3,515 matches
-
în întreaga lui carieră de chirurg. Tot în acest timp (începând din 1912), activează ca medic chirurg consultant și apoi medic primar la Asigurările Sociale. Participă la Primul Război Mondial (în calitate de medic chirurg), iar în 1919 își reia activitatea de chirurg principal al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale. Specializat în boli de gât, nas și urechi la Berlin (1921), devine Conferențiar suplinitor la Facultatea de medicină București în 1925, apoi Conferențiar definitiv în 1930, Director al Institutului de chirurgie „Regele Carol
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de muncă, cei trei profesori, propun Consiliului profesoral și susțin să fie chemat dr. Traian Nasta la conducerea catedrei vacante de Anatomie topografică și chirurgicală. Profesorul Traian Nasta și-a consacrat o parte importantă a activității sale profesionale ca specialist chirurg, profesor și director de spital la Asigurările Sociale. Un moment semnificativ al aprecierii contribuției sale a fost în anul 1937, cu ocazia sărbătoriri a 25 de ani de activitate în acest domeniu. S-au reunit atunci, pentru a elogia activitatea
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și director de spital la Asigurările Sociale. Un moment semnificativ al aprecierii contribuției sale a fost în anul 1937, cu ocazia sărbătoriri a 25 de ani de activitate în acest domeniu. S-au reunit atunci, pentru a elogia activitatea marelui chirurg, reprezentanți ai organizațiilor patronale și de salariați, asociațiile de medici și farmaciști, elevi și colaboratori ai maestrului. Sărbătoritului i s-a dat o mare prețuire, manifestarea fiind pusă sub patronajul unui prestigios comitet de onoare, alcătuit, printre alții din: N. N
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și mecanoterapie din Floreasca. În legătură cu această mutare, remarcăm, următoarele: În Buletinul Ministerului Sănătății și Ocrotiri Sociale, nr. 2-3 din 1944 este publicat rezultatul concursului, susținut la 14 mai 1943, de profesorul dr. Traian Nasta, pentru ocuparea postului de medic primar chirurg la Spitalul Floreasca Nou București. Profesorul Nasta - vine cu clinica la Spitalul din Floreasca (cadrele didactice erau retribuite de Ministerul Învățământului) dar pentru postul din spital, profesorul a dat concurs, a reușit - și din mai 1943 Spitalul de Chirurgie Floreasca
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
aceștia sunt: Sorescu Constantin - administrator, Ionescu Dragomir - contabil, Papadatus Iany - aj. mecanic, Bucur Gheorghe - fochist, Petre Paul și Mihai Gheorghe - paznici. Statul de salarii pe luna august 1932, cu antetul „Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale - Asociația Patronală” este semnat de Chirurg Primar Director, dr. Petre Topa. Deci acesta este numit în funcția de director încă din august 1932. Echipa preia administrarea spitalului și asigură pregătirea deschiderii acestuia - care va avea loc la 16 noiembrie 1932. O atestă Statul de plată pe
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
completează în lunile următoare echipa medicală: dr. Brancovici Mihai - radiolog, Dimitriu Ofelia - medic laborator (conform statelor de plată a activității). Așa cum declară el însuși, activitatea cea mai intensă, mai rodnică, de chirurgie ortopedică, dr. Petre Topa a desfășurat-o în calitate de chirurg primar prin concurs al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, la Spitalul de Accidente de Muncă și Mecanoterapie (1932). În primii 6 ani de activitate (1932-1938), dr. Petre Topa raportează că a efectuat aici peste 12 000 operații din care mai
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
în a omagia în cuvinte emoționante pe mentorul lor în domeniul chirurgiei și traumatologiei: dr. Petre Topa. Este subliniată bunăvoința ce o arată pentru cei dornici de instruire, generozitatea, îndrumarea părintească. Puternică este aprecierea făcută doctorului Petre Topa ca „Distins chirurg și director al Spitalului de Chirurgie, Accidente de muncă și mecanoterapie al Asigurărilor Sociale din București... felul cum conduce acest spital și pentru grija părintească ce o poartă asiguraților internați” (dr. Jebeleanu Ilie); „Chirurg desăvârșit, suflet ales, exemplu de muncă
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
făcută doctorului Petre Topa ca „Distins chirurg și director al Spitalului de Chirurgie, Accidente de muncă și mecanoterapie al Asigurărilor Sociale din București... felul cum conduce acest spital și pentru grija părintească ce o poartă asiguraților internați” (dr. Jebeleanu Ilie); „Chirurg desăvârșit, suflet ales, exemplu de muncă organizată și cu folos” (dr. Panaitescu Victor); „Eminent chirurg și desăvârșit organizator, care prin muncă neobosită a reușit să creeze primul institut de accidente de muncă din țară, recunoștință pentru tot ce am învățat
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
