136,312 matches
-
orchestră, ne-a lăsat pe mama și pe mine la tante Liselle, a luat o mașină și fuga în Banat. Etta a traversat singură bulversările de după război. Victor Marievici cînta Kreutzer. Ieșenii dădeau concerte pentru amatorii de muzică simfonică ai comunei Făget. Turneele le sprijinea societatea Astra. Cîntau, cîntau, cîntau, ignorînd că totul se prăbușea. Programele concertelor bănățene le am: Kreutzer, Sonata în la de Franck, Kreutzer, Rapsodia a 2-a de Brahms, Kreutzer, Concertul pentru pian nr. 1, în mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
murmurai formula obișnuită. -Domnul Bordave? -Chiar el. -Domnul Brunèche la aparat, pivnicerul dumneavoastră. Ce tot spunea acolo? Își spunea sieși domn: era un provincial. -Nu înțeleg. -Aduceți-vă aminte: Salonul miresmelor. Nu răspunsei nimic. Se lansă atunci în amintiri așa-zis comune despre care memoria mea nu păstrase nici cea mai mică urmă. Eram, afirma el, un client bun. La ultimul Salon al miresmelor de la poarta Champerret, cu șase luni înainte, cumpărasem de la el o ladă de gevrey-chambertin 2003. Admitea că îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
și adoptarea unei atitudini permisive față de „chiaburii” locului, deveniți dușmani ai poporului, care sug sângele celor cinstiți și sărmani, exploatându-le forța de muncă, despre o Înavuțire suspectă În raport cu câștigul și veniturile familiei, despre „viața de lux” dusă În timp ce „săracii comunei noastre abia-și duc traiul de pe-o zi pe alta” și multe alte vorbe adevărate (În parte) sau inventate de la un capăt la altul, spuse acum când știau că secretarul de partid dădea ca sigură schimbarea din funcție a
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
fi viitorul om de nădejde al nostru În teritoriu vă invit să vă alăturați cauzei noastre comune de a scoate poporul român la lumină. Și Încă ceva, veți fi integrat În structurile de conducere ale noii Gospodării Agricole Colective din comuna Pușcași! Apoi, apropiindu-se conspirativ de urechea lui Victor, continuă complice dar cu severitate: Știm de pedeapsa politică pe care ați executat-o, nu se va ține seama de acel incident pentru că vă percep ca un om de o bună
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
precum ploile cu gheață, reci și năucitor de dure. Poeștenii Începuseră să nu se mai Înțeleagă, se acuzau reciproc, se Învinuiau și uneori se ajungea de la schimbul de replici la schimbul de pumni și picioare. Se Înființase GAC ul din comună, se lucra oarecum organizat și se foloseau carele, căruțele, boii și caii cu care oamenii contribuiau forțat la „baza materială a gospodăriei colective”, Victor cedase căruța cu cei doi cai și a fost „ales” În funcția de magazioner al GAC
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
mai e și rahatul“ etc. Cine termină totuși de citit cartea are surpriza neplăcută să descopere încă un poem, pe ultima copertă. in stil funct ´ ionaresc Un tânăr cinstit, responsabil și bine pregătit profesional este numit secretar la primăria unei comune, unde funcționează un primar corupt. Între cei doi începe, bineînțeles, un război al nervilor, purtat de personajul pozitiv cu grație, iar de cel negativ într-un mod deșănțat și dizgrațios. Acesta este subiectul romanului Anotimpul tranziției de Baciu Tudor Codreanu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ar fi dacă, după studiul Sentimentul românesc al ființei, s-ar scrie unul intitulat Sentimentul paraguayan al ființei. Imun la asemenea ironii, Gheorghe Postelnicu încearcă să-l definească pe țăranul din Pârscovul de Jos în comparație cu cel din Pârscovul de Sus: „Comuna Pârscov are în componență 12 sate, cu unele trăsături care îi individualizează pe locuitorii săi. Pârscoveanul de jos poartă trufia unui trecut mai prosper și are înclinații spre social și filozofie, pe când pârscoveanul de sus, aflat în competiție cu cel
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
văzut un chestionar completat cu "de meserie hoț"? Începuse a fura de pe la șapte ani și se perfecționase destul de bine. Abia peste alți 17 ani a fost prins din cauza maică-sii. Femeie fără minte, cum îi spunea Pandele, se lăudase prin comună cu un mantou de hermină. Mi l-a dăruit băiatul, se lăuda prin sat. Așa s-a descoperit cine a dat lovitura la magazinul de blănuri și Pandele a luat patru ani de cazare gratuită pe cheltuiala statului român. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
