8,042 matches
-
alternanță nu sînt decît rezultatul schimbărilor fonetice care le-au dat naștere, convertite în opoziții fonice care au primit o anumită valoare, știința lingvistică a vorbitorilor preluînd o diferență materială, atribuindu-i valoare semnificativă și determinînd-o să poarte o diferență conceptuală. În principiu, este vorba, deci, de o opoziție de forme care rezultă din evoluția fonetică. Astfel, din lat. frater (acuz. fratrem, abl. fratre) a rezultat rom. frate, iar, prin preluarea desinenței -i de la declinarea a II-a , devenită specifică pentru
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ale transmiterii informațiilor. Și, întrucît cunoașterea este reflectarea în gîndire a realității, iar limba sistemul de semne prin care oamenii își exprimă și își îmbogățesc conținutul gîndirii, între limbă și cultură se stabilește o corespondență firească la nivelul sferelor lor conceptuale. În practica socială, cultura se realizează mai întîi ca reflectare, mai mult sau mai puțin adecvată, a proceselor, faptelor și elementelor naturale și sociale, presupunînd activitatea de înțelegere și de folosire a lor. Așadar, în cadrul procesului cognitiv, cultura este legată
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
funcțiile lor de bază. Ca atare, orice poate primi un nume, nu numai lumea materială, iar în cadrele glosocosmosului aceasta nu mai este cea propriu-zisă, lumea obiectelor, ci lumea construcțiilor spirituale. De aceea, arată Eugen Coșeriu, valorile lingvistice sînt valori conceptuale care se definesc prin opozițiile lor și prin funcțiile lor, iar nu prin criterii reale, date de înseși fenomenele realității 301. Din aceste motive, trebuie evitată eroarea confuziei dintre cunoașterea lucrurilor și știința lingvistică. Problema relației limbii cu realitatea capătă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sistemului, iar nu pozitiv, prin conținutul propriu. În același mod, valorile gramaticale sînt variantele pe care le pot concretiza, în diferite limbi, categoriile gramaticale, în ulti-mă instanță, deci, tot variabile ale semnificației. Cele două cazuri relevă aceeași situație, o evaluare conceptuală din perspectiva sistemului, fiindcă partea conceptuală a valorii este constituită numai din raporturile și din diferențele față de celelalte elemente ale limbii. Valoarea lingvistică are, după Saussure, și un aspect material, realizat tot prin raportarea dintre elementele limbii și concretizat prin
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
propriu. În același mod, valorile gramaticale sînt variantele pe care le pot concretiza, în diferite limbi, categoriile gramaticale, în ulti-mă instanță, deci, tot variabile ale semnificației. Cele două cazuri relevă aceeași situație, o evaluare conceptuală din perspectiva sistemului, fiindcă partea conceptuală a valorii este constituită numai din raporturile și din diferențele față de celelalte elemente ale limbii. Valoarea lingvistică are, după Saussure, și un aspect material, realizat tot prin raportarea dintre elementele limbii și concretizat prin diferențele fonice sau grafice. Raportarea limbii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dintr-o limbă, trebuie luat în considerare faptul că ea se manifestă în două ipostaze: ca limbă populară și ca limbă literară. Ca limbă populară, orice idiom este produsul vieții istorice a poporului căruia îi aparține și reflectă, în structuri conceptuale proprii numai ei, experiența și viziunea despre lume a poporului respectiv. Ca atare, filozofia etnică, corespunzătoare culturii populare și exprimată prin limba populară, deși nu se constituie ca o disciplină de sine stătătoare, este legată de aceste structuri, pe care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
radicalului), care determină nuanțarea sau structurarea conținutului. Numărul unor astfel de termeni nu este însă foarte mare, dacă limba-scop se caracterizează printr-un nivel ridicat de dezvoltare și de cultivare. Pe de altă parte, în unele lucrări nu apar inovații conceptuale și terminologice marcante, iar aceasta nu le împiedică să conțină idei înnoitoare și valoroase. Există însă și sisteme de gîndire în care asemenea inovații au un rol important și, în acest caz, sînt necesare mijloace speciale pentru a le releva
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
diferită, în principiu, în cazul filozofului, care exersează cugetarea cu abstracții, fondul fiind dat de concepție, iar noutatea de invenția ideilor, filozofia fiind o tendință spre cunoașterea absolutului prin efortul individual al personalității. De aceea, creația filozofului constă în valențele conceptuale ale cuvîntului, prin redimensionări și sistematizări ale conținutului, în vreme ce poezia, deși nu ignoră nucleele conceptuale, tinde spre dobîndirea unor plenitudini intuitive folosindu-se de corpul (forma) cuvîntului, tinde, deci, spre experiența absolutului. Prin urmare, arată Tudor V i a n
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
