3,276 matches
-
calitatea mediocră a clerului, și aceleași dorințe de reformă ca și restul Creștinătății. În anii 1510-1520, în jurul lui Jacques Lefevre d'Etaples și al lui Guillaume Briçonnet, viitor episcop de Meaux, se formează un mic grup de umaniști și de clerici dornici de o reformă a Bisericii prin întoarcerea la Evanghelie. Unii dintre ei sînt seduși de lutheranism încă din 1520. Între 1525 și 1534, ideile noi se răspîndesc în toate mediile, fără ca întotdeauna să fie ușor de deosebit ortodocșii de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
înspre Roma, să rupă cu tradiția gallicană, să se elibereze de sub tutela statului. După revoluția din 1830, în ziarul L'Avenir el cheamă la reconcilierea lui Dumnezeu cu libertatea. Roma îl va condamna imediat pe Lamennais, care părăsește Biserica, dar clerici sau laici rămași în Biserică sînt artizanii unei reînnoiri a catolicismului care dă roade din anii 1840 pînă în anii 1860. Vorbind mai pe larg, climatul de religiozitate al timpului este una din componentele "spiritului de la 1848". DOCUMENT 1 Legea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sub Capețieni, unul din cei cinci mari ofițeri ai coroanei, el este personajul principal al Consiliului regelui, pe care îl prezidează în absența regelui, și șeful administrației regale. La sfîrșitul Evului Mediu, el devine și primul personaj din Parlament. Canonice. Clerici care trăiesc în comunitate, urmînd o regulă (canon, în limba greacă), în jurul episcopului. Totalitatea acestor clerici formează consiliul catedral. Pot exista catedrale: este vorba în acest caz de un colegiu de canonici care servește o biserică colegială. Canonizat, canonizare. Canonizarea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
regelui, pe care îl prezidează în absența regelui, și șeful administrației regale. La sfîrșitul Evului Mediu, el devine și primul personaj din Parlament. Canonice. Clerici care trăiesc în comunitate, urmînd o regulă (canon, în limba greacă), în jurul episcopului. Totalitatea acestor clerici formează consiliul catedral. Pot exista catedrale: este vorba în acest caz de un colegiu de canonici care servește o biserică colegială. Canonizat, canonizare. Canonizarea este actul solemn prin care Papa, printr-o procedură adesea lungă, proclamă sfîntă o persoană. Această
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Dunăre cuprinzînd Valea Neckarului și Jura suabă. Roma a făcut din acest teritoriu o regiune deschisă colonizării astfel încît să creeze o zonă de protecție pentru Galia în fața popoarelor germanice. Acest teritoriu era supus impozitului (decima), de unde și numele. Cler, cleric. Clericul este un om al Bisericii, prin opoziție cu laicul. Este cel care are o funcție (din gr. Cleros, funcție) în Biserică. Totalitatea clericilor formează clerul, care este primul ordin al societății Evului Mediu și al Vechiului Regim. Clientelă. În
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cuprinzînd Valea Neckarului și Jura suabă. Roma a făcut din acest teritoriu o regiune deschisă colonizării astfel încît să creeze o zonă de protecție pentru Galia în fața popoarelor germanice. Acest teritoriu era supus impozitului (decima), de unde și numele. Cler, cleric. Clericul este un om al Bisericii, prin opoziție cu laicul. Este cel care are o funcție (din gr. Cleros, funcție) în Biserică. Totalitatea clericilor formează clerul, care este primul ordin al societății Evului Mediu și al Vechiului Regim. Clientelă. În Galia
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
protecție pentru Galia în fața popoarelor germanice. Acest teritoriu era supus impozitului (decima), de unde și numele. Cler, cleric. Clericul este un om al Bisericii, prin opoziție cu laicul. Este cel care are o funcție (din gr. Cleros, funcție) în Biserică. Totalitatea clericilor formează clerul, care este primul ordin al societății Evului Mediu și al Vechiului Regim. Clientelă. În Galia, cea mai mare parte a populației depindea de un nobil care îi asigura protecția în schimbul unei fidelități totale. Un sistem identic exista și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
În vocabularul feudal. Fidelitate jurată de vasal seniorului său. Criptoportic. Galerie subterană cu boltă care servește drept asiză unui edificiu superior (templu, portic de forum). Curia regis, Curtea regelui. În Evul Mediu, anturajul apropiat al regelui familia sa, cunoștințele apropiate, clericii săi -, vasalii, care ajută la administrarea domeniului regal și la guvernarea regatului. Complexitatea progresivă a organismelor de la Curtea regelui: Consiliul regelui Curtea regelui Parlament Camera de conturi Curie. Sală de reuniune pentru membrii unui ordo sau senat al cetății, care