politician Parpanghel ăsta. Numai că mereu electoratul îl respinge. Chiar dacă ar candida singur, el ar ieși al doilea. Lipsit de omenie și de caracter, mon cher! Un accident printre oameni. Supărări de la vot În ziua aceea reușisem să vizitez trei comune situate pe un traseu imposibil. Oamenii s-au adunat în număr destul de mare și se pare că le-am cîștigat simpatia multora dintre ei. Pe drumul de întoarcere, zdruncinat ca laptele cînd i se scoate untul, gîndeam în frînturi scurte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Îți spun astea ca să nu crezi că am ceva cu tine. Mulțumesc, șefu'! Peste trei luni Ionel trece șpaga dată la capitolul "pierderi". Doar Y este în căutare de alți chilipirgii. Of, candidații ăștia! În bodega "La calul sur" din comuna Cărbunari erau vreo 12 clienți, dintre care doar unul stătea cu o halbă de bere în față pe jumătate plină. Fericitul posesor al halbei cu prețiosul lichid nu se îndura s-o transfere în enormul său pîntec din motive de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ăștia de la PDLSDR nu discut, dom'le! Nu discutăm! Nici morți nu discutăm! Să cadă podul, eu unul nu-i ajut! Exact! Să se ducă naibii podul! Îi suim și pe ei, poate scăpăm de corupți. În crîșmă intră primarul comunei, jovial, bine dispus și chiar ciupit puțin. 'Trăiți, dom' primar, sar toți cei prezenți în poziție de drepți. Salut, fraților. Am o veste bună. Ce veste, dom' primar? Am primit două camioane cu ajutoare. Am pus totul în căminul cultural
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
compasiune. Din acel moment, băiețelul de 13 ani a căpătat convingerea că și mama lui îl iubește și ar fi gata să moară pentru el. Și-a pierdut liniștea bietul copil și a început să se intereseze. A plecat în comună, a întrebat și a aflat adresa din Constanța a mamei lui. Era sigur că o revedere i-ar trezi acesteia sentimentele materne, care ar duce în final la o viață alături de mama sa. Trebuia să împrumute niște bani pentru tren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
valiză. Ea îngerul său albastru, el conturul din care Dumnezeu a decupat cu foarfecele lumina în prima zi. O suferință comună nu implică neapărat o iubire comună. Suferința poate avea o simțire comună, o stare comună, limbaj, trăire, emoție, atitudine, comună; suferința identifică, apropie, unește, într-un singur of două oftaturi. Iubirea este Dumnezeire. Scoate din zidul cetății o cărămidă, strivește-o până se face pulbere roșie, apoi separă apa da foc, focul de pământ, pământul de apă, separă și le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
lu mama nu te las să intri. Ce tot vorbești acolo, drace?! Ai tras cu ochiul, pervers mic! Dacă află tanti Eugenia, te omor. Auzi? Te omor. Tat-tu e un curvar, a futut jumătate de sat, a futut toată comuna, m-a pus cu curu-n paie nesimțitul, cu forța m-a pus. Ia vino la mine, hai apropie-te, nu mănânc oameni. Să-ți vadă tanti cucoșelul, stai în pizda mă-ti că nu te omor. Ia-te-te ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
le expediau în aceleași desage, scrise cu creion chimic, făină, zahăr, ulei, vin, țuică, carne, ouă, fructe. Petru mirosea cutiile de carton, bine sigilate cu bandă P.T.T.R., unul câte unul, și le așeza piramidă în tindă. Vasile era venetic în comună. Oamenii îl respectau, știa cum să-i împace pe toți, dar mai mult decât atât știa să le vorbească. Orele petrecute pe lângă consiliu, miliție, școală, moară, crâșmă i-au deschis mintea. Era respectat, nu oricui îi era îngăduit să bea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a cauterizat simțurile, că și-a împietrit inima! Nu fi tristă, astfel de nuntași se întâmplă să vină neinvitați la petrecere, veselia le resuscitează invidia de oameni singuri. Casă de piatră, casă de frunză, casă de melc, pentru tristețile noastre comune! Neîncrederea putrezește tocul ferestrelor. Dansează, Genia mea, dansează! Noaptea de după nuntă sapă fântâni în icoană. Dansează! Flăcăii pulsează erecții perene scotocind ascunzișuri; fetele, umezite de rouă, după fereastră, așteaptă rândul; babele cercetează frânghia de rufe pe care soacra expune neprihănirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pierde statul din pricina puținei lui înțelepciuni. Dacă ne gîndim acum la acei seniori din Italia care și-au pierdut statul în vremurile noastre, cum sînt regele Neapolului, ducele Milanului și alții, vom constata, în primul rînd, o greșeală care este comună tuturor, în ce privește armatele, și care se explică prin motivele expuse inai sus. Vom vedea apoi că unii dintre ei, sau au avut poporul împotriva lor, sau, dacă acesta le-a fost prieten, ei n-au știut să se asigure împotriva