muncă și mecanoterapie al Asigurărilor Sociale din București... felul cum conduce acest spital și pentru grija părintească ce o poartă asiguraților internați” (dr. Jebeleanu Ilie); „Chirurg desăvârșit, suflet ales, exemplu de muncă organizată și cu folos” (dr. Panaitescu Victor); „Eminent chirurg și desăvârșit organizator, care prin muncă neobosită a reușit să creeze primul institut de accidente de muncă din țară, recunoștință pentru tot ce am învățat de la Dsa, ca intern al serviciului....” (dr. Haimovici Haim). În teza pentru doctorat în medicină
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
pentru care a fost creat: tratarea corespunzătoare, la nivelul cunoștințelor europene, a diferitelor forme de accidente. Aici, în acest spital, asigurații accidentați au putut fi redați vieții sociale prin munca intensă și neobosită, prin conștiința neclintită și prin abnegația conducătorului, chirurgul și eminentul clinician Doctor Petre T. Topa, care și-a consacrat toată energia de care dispune, întru alinarea suferințelor omenești”. Iar la Concluziuni se face următoarea precizare: „În Spitalul de Chirurgie, Accidente de Muncă și Mecanoterapie al Asigurărilor Sociale, condus
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
pe principiile unui Spital de Urgență și înzestrat pentru asistența de urgență în deosebi în traumatologie (urgențe specifice atunci mai ales, în mica și marea industrie bucureșteană). Mai adăugăm faptul că, directorul în funcție atunci, Petre Topa, era un reputat chirurg, membru în Societatea de Chirurgie, permanent participant la dezbateri științifice din cadrul ședințelor Societății de Chirurgie, raportor la unele Congrese naționale de chirurgie. A fost deasemenea (1939-1940), președinte al Societății române de chirurgie. Din unele date parțiale, la această clinică - concepută
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
P. Topa publică un auto-rezumat după raportul său la al IX-lea Congres Național de Chirurgie, București 6-8 noiembrie 1938, „Fracturile colului femural”, precizând că lucrarea a fost realizată la Spitalul de Accidente de muncă și mecanoterapie al Asigurărilor Sociale, chirurg șef dr. Petre Topa. În raport, aducând în discuție, mai ales experiența sa, dar și unele date din literatura internațională, dr. Petre Topa arată că în această speță de fracturi, tratamentul chirurgical este singurul mod prin care se pot obține
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Ministerul Sănătății - era concursul, regulă pe care nu o poate ocoli nici Traian Nasta, fie el profesor universitar. Așa se face că în Buletinul Ministerului Sănătății și Ocrotirilor Sociale, este publicat rezultatul concursului din 14 mai 1943 de medic primar chirurg la Spitalul Floreasca Nou. Reușind, profesorul Nasta își mută întreaga sa clinică la Spitalul Floreasca, cu excepția conferențiarului său, Dorin Dumitrescu, care îi ocupase, se pare, locul de director la Polizu. Deci clinica condusă de profesorul Nasta nu s -a înființat
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
au oferit serviciile lor învățământului medical (și în consecință studenților mediciniști); experiența lor proprie se referea la domeniul ortopediei, traumatologiei, accidentelor de muncă. Primul este dr. Ion Ghiulamila (1872-1936). Absolvent al Facultății de medicină din București s-a format ca chirurg la școala unora din cei mai prestigioși chirurgi români ai vremurilor sale. A mers apoi să se specializeze în ortopedie care, la noi, era rămasă în urmă; a lucrat timp de 2 ani în clinicile celebrilor profesori de la Berlin studiind
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
consecință studenților mediciniști); experiența lor proprie se referea la domeniul ortopediei, traumatologiei, accidentelor de muncă. Primul este dr. Ion Ghiulamila (1872-1936). Absolvent al Facultății de medicină din București s-a format ca chirurg la școala unora din cei mai prestigioși chirurgi români ai vremurilor sale. A mers apoi să se specializeze în ortopedie care, la noi, era rămasă în urmă; a lucrat timp de 2 ani în clinicile celebrilor profesori de la Berlin studiind cu predilecție anatomia și mecanica organelor de mișcare
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
docent de chirurgie ortopedică, sintetizează elementele principale, de fond ale începutului acestui domeniu al practicei chirurgicale. El remarcă la început, că această ramură a chirurgiei a făcut mari progrese în ultimele decenii (1900-1930), schimbând - în bine - câmpul activității principale al chirurgilor. Dacă înainte activitatea principală a chirurgilor se îndrepta spre organele viscerale, membrele (superioare și inferioare) erau practic neglijate, acum (era perioada anilor 1920-1930) chirurgia oaselor, articulațiilor și a mușchilor, interesează mult pe toți, găsind aici un câmp de activitate neexplorat
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
