7,296 matches
-
în jurul navei. Examina cu disperare fuselajul și pătrunse pentru câtăva vreme în habitaclu. Totul era vechi, de neînțeles, etalând o funcționalitate de care el nu avea nici un habar. - Degeaba cauți, strigă Arrus. Timp de sute de ani, Făurarii și-au chinuit mințile încercînd să înțeleagă... - Uite aici! E un șir ciudat de semne! - Da. Acolo scrie " Îl vom apăra pe Dumnezeul nostru de furia necredincioșilor!" Xtyn sări prin geamul spart al navetei și se apropie grăbit de Arrus. - Și asta ce
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
un ritual periodic, pe care îl repetă pentru a da oamenilor săi iluzia că mai formează încă o armată. Dar atunci ce sens aveau animalele alea? Bărbatul tăcu preț de câteva clipe lăsînd-o pe Oksana să rostească întrebarea care-i chinuia pe amândoi. - Crezi că le-a dat de știre spionul din psiac și ne-au sfidat? - Tot ce se poate. Parada asta este în stilul fanfaronului de împărat. A organizat-o știind că e spionat. Ne provoacă pur și simplu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cum Ariam se năpustește spre el în timp ce Maria ieșea grăbită pe coridor. Dintr-odată perspectiva se schimbă și se văzu pe el însuși, privit de sus, o biată păpușă dezarticulată pe care Ariam, un doctor și cei doi quinți se chinuiau s-o aducă în simțiri. Vorbeau cu toții. Țipau unii la alții și strigau și la el, dar nu le putea înțelege cuvintele și simți deodată că nici nu-i păsa de ceea ce ar fi putut să-i spună. Era ușor
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
încît scapă vederii umane. - Mă ameninți? strigă Bella pe un ton isteric. - O, n-aș putea ataca niciodată un Boszt, rosti serios Tars. Cât despre nenorociții ăia, zău că nu știu ce să zic, încheie zâmbind quintul, arătând către soldații care se chinuiau din răsputeri să ajungă la împăratul lor. - Bine, cedă brusc Bella. Am nevoie de voi și bănuiesc că pot să fac această concesie. Oricum, Maestrul vostru nu are nici o șansă să aterizeze pe Kyrall. Iar dacă o face, va compromite
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ajutăm pentru a putea hotărî asupra viitorului nostru. Așa! Spune-le acum despre planuri și despre felul în care se vor schimba lucrurile. - E în dreptul nostru să hotărâm ce avem de făcut pentru ca viitorul să nu mai fie atât de chinuit precum prezentul. Vrem să schimbăm viața noastră... Chiar și la adăpostul glugilor, mințile celor din jur începură să murmure aprobator în vocea ly, ceea îl încurajă pe Xtyn. Deplasează-te de lângă ai tăi, încearcă să ajungi într-un loc izolat
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
sub forma picăturilor diseminate în Galaxie și alcătuite după asemănarea Corpului celor O Mie de Voluntari nu ține seama de acest principiu." Oksana Bint Laesia - Introducere în studiul Regulamentului canonic 24. - AȚI FOST NEMAIPOMENIȚI! îi strânse Bella pe ambii quinți, chinuindu-se să le cuprindă umerii largi. Nici nu știu ce să admir mai mult. Tactica sau măiestria voastră. V-ați dezlănțuit ca niște fiare ucigașe. Credeam că anii de așteptare de pe Z v-au înmuiat. - Sire, dacă îmi permiteți, rosti Heyyn Tars
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
simplu că pentru controlul acestor indivizi trebuia ca mai târziu să apară o forță care să nu aibă alt scop decât păstrarea ordinii. În mintea tânărului, nu încăpea însă o asemenea idee, fiindcă nu înțelegea deloc de ce trebuie să te chinui să institui o ordine care să nu poată fi respectată în mod natural de toți membrii grupului și, apoi, să trebuiască să irosești energii prețioase cu toți aceia care nu se supun. Alaana îi explicase că lucrurile pe care i
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
lor trebuia să îl plătească pentru a avansa de la generație la generație. Xtyn nu se lăsase și argumentase că nu e normal ca aceia care au privilegii să fie tocmai conducătorii, iar Alaana râsese și îi spusese că oamenii se chinuiau de șapte mii de ani să reducă avantajele personale ale șefilor și nu reușiseră nici un progres semnificativ și că, dacă el va găsi o cale să rezolve problema asta, va deveni probabil conducătorul întregii omeniri și nu doar a celor
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
