7,605 matches
-
Silver Cut. 2 Daniel Chandler (2002: 149-150) menționează următoarele tipuri de coduri: A. Coduri sociale: limbaj verbal (fonologic, sintactic, lexical, prozodic, paralingvistic: grafologie, ton), coduri corporale (proxemică, kinezică, postura, expresie facială), coduri ale obiectelor ("commodity codes" coduri ale obiectelor), coduri comportamentale (ritualuri, jocuri); B. Coduri textuale: coduri științifice (matematică, medicina), coduri estetice (arte: poezie, pictură, muzica; curente: realism, clasicism), coduri stilistice, retorice, de gen (descriere, narațiune, figuri retorice), coduri mass-media (radio, televiziune, film, ziare, reviste); C. Coduri interpretative: coduri ideologice (individualism
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
02.1997 Date anamnezice semnificative: Elevul provine dintr-o familie dezorganizată, părinți alcoolici, care nu se ocupă de creșterea și educarea lui, este al cincilea din cei șapte copii. La venirea În școală, În clasa I, elevul prezenta grave tulburări comportamentale, Își agresa colegii, plângea fără motiv, nu știa cum Îl cheamă, nu știa să țină creionul În mână, nu frecventase grădinița; În prezent comportamentul lui s-a Îmbunătățit. Starea actuală a subiectului (capacități, competențe, lacune, puncte slabe, nevoi): a) Comportament
OBSERVAREA SISTEMATICĂ A UNUI COPIL CU CES. - Plan de intervenție personalizat. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina-Elena STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2157]
-
să meargă de mână cu Învvățătoarea dorință des Îndeplinită În primele săptămâni de școală. Așezarea unui astfel de copil În prima bancă, având ca și colegă una dintre fetele cele mai Înzestrate și care, din punct de vedere temperamental și comportamental, Îl aceptă fără rezerve, nediscriminatoriu, Întărește convingerea acestuia că el aparține unei colectivități și că În cadrul acesteia se situează pe o poziție egală cu poziția oricărui coleg. 3. ADAPTAREA CURRICULARĂ Urmărind cu consecvență integrarea funcțională a copilului cu tulburări de
MODALITĂȚI, METODE ŞI PROCEDEE DE INTEGRARE A COPIILOR CU TULBURĂRI DE DEZVOLTARE ŞI ÎNVĂȚARE ÎN ŞCOALA PUBLICĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia ADAMESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2148]
-
În urmă la Învațătură ar fi acelea care țin de subiect, dar și acelea care țin de mediu (familial, școlar, socio-cultural). Este bine cunoscut faptul că nereușita duce la scăderea interesului copilului pentru Învățătură, eșecul sever și repetat favorizând tulburări comportamentale: scăderea siguranței și Încrederii În sine, aversiune până la fobia școlară, chiar agresivitate. Imaturitatea școlară Un procentaj de 8-10% dintre copiii de 6-7 ani sunt “nepregătiți”, imaturi pentru a face față exigențelor școlare. Maturitatea școlară exprimă gradul de concordanță specifice clasei
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
acestea ducând la un comportament deviant; copilul marcat de timiditate, pentru a fi stimulat, trebuie permanent recompensat, În diferite forme, vor fi evidențiate inițiativele, pe care le are, intervențiile spontane, activitățile efectuate Într-un ritm mai vioi; Personalitatea psihoterapeutului, tipul comportamental al educatorului va dezvolta și influența motivația pozitivă a copilului, rolul modelului fiind foarte mare În reușita corectării copilului, rolul modelului fiind foarte mare În reușita corectării și integrării copiilor cu cerințe educaționale speciale; J.J. Rousseau afirma următoarele: “... aminteșteți că
IMPORTANȚA TERAPIEI LOGOPEDICE ÎN PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI ÎN REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU NEVOI EDUCAȚIONALE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
școală joacă un rol Însemnat În progresul lor educațional). Majoritatea elevilor cu cerințe educative speciale vor Întâmpina dificultăți legate de abilitățile de citire, scriere și calcul sau de vorbire și limbaj, abilități sociale puțin dezvoltate, dificultăți de ordin emoțional și comportamental. Implicațiile asupra procesului de Învățare pot fi rezumate astfel: dificultăți În receptarea, Înțelegerea și evocarea instrucțiunilor primite de la educator precum și În identificarea aspectelor relevante ale unei sarcini, capacitate mnezică redusă În ceea ce privește cunoștințele și abilitățile recent dobândite, lipsă de organizare, capacitate
DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE ÎNTÂLNITE LA COPIII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2161]
-
vii, pe care îi hrănesc cu lapte produs de glandele mamare, Mediu= totalitatea factorilor fizici, chimici, meteorologici dintr-un loc cu care un organism vine în contact (temperatura, umiditatea, solul, apa, peisajul); Metamorfoză= ansamblu complex de modificări morfologice, fiziologice și comportamentale suferite de unele animale în cursul dezvoltării lor ontogenetice; Monument al naturii= zonă sau obiectiv natural care se impune a fi conservat și transmis generațiilor următoare datorită importanței lor științifice, estetice sau rarității; Monoxid de carbon= gaz toxic, incolor, inodor
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
care să le asigure continuitatea în cyberspațiu. O contribuție originală la delimitarea și înțelegerea conceptului de comunitate virtuală o are Blanchard, care, într-o lucrare din 2004, sugerează studierea comunităților virtuale ca operând cu "forme de mediu emergente numite cadre comportamentale virtuale (virtual behavior settings). Acestea sunt create prin interacțiuni împărtășite ale membrilor și prin dezvoltarea unui simț al spațiului sau "locului" în comunitățile mediate computerizat" (2004, p. 2). Această abordare a comunităților virtuale are la bază noțiunea de sentiment psihologic
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
grupuri [online, nn] exploatează în mod creativ caracteristicile sistemului pentru a se juca cu noi forme și expresii de comunicare, pentru a explora identități publice posibile, pentru a forma relații care altfel ar fi improbabile și pentru a crea norme comportamentale. Făcând astfel, ei inventează noi comunități" (1995, p. 167). Autorii citați se exprimă astfel împotriva determinismului tehnologic care atribuie formelor tehnologice de mediere a comunicării un rol esențial în transformarea interacțiunilor umane. Și aceasta pentru că "o comunitate nu e o
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
și acțiunile sale, dar și prin personajul/personajele pe care le însuflețește și care populează spațiul virtual. Conform teoriei saturației sociale, ceilalți membri ai comunității beneficiază de pe urma interacțiunilor cu personajul creat, asimilând părți ale acestuia prin imitație, împrumuturi de modele comportamentale, scheme de gândire sau atitudini. Saturația socială intervine atunci când o persoană este implicată în mai multe relații sociale decât poate susține. Kenneth J. Gergen afirmă că mediile de comunicare moderne expun persoana de rând la "opiniile, valorile și stilul de
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Valorile principale ale acestui tip de comunități sunt puritatea și curăția sufletului ca mijloc de accedere spirituală. Aceste valori prevalează asupra altora, de tipul iubirii aproapelui. De aceea, membrii comunităților monastice se supun multor interdicții (de tipul abstinențelor) și reguli comportamentale care au ca scop eliminarea relațiilor interpersonale, obiectelor sau activităților care îi pot "întina" sau distrage de la preocupările religioase. Acest tip de comunitate este specific pentru religiile tradiționale, în timp ce protestantismul și religiile neoprotestante au respins și desființat formele comunitare izolaționiste
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de acces la comunitățile religioase este convertirea, care reprezintă procesul prin care o persoană trece de la o religie la alta în urma modificării convingerilor religioase. Aceasta reprezintă o schimbare psihică și valorică bruscă, entuziastă, puternic colorată afectiv și evidentă în manifestările comportamentale ale persoanei (Oates, 1984). De obicei, actul convertirii apare pe fondul unei crize personale și al unei căutări, mai mult sau mai puțin conștientizate, care conduce la destrămarea sistemul valoric și identitar anterior al persoanei. În urma convertirii, noul membru al