principale, de fond ale începutului acestui domeniu al practicei chirurgicale. El remarcă la început, că această ramură a chirurgiei a făcut mari progrese în ultimele decenii (1900-1930), schimbând - în bine - câmpul activității principale al chirurgilor. Dacă înainte activitatea principală a chirurgilor se îndrepta spre organele viscerale, membrele (superioare și inferioare) erau practic neglijate, acum (era perioada anilor 1920-1930) chirurgia oaselor, articulațiilor și a mușchilor, interesează mult pe toți, găsind aici un câmp de activitate neexplorat încă, unde știința și practica medicală
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cazuri și la timpul indicat, singure sau asociate unei intervenții, ori ulterior, asigură și completează rezultatul ei și îl fac să fie perfect. Dacă altă dată - consideră dr. Ion Ghiulamila - era o mândrie pentru un ortoped de a fi și chirurg, se poate spune acum - scrie el - că este invers, căci este de un mare folos științific și practic când un chirurg nu este un simplu operator ci cunoaște și are la îndemână și toate mijloacele ortopedice mecanice și fizice și
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
fie perfect. Dacă altă dată - consideră dr. Ion Ghiulamila - era o mândrie pentru un ortoped de a fi și chirurg, se poate spune acum - scrie el - că este invers, căci este de un mare folos științific și practic când un chirurg nu este un simplu operator ci cunoaște și are la îndemână și toate mijloacele ortopedice mecanice și fizice și le folosește în practică, căci fără acestea, rezultatele sale terapeutice nu vor atinge perfecțiunea. Dar pe de altă parte, tot evoluția
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Parazitologie umană și de Biologie generală cu studenții din anul I ai Facultății de Medicină. Paralel cu această activitate didactică urmează stagiile regulamentare de extern prin concurs (1896-1898) și de intern (1898-1901) în spitalele Eforiei. Susține concursul de medic secundar chirurg - reușește primul și alege postul respectiv în clinica profesorului Thoma Ionescu - unde lucrează timp de 4 ani. Aici, se crea la început de secol, o chirurgie nouă, modernă, științifică și doctorul Poenaru-Căplescu are prilejul să se integreze într-o clinică
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
prilejul să se integreze într-o clinică în care, ca urmare a sprijinului maestrului său, să poată face un număr însemnat de intervenții din cele mai diverse domenii ale chirurgiei de urgență. În perioada anilor 1908-1913 a funcționat ca medic chirurg, șef al serviciului de consultații din policlinica Așezămintelor Brâncovenești, iar între anii 1913-1923 ca medic primar chirurg la serviciul din Spitalul Brâncovenesc. În activitatea sa socială s-a alăturat acelor care căutau forme și soluții sociale de sprijin a lucrătorilor
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
face un număr însemnat de intervenții din cele mai diverse domenii ale chirurgiei de urgență. În perioada anilor 1908-1913 a funcționat ca medic chirurg, șef al serviciului de consultații din policlinica Așezămintelor Brâncovenești, iar între anii 1913-1923 ca medic primar chirurg la serviciul din Spitalul Brâncovenesc. În activitatea sa socială s-a alăturat acelor care căutau forme și soluții sociale de sprijin a lucrătorilor din întreprinderi, asigurările sociale - considera el - fiind instituția medicală care, ar putea veni în sprijinul celor fără
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
asigurările sociale - considera el - fiind instituția medicală care, ar putea veni în sprijinul celor fără suficiente mijloace materiale în a-și asigura sănătatea și îngriji boala. Cea mai mare parte din activitatea sa profesională este aceea desfășurată între anii 1924-1939; chirurg șef al Serviciului accidentelor de muncă la Casa Centrală a Asigurărilor Sociale. Experiența sa în domeniu îi permite să elaboreze monografia „Accidentele muncii, boli profesionale și asigurări sociale” (București, 1934), lucrare premiată de Academia Română. Strădaniile lui de-o viață - în
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
terminarea războiului și stagiile de spital ca intern, se dăruiește unei pregătiri de excepție în domeniul chirurgical. Colegii săi își aminteau că era deosebit de apreciat de șefii săi, în special de profesorul Thoma Ionescu pe lângă care s-a format ca chirurg. Devine asistent și medic secundar la început în Clinica de Urologie apoi la Spitalul Colțea și după aceea în clinica chirurgicală de sub conducerea profesorului Amza Jianu, la Spitalul Filantropia. Din această funcție a preluat conducerea Spitalului de Urgență, pe care
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
o personalitate în chirurgia românească: membru în Comitetul Societății de Chirurgie, în Comitetul de redacție al Revistei „Chirurgia”, unde ani în șir a fost secretar general, era asistent bugetar în clinica de chirurgie și semiologie a profesorului Amza Jianu, era chirurg primar prin concurs (din 1937) la consultațiile chirurgicale la Dispensarul nr. 8 al Asigurărilor Sociale din București (din care va demisiona în 1946 pentru a-și consacra tot timpul necesar, reorganizării Spitalului de Urgență). Dr. Firică, împreună cu colaboratorul său dr.
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]