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de Biserică începînd de la sfîrșitul secolului al X-lea pentru a limita răzbunările și războaiele personale. Pacea lui Dumnezeu proclamă inviolabilitatea anumitor locuri (drept de azil) și statutul protejat al bisericilor și al unor categorii de persoane (femei, copii, pelerini, clerici, negustori...). Armistițiul lui Dumnezeu (La Trêve de Dieu) interzice războiul în timpul anumitor zile ale săptămînii și în anumite perioade ale anului. Participanții se angajau prin jurămînt să respecte pacea, iar dacă nu o respectau, puteau fi excomunicați. Pacea lui Dumnezeu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și prin contactele dintre romanitatea răsăriteană și cea apuseană sau prin promovare unei împletiri de elemente spirituale între cele două vaste arii europene, printr-un misonarism autentic și martiric. Misionarismul teologilor daco-romani de vocație ecumenică rămâne pilduitor pentru generațiile de clerici și teologi creștini care se vor succeda pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu. Am încredințarea că volumul de față, intitulat Misionari și teologi de vocație ecumenică la Dunăre și Mare din primele șase secole, va fi primit cu bunăvoință și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
teologia spirituală evagriană, atât de evidentă în <<Așezăminte mănăstirești>> și în <<Convorbiri duhovnicești>>, făcea din Egiptul tot mai antiorigenist o patrie inconfortabilă” Se pare că Gherman și Cassian au ajuns la Constantinopol înainte de 403 - 404, unde s-au aflat printre clericii de încredere ai lui Ioan Hrisostom. De la părăsirea Egiptului până la stabilirea în Galia vor trece cca. cincisprezece ani. În tot acest timp crește autoritatea sa și astfel devine credibil în întreg spațiul creștin. Ca și alți refugiați origeniști ori evagrieni
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Ecumenic. 1. Traducerea în limba latină a unor scrieri patristice răsăritene, însoțite de prefețe personale. În perioada cât a stat la mult încercata Episcopie a Romei, Dionisie Exiguul a fost solicitat să traducă din marii Părinți și Scriitori ai Răsăritului. Clericii episcopiei i-au cerut să le dea în traducere latină măcar o parte din cărțile de doctrină ale credinței. După cum rezultă din scrierile pe care ni le-a lăsat, astfel de îndemnuri i-au fost adresate de papa Hormisdas și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
confrații săi, călugării sciți, în vederea apărării Ortodoxiei, în contextul discuțiilor hristologice, pentru combaterea nestorianismului. De asemenea, traducerea canoanelor nu arată o lucrare mecanică de arhivar, ci o cunoaștere a izvoarelor creștine ecumenice, precum și talent literar. Astfel, pune la îndemâna clericilor, monahilor de limba latină o parte din inteligența, disciplina și sensibilitatea canonică - patristică bizantină. Umbra de amărăciune și singurătate, care i-au întovărășit anii bătrâneții, n-a putut fi risipită nici măcar prin activitatea didactică de la mănăstirea Vivarium, din Calabria, unde
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
se dezvăluia, în urma unor deplieri ale imaginii, printr-una originară, Urbild sau "imagine fără imagine". Altfel, el a reluat prin teoria dublei priviri și a dublei vieți, contemplative și active, crezul benedictin, co-fondator alături de franciscanism al filosofiei implicării sociale a clericilor în viața cetății. Aici intervine o diferență majoră față de isihasm, care solicita retragerea din lume - deși o asemănare cu teoria mistică există, prin faptul că practicantul putea să regăsească divinitatea printr-un demers personal. Modalitatea este însă diferită, cea orientală
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau de mănăstiri constă în gesturi edilitare, de finanțare, de tipărire de carte etc., întărită fiind prin ceremonialuri religioase și prin respectarea ritualurilor comunității (modelul de cucernicie). La întâlnirea cu dogma religioasă, se formează modelele sacre, ale apologetului, ecumenului, ascetului, clericului sau monahului (pentru codul cultural), modelul sfinților eliberatori sau al sfinților martiri (pentru codul eroicului). Acestora li se opun, într-un modul al negării, anti-modelul creștinului trădător sau al ereticului (domnitor, boier sau războinic) și anti-modelul păgânului, asimilat în programele
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fost trimise însemnele obișnuite ale puterii, care să arate fie o relație solidă între cele două coroane, fie o atenție specială acordată noilor forme statale care optaseră pentru ortodoxie, implicit (sau: posibil și) pentru planul bizantin de guvernare. Efectele activității clericilor se fac resimțite însă mai greu, deși populația avea o istorie proprie în ce privește creștinarea. Acumularea materialelor de prozelitism, a obiectelor de cult, consolidarea ierarhiei clericale, stabilirea raporturilor cu puterea statală, cu populația, răspândirea lăcașurilor de cult au constituit tot atâtea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
exercitate de un sistem monastic el însuși secundar, deși profund ortodox (accent pus pe viața contemplativă, pe recluziunea isihastă, subordonarea totală față de mitropolie etc., într-un mod asemănător monahismului ortodox de sorginte micro-asiatică și athonită). Performanțe culturale și dogmatice ale clericilor au existat totuși, ca și semnele prezenței lor pe scena internațională a ortodoxiei. Această cultură religioasă de tip monastic s-a pliat pe o societate slab dezvoltată urban, care nu a putut să constituie alternativa economică, socială și culturală a