furtună. Viziunea oamenilor începu să se extindă. Talazuri imense își albeau spuma care lucea doar o clipă înainte ca vântul să o spulbere. Înțelegând ce dorește să realizeze Xtyn, războinicii Bratti se alăturară viziunii lui transmițîndu-le animalelor imaginea unui ocean chinuit de furtună. Forța viziunii era atât de mare încît Xtyn avea iluzia că își simte fața biciuită de stropi minusculi de apă, mânați de vânturi atotputernice. Cu mintea amăgită de această imagine, lentilele își pierdură primele coeziunea. Era imposibil să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Reveni cu ochii la raportul militarului. În ultima sa parte, era de-a dreptul entuziast și pronostica un răstimp de maximum șase luni până când întreaga planetă Alterna avea să revină la potențialul agricol de dinaintea celei de-a Doua însămînțări. Se chinui să se convingă că fie măcar și pentru vestea aceea și tot merită să fie mulțumit. Cu toate asta însă, fericirea întîrzia să-i lumineze mintea. "Aprecierea pentru lucrurile vechi e rafinament dar și precauție. Poate de aceea n-am
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
se mișca, ascunzîndu-i mulțumirea, atunci când răspunse. - Puțini dintre predecesorii mei au avut parte de rugăciuni și luminare la căpătâi. Majoritatea au avut morți violente, îl recompensă Abatele pe tânăr. Bucuros că Starețul îi dăduse ocazia să citeze din Texte și chinuindu-se să-și aducă aminte despre vreun novice care să mai fi avut șansa asta, tânărul rosti repede: - Dar lucrarea Lui a dăinuit; printre zidurile Abației încă nu vâjâie timpul. Ochii Abatelui se întunecară. Printre novici se spunea că un
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
distrus (în opinia sa) de căsnicie și de faptul că aceasta l-a obligat să producă în manieră promiscuă și ieftină poziția sa în legătură cu un confrate mai tînăr pe care îl vede în pragul aceluiași dezastru și pe care se chinuie să-l salveze, să-l scape de primejdie, printr-un act de curajoasă intruziune să-i spargă căsnicia, să-i anihileze soția, să provoace conflict între parteneri 89. Situația în care autorului i-a venit această idee este relatată la
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cu unul similar dintr-o narațiune la persoana a treia a aceluiași autor. The Pupil prezintă povestea unui tutore privat, Pemberton, și a pupilului său Morgan, mezinul bolnăvicios al unei familii americane constrînse de dificultăți economice din ce în ce mai mari, care se chinuie să supraviețuiască în calitate de turiști în Florența, Veneția, Nisa și Paris. Pemberton, care nu primește niciodată un salariu fix pentru serviciile sale, consideră că o compensație suficientă este personalitatea pupilului său precoce și inteligent, alături de care explorează Parisul: Au învățat să
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
precedentă, despre care dau dovadă niscaiva suferințe (s.n.), nu trebuie să stea în legătură cu oamenii cumsecade, atâta timp cât ține pocăința (XI.47, n.n.). Pentru crimele din această viață, sau pentru greșelile dintr’o viață precedentă (s.n.), unii oameni cu inimă înrăită sunt chinuiți de anumite boale sau diformități (XI.48, n.n.). După ce a îndurat acele chinuri, potrivit hotărârii judecătorului infernului, sufletul a cărui întinare s’a șters cu totul, se îmbracă din nou (s.n.) în părți din cele cinci elemente, adică se întrupează
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
trebuie să ne ferim de el, cum ne învață și Mântuitorul când zice: „și nu ne duce pe noi în ispită”. Aceasta mai are înțelesul acesta: și fă ca să nu fim ispitiți peste puterile noastre. Iar celălalt e pedepsitorul păcatului, chinuind prin dureri și necazuri dispoziția iubitoare de păcat. Amândouă aceste ispite, și cea cu voie și cea fără voie, le uneltește diavolul: pe cea dintâi ațâțând sufletul prin plăcerile trupului, iar pe cea de a doua o dorește diavolul, voind
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
durere trebuie să vedem clar, cu ochii inimii, că Iubitorul de oameni se găsește înaintea noastră. Dumnezeu vrea ca omul să fie conștient că El lucrează în inima sa, de aceea îngăduie duhului rău să-l ispitească și să-l chinuie, ca mai apoi să poată aprecia și prețui mângâierea dulce a Sfântului Duh. Pentru a ne feri de ispite și a discerne gândurile dumnezeiești de gândurile venite de la diavol, Părinții filocalici ne sfătuiesc ca, atunci când vrem să săvârșim o faptă
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
iar glasul conștiinței, acest ochi al minții și aspru judecător lăuntric, „ce nu se poate cumpăra cu bani și nici corupe prin daruri”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Femeia este legată prin lege...”, 4, PG., LI, 214 footnote> îl chinuie neîncetat. Însă, prin repetarea păcatului, și conștiința va slăbi și va ajunge să mintă, slăbită fiind de întunericul patimilor, iar binecuvântarea lui Dumnezeu nu mai odihnește asupra acestuia. Păcatul dezbină, împrăștie și tulbură pe om, pe când Duhul cel Sfânt sălășluit