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Credinciosul aparține comunității chiar și atunci când nu se află în biserică (Cuciuc & Dupu, 1998). Apartenența și implicit participarea la comunitățile religioase prezintă două componente principale: componenta cognitivă (sau intelectuală), care se referă la acceptarea credințelor și dogmelor bisericii, și componenta comportamentală, ce include participarea fizică și emoțională la activitățile comunității locale. Cele două componente nu sunt în mod necesar sincrone. Există membri ai comunității religioase care își manifestă acordul cu ideile, dogmele și credințele cultului, dar nu practică obiceiurile și tradițiile
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
grupurilor. În cadrul transformărilor suferite de comunitățile religioase, se poate vorbi de o microevoluție ce caracterizează devenirea unei comunități dintr-un grup, format pe baza unor aspirații și valori comune, într-o instituție organizată în baza unui sistem filozofic, teologic și comportamental bine pus la punct. "Grupurile mici respectă inițial independența și opiniile divergente, consensul personal. Treptat, diferențele se asimilează și, pe baza asemănărilor și intereselor comune, se formează o uniformitate de idei și un model de comportament" (Cuciuc & Dupu, 1998, pp.
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
era unul neoficial, eterogen în ceea ce privește cele mai multe dintre credințe. Pe măsură ce numărul creștinilor a crescut, comunitatea s-a organizat, și-a definit un sistem de dogme și o ierarhie, reguli de conduită și criterii de admitere a noilor veniți. Ideile și modelele comportamentale diferite de cele dominante au fost declarate eretice. La un nivel care s-ar putea intitula macroevoluție, tendințele generale ale comunităților religioase par a fi înclinate spre diluarea formelor tradiționale de manifestare a religiei, spre diminuarea rolului clerului și spre
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
utilizatorii adesea întrerup comunicarea directă, față către față pentru a se implica sau a răspunde unei comunicări virtuale. Deși participanții se consideră prezenți în principal în cadrul virtual, ei sunt încă legați de cadrul fizic și acesta are impact asupra cadrelor comportamentale virtuale. Mai numeroase și mai bine dezvoltate sunt studiile care se concentrează asupra formei și pattern-urilor de comunicare și mai puțin asupra conținuturilor și semnificațiilor. Dintre acestea, o primă categorie de studii utilizează tehnologia rețelelor pentru a ajunge la
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
al realităților cuprinse în cadrul comunităților virtuale este relativ slab reprezentată, deși prezintă o serie de avantaje majore legate de reproducerea, controlul și verificarea datelor. Astfel, un studiu realizat de o echipă mixtă cu privire la relațiile de încredere, reprezentările sociale și tiparele comportamentale în cadrul comunităților virtuale a utilizat un design experimental care a avut la bază un joc computerizat special creat și denumit "Jocul încrederii", un program computerizat care modelează schimburile secvențiale între participanți (Kuwabara et al., 2007). Această metodă de cercetare ilustrează
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în comunitățile virtuale și care ocupă un loc important între subiectele de discuție ale membrilor (frecvență observată = 733, frecvență procentuală = 0,44%). Ei reprezintă una dintre principalele surse de autoritate în probleme teologice și unele dintre cele mai vizibile modele comportamentale și morale, ceea ce justifică ponderea pe care o ocupă în discursul religios al membrilor comunităților virtuale. În aceeași categorie logică a umanului în relație cu sacrul se înscrie o serie de termeni care se referă la viață și la evenimentele
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
bine reprezentate teme ale comunicării dintre membrii comunităților virtuale religioase este dimensiunea etică a vieții religioase. Principiile binelui și răului sunt o grilă de lectură a lumii pentru credinciosul ce caută o semnificație a existenței și se transpun în norme comportamentale motivate religios. Ponderea ridicată pe care o ocupă aceste subiecte se datorează faptului că ele sunt supuse în mod constant negocierii și redefinirii, în virtutea schimbărilor contextelor și paradigmelor sociale și culturale. Procesul de transformare a normelor religioase este cu atât