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Întorsese cu echipele care repietruiau drumul și, de aceea, cu prietenul nostru nu se putea discuta decît despre drumari și despre acel tată. I-a ex plicat că, așa cum pietruirea a Început de la Sătmar spre Beltiug ajungînd În a treia comună, adică la Rătești, tot așa se va Întîmpla negreșit și cu asfaltul. Pe mine și pe Zoli, care voiam să plecăm pentru că Înțeleseserăm totul, ne-a oprit cu două degete ridicate și ne-a vorbit românește, de vreme ce urma să mergem
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cum să zboare peste noi și să se ducă direct de la Ardud la Beltiug!... Să zboare peste noi, s-a mirat Zoli, să zboare?... De atunci, a rămas cu ideea că fîșia de asfalt ar putea să se arcuiască peste comună, ca să aterizeze și să se Întindă În altă parte, sub roțile altor mașini. Ăsta era Zoli... Puteai să te joci cu el românește, dar și să Înveți cu el limba maghiară, și cînd era de față, și cînd pleca acasă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
n-ai voie să-ți pui mintea cu Partidul! și mi-a sucit urechea stîngă pînă la o mare fier bințeală. De mult nu mai poruncesc popii În țara noastră, toată comanda e-n mîna Partidului, iar de Partid, În comună, mă ocup eu și tovarășii de la raion, ai Înțeles, măgarule? — Iai! — Te doare, hai? Dar mie să-mi placă dacă tu trădezi cauza Partidului și mergi pe la popi pe acasă ? Dacă vrei să-nveți la popa unguresc, Partidul o să te
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
tolănit pe malul unei bălți a Măriei, eu hoinărind cu Ionel Caița. — De ce l-ai adus aici? s-a oțărît Ghiță. Fostul lui coleg de bancă i-a explicat că am și eu dreptul de a umbla peste tot prin comuna asta. — Mă! - s-a rățoit Grosoș - du-l Înapoi la orbii lui de la Cluj și aruncă-l acolo! Nu pot să mă uit la el, vrei să orbesc și eu? Și mi-a azvîrlit În față un pumn de țărînă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
unii dintre evreii deportați se Întorseseră acasă. Jidovul rătăcitor Weisz a ajuns atunci la Rătești, intrînd În sat pe jos și amuțind pe toată lumea. Cu nările, Încerca să simtă dacă aerul e demn de respirația lui. Autoritățile române reinstaurate În comună printr un frontist al plugarilor ca primar, un moț cu glas tunător și pumnul greu, l-au repus degrabă În drepturi, i-au dat Înapoi casa și prăvălia. Nimeni nu i-a putut da Însă Înapoi soția și pe cei
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
vîrsta lui ori de ani apropiați, participa la exercițiile de premilitărie impuse de administrația maghiară. După Paști, să fi fost pe la sfîrșitul lui apri lie În acel an, 1944, toți premilitarii au primit o con vocare la primăria centrului de comună dintr-un sat vecin. Tinerii erau convinși că vor fi Înrolați și trimiși pe frontul de est. S-au sfătuit Îndelung Între ei, Încheind că nici nu-și doreau altceva. Nu ca să lupte pentru gloria statului maghiar visau ei linia
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pînă la destinație. — Ați Înțeles tot? — Da. — Aveți Întrebări? — Nu. Atîta doar că socotelile flăcăilor se băteau cap În cap cu noul program. Au decis să refuze Înrolarea În brigăzile de muncă și, odată ieșiți În ceată din reședința de comună, s-au pornit să cînte Pe-al nostru steag e scris Unire și altele la fel de Încinse. — Potoliți-vă, măi băieți, că vă omoară ăștia! Îi sfătuiau oamenii Întîlniți pe drum, dar ei nici pomeneală. Au intrat cu cîntec În Pișcari
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Îndemînă, tindă Îi spu neam noi, lip sită de ferestre. M-am apărat trăgînd zăvorul. Noroc că nu m-a surprins nimeni, dar lacrimile erau acolo, multe și curgă toare, după verdele verii. Ai mei nu avuseseră la sosirea În comună o casă a lor, iar statul le dăduse o locuință de serviciu tocmai În acea clă dire fiindcă tata ajunsese secretar, apoi președinte de Sfat popular, altfel spus, primarul comunei. Mama, secretara școlii, rămînea adesea la serviciu peste program ca să
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]