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
-l constrângă în timp să se asemene trecutului exemplar. Mecanismul imaginativ de suprapunere a nucleului epic cu circulație orală peste evenimentul istoric este "perfecționat" cu ajutorul cronicilor redactate în slavonă în secolul XVI (de tipul lucrărilor lui Macarie, Eftimie și Azarie, clerici cu înaltă poziție și cu influență la curtea domnească a Moldovei, dar și a scrierii lui Gavriil Protul, Viața patriarhului Nifon). Literatura hagiografică adaugă și ea un exercițiu de traducere a substratului istoric în imaginar, mutând definitiv accentul pe reprezentările
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ale Căderii, iadul și istoria reală. Modelul pentru refacerea traseului istoric al existenței unei colectivități se regăsea, așa cum se spune și în Chiriacodromion, în textele sfinte. Cu un astfel de exemplu și de sprijin moral în sursele credinței, cărturarii români, clerici sau laici, deși apelează la figuri și la fapte reale atunci când caută să fixeze reperele fondării neamului lor, ajung în timp la transformarea istoriei în mit și la supradimensionarea legendară a personajului central, strămoșul. Ce Sțitia coprinde loc mult, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
prin această delimitare opoziția închis-deschis (dintre chilie, catedrală sau grotă/mormânt și deșert); dimpotrivă, amplifică semnificațiile topografice ale spațiilor religiosului. Ceremonialul în biserică, deși are loc într-un spațiu închis, mediază comunicarea dintre om și divinitate prin călăuzele spirituale purificate (clerici), în timp ce modelul pustnicului permite un dialog direct cu divinitatea, într-un spațiu nelimitat. Locul și timpul specifice încadrează, așadar, practica religioasă și tipul de exercițiu spiritual, determinându-le un rol diferit. Simbolistica majoră a "locuinței", pentru că stă în relație cu
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
jertfei lui Iisus, omul medieval și-a trăit credința îndoliat și profund smerit. La un alt nivel, al imaginarului puterii laice, deși a rămas în toată perioada medievală simbolul spiritual incontestabil, Iisus a fost dublat în chip necesar de modelele clericilor sanctificați și de cele ale împăraților creștini, care au dat o valoare militantă credinței practicate și au mobilizat conștiințele credincioșilor în situații istorice dificile. Reflectând relația pe care domnul român a instituit-o cu lumea terestră, dar și cu lumea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
îl cunoaște iconodulia în civilizația occidentală. Împotriva tezelor lui Martin Luther și Jehan (Cauvin) Calvin, la rândul lor vehemente în acuzarea cultului sfinților și a căutării deliberate a efectelor estetice în pictura religioasă, biserica papală va relua argumentele folosite de clericii umaniști ai Renașterii, ca și pe cele în favoarea rolului catharctic al imaginii, de propensiune morală și spirituală. Dacă Reforma exalta cultul Scripturii și rolul muzicii religioase, Contra-Reforma va adula reprezentările picturale ale Sfintei Familii numite "iezuite" (Iisus, Maria, Iosif), ale
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și pe cele în favoarea rolului catharctic al imaginii, de propensiune morală și spirituală. Dacă Reforma exalta cultul Scripturii și rolul muzicii religioase, Contra-Reforma va adula reprezentările picturale ale Sfintei Familii numite "iezuite" (Iisus, Maria, Iosif), ale Părinților Bisericii și ale clericilor sanctificați. Secolul XVI înregistrează triumful definitiv al imaginii, consacrat prin Conciliul din Trento. Rezistența iconodulă se va opune ascezei reformaților cu un program agresiv și mai puțin nuanțat, provocând excesele artei și ale spiritualității baroce. Numit fie epoca "banchetului îngerilor
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
să-l înțeleagă? Licheaua, mediocrul, duduia hormonală? "Omul nou", multiplicat în puzderie de exemplare? În această "brambureală" dibaci întreținută, șarlatanii se chivernisesc pe rupte, se încotroțopenesc, își fac mendrele fără să le pese. Nu rareori, cu binecuvîntarea onctuoasă a unor clerici care nu și-au mărturisit toate păcatele. Demagogie, corupție, nevoi. În neștiința lor, de care ți-e și milă, în cecitatea lor, de care ți-e și silă, "inocenții" care, prin votul lor turmatec, participă, vai, la jocurile democrației (și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cel Mare (+ 461), iar ulterior intră și în liturghiile in die natali a martirilor și apoi în liturghiile solemne ale anului liturgic (secolul al VI-lea). La început, imnul Gloria era intonat numai de papa și era continuat de grupul clericilor care înconjurau altarul. „Acesta este motivul pentru care melodiile cele mai vechi din Gloria sunt simple recitative, mai degrabă asemănătoare cu o declamație decât cu un cântec”. În secolele VI-VII, va fi executat de schola cantorum, în alternanță cu
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]