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
tradițiile specifice cultului la care aderă. Astfel, comportamentele tipice, evenimentele marcante și tendințele în ceea ce privește manifestările religioase din cadrul comunităților locale sunt familiare majorității participanților la cercetare. Se poate afirma că membrii comunităților virtuale religioase sunt în mare măsură preocupați de aspectele comportamentale specifice cultului din care fac parte. Faptul că un procent mare dintre subiecții cercetării se declară practicanți ai obiceiurilor și tradițiilor religioase poate fi asociat cu un nivel înalt al atașamentului față de biserica din care fac parte, ceea ce reprezintă adesea
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
comunități virtuale (τ=0,206 p<0,05). Acești subiecți prezintă, probabil, un nivel mai scăzut al atașamentului față de comunitatea locală, în timp ce păstrează convingerile religioase care stau la baza ei, considerând că există o discrepanță între crezuri, doctrine și manifestările comportamentale ale membrilor. Ei sunt în continuă căutare a unor comunități care să corespundă așteptărilor lor cu privire la o conduită pe care o consideră în conformitate cu valorile spirituale inițiale. Ideea reîntoarcerii la valorile primare (apostolice, în cazul comunităților creștine) este intens promovată în cadrul
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de cunoaștere (învățare) a elevului; o cale de conducere spre construcția cunoașterii individuale a acestuia; un instrument didactic cu ajutorul căruia îi determină pe cei aflați pe băncile școlii la un demers de asimilare activă a unor noi cunoștințe și forme comportamentale, de stimulare, în același timp, a dezvoltării forțelor lor cognitive, intelectuale. Pentru elevul care se găsește într-o situație oarecum asemănătoare omului care se ocupă de cercetarea științifică, metoda înseamnă drumul pe care acesta îl parcurge de la necunoaștere la cunoaștere
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
interne” precum: acte de înțelegere, scheme logice de memorare, strategii de gândire, motivație intrinsecă pentru activitate, stil creativ în abordarea sarcinilor - învățarea ca produs - un ansamblu de rezultate exprimate în termeni de cunoștințe, noțiuni, idei, norme, priceperi, capacități, strategii cognitive, comportamentale, atitudini etc.; - ele au un caracter relativ stabil, îi „aparțin” elevului și evidențiază saltul înregistrat de acesta prin raportarea la stadiul anterior - învățarea ca funcție de diverși factori (Gagné, R., 1975) i) condiții interne ce includ: - factori biologici (ereditatea, vârstă, dezvoltare
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
F 5. Legătura dintre procesul de învățământ și sistemul de învățământ este asigurată prin intermediul dimensiunii funcționale. A F 6. Sub aspect procesual, învățarea reprezintă un ansamblu de rezultate exprimate în termeni de cunoștințe, noțiuni, idei, norme, priceperi, capacități, strategii cognitive, comportamentale, atitudini. A F 7. Condițiile externe ale învățării școlare includ factorii biologici și factorii psihologici. EVALUARE Itemi cu alegere multiplă Alegeți varianta/variantele corecte de răspuns: 1. Formarea și dezvoltarea principalelor dimensiuni ce intră în structura „aptitudinii de școlaritate” este
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
în comportamentul și modul de acțiune al elevului; PREDARE - scări de clasificare: iau forma unor enunțuri care presupun manifestarea acordului/dezacordului, prin discriminarea între 5, 4, 3 trepte; - liste de control/de verificare: cuprind un set de enunțuri privind caracteristicile comportamentale ale subiectului într-o situație dată c.2. Investigația - specific: evaluează capacitatea de a aplica în mod creativ cunoștințele în situații noi, variate, prin rezolvarea unei probleme teoretice sau realizarea unei activități practice; - etape: - definirea problemei; - alegerea metodei/metodologiei adecvate
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]