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
-1904) În scurta sa existență, Cehov, prin personalitatea sa a determinat rostirea unor elogii emoționante: "ce fericire că printre noi a trăit un om ca Cehov" (Katherine Mansfield). Viața sa este uimitoare și înscrisă între mizerie (tuberculoza care l-a chinuit și în final, răpus) și mari satisfacții. Lev Tolstoi spunea: "Francezii au trei scriitori: Stendhal, Balzac, Flaubert"; l-am putea adăuga pe Maupassant; Cehov însă, îi este superior acestuia. "Pescărușul", "Unchiul Vania", "Trei surori", "Livada cu vișini" au intrat în
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
trebuie să ne ferim de el, cum ne învață și Mântuitorul când zice: „și nu ne duce pe noi în ispită”. Aceasta mai are înțelesul acesta: și fă ca să nu fim ispitiți peste puterile noastre. Iar celălalt e pedepsitorul păcatului, chinuind prin dureri și necazuri dispoziția iubitoare de păcat. Amândouă aceste ispite, și cea cu voie și cea fără voie, le uneltește diavolul: pe cea dintâi ațâțând sufletul prin plăcerile trupului, iar pe cea de a doua o dorește diavolul, voind
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
durere trebuie să vedem clar, cu ochii inimii, că Iubitorul de oameni se găsește înaintea noastră. Dumnezeu vrea ca omul să fie conștient că El lucrează în inima sa, de aceea îngăduie duhului rău să-l ispitească și să-l chinuie, ca mai apoi să poată aprecia și prețui mângâierea dulce a Sfântului Duh. Pentru a ne feri de ispite și a discerne gândurile dumnezeiești de gândurile venite de la diavol, Părinții filocalici ne sfătuiesc ca, atunci când vrem să săvârșim o faptă
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
iar glasul conștiinței, acest ochi al minții și aspru judecător lăuntric, „ce nu se poate cumpăra cu bani și nici corupe prin daruri”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Femeia este legată prin lege...”, 4, PG., LI, 214 footnote> îl chinuie neîncetat. Însă, prin repetarea păcatului, și conștiința va slăbi și va ajunge să mintă, slăbită fiind de întunericul patimilor, iar binecuvântarea lui Dumnezeu nu mai odihnește asupra acestuia. Păcatul dezbină, împrăștie și tulbură pe om, pe când Duhul cel Sfânt sălășluit
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
pot internaliza identități sociale negative (despre acest subiect vom vorbi mai pe larg în secțiunea următoare). Pe de altă parte, lipsa de sârguință a unor copii poate fi rezultatul unui calcul destul de rațional fundamentat pe rezultatele anterioare: „Oricât m-am chinuit până acum, n-am dobândit notele, laudele, premiile pe care le consideram meritate. De ce aș avea mai multe șanse de acum înainte?”. Iar notele depind, repetăm, nu numai de efortul copiilor, ci și de arbitrarul învățătorului sau al profesorului. Or
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dăm un exemplu simplu: în timpul războiului, o grupă de soldați a fost cartiruită într-o casă părăsită dintr-o localitate evacuată de inamic. Acolo rămăseseră mai multe scaune, dar nu mai exista nici o masă. Mai multe zile, soldații s-au chinuit să mănânce cu mâncarea pe brațe, până când unuia i-a venit ideea să scoată o ușă din balamale și, punând-o pe 4 scaune, au avut o masă foarte comodă. Această idee a venit foarte târziu, întrucât pentru noi toți
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
idei comune pentru medicina umană, care este, se știe, o medicină „psihosomatică”. Pentru frumusețea exemplelor date de Michel de Montaigne, menționăm În continuare cîteva: „O femeie care credea c-a Înghițit un ac odată cu Îmbucătura de pîine, striga și se chinuia de parcă ar fi avut o durere de neîndurat pe gîtlej, unde credea că s-ar fi oprit acul. Însă, Întrucît nu era nici o umflătură, nici partea din afară vătămată, judecînd că nu era decît Închipuire și Încăpățînare, din pricina unei bucăți
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
aibă dreptul de a-i disprețui pe oameni” (Alfred de Vigny). * „Să ne mulțumim cu ce avem, fără a face comparații.” (L.A. Seneca) Explicația ne-o dă tot marele filosof: „Niciodată nu va fi fericit acela pe care-l va chinui fericirea mai mare a altuia”. * „Nu da cu piciorul În cel nefericit, căci soarta e comună tuturor.” (Menander) Aceeași recomandare o face și La Fontaine: „Să nu rîdem niciodată de cei nenorociți: căci cine poate fi sigur că va fi
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]