de căldură, hiperhidroză și, rareori, tulburări nervoase. Menționăm că în afara crizelor examenul fizic este absolut normal. Diagnostic pozitiv Diagnosticul pozitiv se face pe baza tabloului clinic, boala fiind întâlnită la ambele sexe. Investigațiile paraclinice sunt normale. Diagnostic diferențial
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
Whorwell, 2003; Simren, Ringstrom, Bjornsson și Abrahamsson, 2004Ă; disfuncții sexuale (Bakich, 1995; Hawkins, 1996, 1997bă; tulburări de somn (Hearne, 1993; Kingsbury, 1993; Hawkins și Polemikos, 2002Ă; probleme respiratorii (Wilkinson, 1988Ă; durerea cronică (Hilgard și Hilgard, 1994; Jack, 1999; Williamson, 2002Ă; cefaleea (Alladin, 1988Ă; tinitusul (Karle, 1988Ă. Hammond (1990aă, Heap și Aravind (2001Ă și Barabasz și Watkins (2005Ă au realizat o serie de treceri în revistă ale problemelor specifice medicale, dentare și psihologice. În acest capitol sunt examinate un număr de probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
problemele medicale, psihologice și comportamentale legate de stres. Trebuie să ne amintim că este extrem de important ca înainte de a realiza cu pacientul o intervenție hipnotică să fie realizate toate examinările necesare de către specialiști; de exemplu dacă tratăm un pacient pentru cefalee persistentă trebuie realizate toate examinările neurologice necesare, iar rezultatele trebuie evaluate. Nu mai este necesar să spunem că trebuie să păstrăm legătura cu specialiștii din alte domenii. Pentru tratamentul oricăror probleme este recomandat să se realizeze întărirea eului în primele
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
a începe tratamentul. Dacă nu a fost, atunci pacientul trebuie trimis imediat la medic. Dacă un terapeut care nu este medic tratează un pacient nediagnosticat, acest lucru poate avea repercursiuni serioase, mai ales dacă problema are o bază somatică. O cefalee este probabil doar o durere de cap, dar uneori ea poate indica mult mai multde exemplu o tumoră a creierului. În mod similar, durerea de spate este uneori un indicator al cancerului osos. Cu toate acestea, ca și în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de reducere a anxietății sunt de obicei suficiente. Cei care suferă de durere cronică, pe de altă parte, au în general un nivel mai crescut al depresiei și demoralizării (Axelrad, 1990Ă. Exemplele includ durerea din traumatismul medular, durerea de spate, cefaleea de tensiune, migrena, sindromul de colon iritabil, durerea facială atipică, durerea artritică și reumatică și durerea asociată cancerului (Hart și Alden, 1994, p.122Ă. Turk, Meichenbaum și Genest (1983Ă au împărțit durerea în mai multe tipuri: durerea acută( de ex.
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
discutate în capitolul 5, pentru a accesa dinamica inconștientă care menține sau exacerbează durerea. Hipnoza în tratamentul unor probleme specifice de durere Există multe dureri specifice care pot fi ameliorate prin hipnoză. Acelea discutate aici includ durerea de spate și cefaleea, problemele gastrointestinale și dermatologice, durerea asociată cu procedurile medicale (cum ar fi schimbarea pansamentelor și puncția lombarăă și cancerul. Durerea de spate Abordarea prin „noua hipnoză” dezvoltată de Aaroz (1985Ă încurajează pacientul să se centreze pe durerea de spate lombară
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
100Ă. Această tehnică are multe puncte comune cu puntea somatică, abordare discutată în capitolul 5, și poate fi înțeleasă în termeni de „vindecare psihosomatică”, respectiv de utilizare a proceselor mentale inconștiente sau ceea ce Rossi (1996Ă numește „prelucrarea hipnoterapeutică”. Migrena și cefaleea nemigrenoasă Beneficiile relaxării hipnotice și a sugestiilor pentru pacienții cu cefalee au fost raportate de Cederdreutz, Lahteenmaki și Tulikoura (1976Ă, Drummond (1981Ă și Carasso, Peded și Kleinhauz (1985Ă. În primul studiu au fost necesare trei sau patru ședințe de grup
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
discutată în capitolul 5, și poate fi înțeleasă în termeni de „vindecare psihosomatică”, respectiv de utilizare a proceselor mentale inconștiente sau ceea ce Rossi (1996Ă numește „prelucrarea hipnoterapeutică”. Migrena și cefaleea nemigrenoasă Beneficiile relaxării hipnotice și a sugestiilor pentru pacienții cu cefalee au fost raportate de Cederdreutz, Lahteenmaki și Tulikoura (1976Ă, Drummond (1981Ă și Carasso, Peded și Kleinhauz (1985Ă. În primul studiu au fost necesare trei sau patru ședințe de grup, în timp ce în celălalt au fost utilizate nouă ședințe de terapie de
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
în celălalt au fost utilizate nouă ședințe de terapie de grup și ședințe terapeutice individuale, iar pacienții au practicat relaxarea de două ori pe zi. Oricum, se pot realiza o serie de rafinamente care sunt specifice patologiei acestui tip de cefalee. A fost sugerat (Bakal, 1975; Adams, Feuerstein și Fowler, 1980Ă că în faza prodormală a migrenei există o constricție a vaselor de sânge craniene urmată imediat de o dilatare compensatoare care este responsabilă de unele simptome cum sunt durerea, greața
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
se spală cu apă călduța și soluție de bicarbonat 2-3%. Erizipelul Este o infecție acută a pielii produsă de streptococ. Microbii pătrund prin mici leziuni. Simptome: pielea este dureroasă, roșie, fierbinte pe piele pot apărea bășicuțe cu sau fără lichid cefalee și stare generală proastă frisoane Boala poate apărea în mai toate zonele organismului (mâini, picioare, urechi, sâni) Primele îngrijiri: punerea în repaos a regiunii afectate aplicare de comprese reci alcoolizate aseptizarea zonelor sănătoase din jur cu alcool iodat pentru oprirea
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
de astm bronșic. Un alt factor esențial pentru astm este hipersensibilitatea bronșica la doze minime de mediatori chimici, incapabili de a provoacă criză de astm la persoanele normale. Criză poate fi anunțată și de strănut, lacrimare, prurit la nivelul pleapelor, cefalee. La început, criza paroxistica este declanșată numai de alergene. Cu timpul, pe lîngă factorii emoționali, măi intervin și cei climaterici dar și cei reflecși. În 82 toate tipurile însă, criza apare mai ales noaptea cînd există acțiunea bronhoconstrictoare. De obicei
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]