concepție, iar noutatea de invenția ideilor, filozofia fiind o tendință spre cunoașterea absolutului prin efortul individual al personalității. De aceea, creația filozofului constă în valențele conceptuale ale cuvîntului, prin redimensionări și sistematizări ale conținutului, în vreme ce poezia, deși nu ignoră nucleele conceptuale, tinde spre dobîndirea unor plenitudini intuitive folosindu-se de corpul (forma) cuvîntului, tinde, deci, spre experiența absolutului. Prin urmare, arată Tudor V i a n u ," filozoful încearcă dezlegarea enigmei absolutului și artistul năzuiește către întocmirea unei imagini a lui
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
nu presupune substituirea sentimentului prin idee, căci el trebuie să rămînă sentiment, și, în aceste condiții, cuvintele se combină într-un anumit mod încît să poată reda și să poată produce sentimentul 346. De aceea, poezia poate face loc elementelor conceptuale, dar dobîndește "plenitudine intuitivă"347 numai prin corpul cuvintelor și prin îmbinarea lor, încît să se poată realiza prin acest corp și prin această îmbinare intuiția ideatică, iar prin conținutul exprimat o structură ideatică. Poezia este, deci, la fel ca
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care este privită realitatea sau secțiunea din realitate interpretată. Totuși, o terminologie specifică are și filozofia, dar cu trăsături diferențiate în raport cu terminologiile științelor. În primul rînd, terminologia filozofică nu este unitară din mai multe puncte de vedere; fiind o creație conceptuală și singulară, fiecare sistem filozofic atribuie în multe cazuri conținuturi sensibil diferențiate termenilor pe care îi vehiculează. Prin urmare, spre deosebire de conținutul termenilor științifici, care este în general stabil, conținutul termenilor filozofici cunoaște o anumită mobilitate, încît el poate fi diferențiat
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
generalului și a universalului prin individual. Că nu este nevoie de admiterea unui astfel de principiu exceptiv este demonstrabil însă pe baza emendărilor aduse logicii clasice de filozoful Edmund H u s s e r l. Potrivit acestui gînditor, cunoașterea conceptuală se poate realiza prin individual și, în acest caz, individualul poate fi luat ca universal. Aceasta se întîmplă deoarece printr-un singur exemplar se creează intuiția unui mod de a fi, a unei esențe care clasifică obiectul individual împreună cu alte
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de stare emoțională și cognitivă prin care se ajunge "pe aceeași lungime de undă" cu alte persoane. În aceste condiții, s-ar putea aprecia că alteritatea, în accepțiunea dată de Coșeriu, este o specie a empatiei, însă fără o dezvoltare conceptuală în interiorul sferei acesteia, fiindcă apariția și folosirea acestor două noțiuni s-au produs în mod independent. Urmarea tradiției în folosirea limbii și alteritatea apropie pe individul vorbitor de comunitate și îl integrează în ea prin elementele comune cu alții. Cunoștințele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
creator poate fi din punct de vedere psihologic extravertit sau introvertit, fără ca aceasta să condiționeze valoarea realizărilor, deoarece forța de atracție a rezultatului activității modelează receptorul în sensul operei sale. Prin urmare, motivația operei este de fapt realizarea unui echilibru conceptual cu receptorul, căruia i se propun alternative emancipatoare pentru a i se induce o schimbare de orizont. Prin faptul că sînt realizări individuale, filozofia și poezia ar părea că nu intră în sfera obiectivității și, prin aceasta, a realității propriu-zise
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
stil de management favorabil ameliorării calității; promovarea valorilor, atitudinilor și comportamentelor care stimulează calitatea; stabilirea unor obiective clare; asigurarea unei comunicări reale și a muncii În echipă ; recunoașterea succeselor și a realizărilor; formarea și educarea În spiritul Îmbunătățirii calității. Cadrul conceptual și metodologic a ameliorării continue a calității, tehnicile și instrumentele care pot fi utilizate În acest scop sunt prezentate În standardele ISO 9000. 2.5. Managementul calității totale Calitatea totală este o noțiune dificil de definit. Există diverse perspective din
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
de jumătate din firmele care au adoptat programe de schimbare de tip business reengineering se pot lauda că au avut succes. Ce este reengineering-ul Ce nu este reengineering-ul o strategie managerială modernă nu este o nouă idee japoneză un model conceptual nou pentru reproiectarea proceselor de afaceri nu este o formulă magică de creștere spectaculoasă a performanței firmei reinventarea Întreprinderii nu se referă la a remedia superficial ceea ce există deja sau a efectua schimbări a lua totul de la Început, de la temelii
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
necesitate" (L'Etre et le néant). Nu găsim la acest Ioan Alexandru depresiv ("Poate și acuma-s în pământ") linia sobră a lui Blaga. Expresia nu validează totdeauna ideea. Prozaisme, supărătoare prin insistență, produc denivelări; deliricizat, discursul cedează pasul retoricii conceptuale, demonstrative; utilizarea lesnicioasă a versului liber favorizează adesea redundanța, totuși poetul cu certe disponibilități e o figură de prim-plan. După Infernul discutabil, o altă apariție relevantă, Vămile pustiei (1969), consolida poziția problematizantului încordat, opunând acum infernalului spectrul transcendenței. Pustia
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
poezia lui Mihai Ursachi, elaborată, organizată cu grijă și trasă în esențe, urmează alte norme decât cele ale oralității. Simulând ușurătatea și practicând consecvent deriziunea, autorul Poemului de purpură, comentator sever al existenței, veghează într-un relativism universal. Cantonată în conceptual, orientată spre insolit și atipic, impregnată de mister și deschisă fabulosului, lirica sa, producătoare de surprize și prospețimi, încântă prin rafinament și vibrație. Sentimentul, bombardat de ironie, rămâne în suspensie. Tot felul de simbolisme, multiple referințe culturale, nominalizări istorice și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
nimic, pînă la tăcere, înainte de care Christian Tămaș îl așează pe El (vezi lucrarea El, avatarurile unui articol hotărît, Editura Ars Longa, Iași, 2012), dar un El nerostit, sau rostit mereu în tăcerea veșnică. Ne putem aștepta la puține noutăți conceptuale, mai totul s-a spus sau se tace, sau curge. Căci aici este problema, de a regăsi fluiditatea gîndirii, curgerea elementelor, într-o dinamică, într-un ritm de o sacralitate indicibilă. Oricum, viitorul ne va aduce alte mijloace de comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Este o întreprindere pe cît de temerară pe atît de riscantă, un demers impresionant, profund, dar contestabil desigur. Istoria va valida sau nu asemenea prezumții. Valoarea cărții stă mai ales în modul în care Kaplan își pune la lucru aparatul conceptual prin analizele efectuate asupra principalelor centre de putere. Inedită este, în acest sens, analiza Iranului care are, prin poziția sa geografică, un rol de pivot. Este singura țară care face legătura între Marea Caspică și Oceanul Indian, țara care controlează strîmtoa
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
adevăr, daoismul este cel care a permis elaborarea teoriilor politice ce au dus la unificarea regatelor națiunii chineze într-un stat imperial (221 d. Hr.), cel care a furnizat confucianismului (ideologie de stat de pe vremea împăratului Wu 110 î.Hr.) armătura conceptuală, teologică necesară, cel care a rezistat încercărilor de penetrare ale altor religii în spațiul chinez: budismului (devenit Zen, după întîlnirea cu daoismul), iudaismului, islamismului, creștinismul ș. a. Daoismul a întruchipat continuitatea culturii chineze, grație remarcabilelor sale capacități de adaptare, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
acestui punct, Raymond Boudon, op. cit., pp. 152-155. 35. Thorstein Veblen, Théorie de la classe de loisir, ed. cit., pp. 23-24 36. Gilles Lipovetsky, „Luxe éternel, luxe émotionnel”, în G. Lipovetsky, Elyette Roux, Le luxe éternel, Gallimard, Paris, 2003. 37. Această distincție conceptuală a fost avansată de John Rawls, Théorie de la justice, Seuil, Paris, 1987, p. 574. 38. Marcel Gauchet, La démocratie contre elle-même, Gallimard, Paris, 2002, pp. 230-235. 39. Edward N. Luttwak, Le turbo-capitalisme, ed. cit., pp. 39-49. 40. Edward N. Luttwak
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
XX, mișcarea globală de afirmare a drepturilor omului a fost extrem de importantă pentru legitimarea cererii globale de drepturi cetățenești pentru femei. Agenda drepturilor omului susține cetățenia egală juridic pentru toți oamenii, fără diferențe de sex. O mare victorie simbolică și conceptuală s-a înregistrat la Congresul Națiunilor Unite pentru Drepturile Omuluixe "Congresul Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului", care a avut loc la Viena, în 1994, unde delegații au convenit că drepturile femeilor sunt drepturi ale omului. În același timp în care
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
punctele de contestare a regimurilor de gen și munca în folosul apărării drepturilor omului sunt toate strategii care merită susținere și efort neobosit. Totuși, cum remarcă și Mushakojixe "Mushakoji, Kinhide" (capitolul 12) și Hawkesworthxe "Hawkesworth, Mary E." (capitolul 13), schimbările conceptuale majore sunt necesare atât în „noile”, cât și în „vechile” „democrații”, dacă se dorește ca democratizarea să fie vreodată profundă și deplină. Globalizarea și schimbarea regimurilor de gentc "Globalizarea și schimbarea regimurilor de gen" Capitolele 2-8 identifică mai multe caracteristici
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
economice au fost recunoscute abia de curând de economiștii occidentali specializați pe dezvoltare. Cartea de față încearcă să arate cum pot conceptele să întărească sau să repună în discuție relațiile de gen și demonstrează că punctele de contestare includ chestiunile conceptuale. Mai arată, de asemenea, importanța vitală a femeilor atât pentru procesul de globalizare, cât și pentru democratizare și contestă discursurile și practicile care încearcă să țină femeile la un nivel invizibil. Acest volum contribuie, de asemenea, la dezvoltarea capacităților femeilor
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]