6,024 matches
-
atribuite Camerelor profesionale 453. Toamna anului 1933 avea să aducă noi luări de poziție ale georgiștilor pe tema crizei economice. Luând cuvântul, cu ocazia Congresului județean Târnava-Mare, în septembrie 1933, Constantin Economu, reprezentant al județului Hunedoara, analiza situația din industrie, concluzionând că "aproape întreaga activitate industrială e pe moarte. Cele mai multe fabrici și-au închis porțile, [...] lucrătorii flămânzesc, iar statul n-are ce încasa". Cauzele care au condus spre această situație erau, în opinia vorbitorului, politica financiară greșită, cheltuielile enorme, precum și sporirea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
că PNL-Gh. Brătianu se pronunța împotriva bugetului extraordinar, propus de guvern, pentru exercițiul 1934-1935, cerând "un singur buget, pentru toate nevoile statului, care să garanteze un control eficace în executarea lui"492. Analizând sumele alocate pentru diferitele ministere, reprezentantul georgiștilor concluziona că se menținea concepția guvernului asupra "statului polițist, birocratic și fiscal", opusă imaginii unui stat democratic și liberal. N. Constantinescu-Bordeni declara că proiectul dezbătut va obține de la partidul său "numai bile negre"493. Aprecieri asemănătoare au fost formulate de deputații
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ocazia noii întruniri, față de menținerea stării de asediu și a cenzurii și față de guvernul care le aplica 575. Gheorghe Brătianu observa că politica internă a României, așa cum era promovată, zădărnicea apărarea națională și pregătea aservirea țării unor puteri străine. El concluziona că această politică se datora unui etatism care concentra "bogățiile în mâinile câtorva profitori". Din nou era vizată camarila. La rândul său, Alexandru Averescu afirma că cea mai urgentă cerință în acele momente era revenirea la prevederile Constituției, pentru că starea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Pentru început, liderul georgist a acceptat ideea unei atitudini moderate față de palat 627. Analizând, însă posibilitatea de a accepta fuziunea celor două partide liberale și de a participa la o formulă guernamentală alături de Gheorghe Tătărescu, așa cum dorea regele, liderul georgiștilor concluziona că, acceptând, s-ar compromite în fața opiniei publice. Ar fi agreat, în schimb, o altă formulă care să asigure un guvern liberal, fără Gheorghe Tătărescu. În cele din urmă, în noiembrie 1937, Gheorghe Brătianu a optat pentru o soluție proprie
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Ilfov (Gh. Brătianu), Neamț (D. M. Sturdza), Mehedinți (M. Nicoară), Brăila (Radu Lascu), Iași (Gh. Brătianu), R. Sărat (C. Zamfirescu), Covurlui (Gh. Brătianu), Bacău (Atta Constantinescu), Năsăud (Stelian Ionescu)645. După alegeri, conducerea formațiunii politice georgiste a analizat rezultatele obținute, concluzionând că, împreună cu ceilalți opozanți, grupați în pactul de neagresiune electorală, și-au atins obiectivul principal, de a răsturna guvernarea tătăresciană. Ei apreciau însă, exagerând, că "alegerea din 20 decembrie a fost alegerea banului, a alcoolului și a bătăii". În aceste
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
reamintit situațiile în care diferite guverne române i-au nedreptățit pe românii macedoneeni, refuzându-le colonizarea, C.C. Giurescu a trecut în revistă zonele din țară în care românii se aflau într-o situație defavorizată, fiind numeric inferiori evreilor sau maghiarilor. Concluzionând, el sublinia că lipsea, în continuare, legea care să reglementeze colonizarea românilor de peste hotare 698. Deși admitea principiul superiorității numerice a elementelor de origine română în unele domenii de activitate, PNL-Gheorghe Brătianu respingea conceptele "numerus clausus" și "numerus valahicus", vehiculate
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
afecteze relațiile României cu aliatele sale tradiționale. Ca urmare, întrebările adresate lui N. Titulescu vizau modificările impuse de aceste tratative la nivelul politicii economice și al apărării naționale, precum și influența lor asupra relațiilor dintre România și aliatele sale. Șeful georgiștilor concluziona că problema graniței de răsărit a României era una de interes european, pentru că asigura libertatea Dunării și a strâmtorilor, fiind un element esențial al libertății politice și economice în această parte a lumii. Răspunzând, Nicolae Titulescu preciza că România dorea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de neutralitate numai în raport cu conflictul între doctrine și între ideologii. Liderul georgist se pronunța, cu fermitate, împotriva unui nou sistem de securitate colectivă, considerând că acesta ar fi devenit la fel de ineficient, ca cel promovat anterior de Societatea Națiunilor. Pentru viitor, concluziona vorbitorul, în politica sa externă România ar fi trebuit să mențină alianțele sale care aveau un caracter defensiv, (inclusiv cea cu Polonia), să consolideze Mica Înțelegere și Înțelegerea Balcanică și să păstreze raporturi normale, de bună vecinătate cu U.R.S.S.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
financiară nu ținea seama de calitatea serviciului. Emergența planificării urbane corespundea astfel grijii principale de a asigura dezvoltarea industrială și de a găsi soluții sociale. Planificarea urbană pusă la proba proprietății funciare Făcând un bilanț al acestei perioade, Alain Cottereau concluziona: "În ansamblu, planificarea urbană a anilor 1920 a cunoscut succesele cele mai importante în materie de echipare a habitatului, de infrastructură a transporturilor, de dotare și amenajare industrială (zone industriale portuare), în timp ce construcția locuințelor, politica funciară, controlul folosirii pământurilor și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
induse de asistența socială ce pretindea o bună stare fizică și morală a clasei muncitorești, bune de exploatat. Salvarea familiei nu mai era leitmotivul propovăduit de Frédéric Le Play, ci acela al tuturor filantropilor și reformatorilor sociali. Nici viața ieftină concluzionează Jules Simon în capitolul său despre locuința muncitorească -, nici coșul zilnic, nici legea agrară, nici dreptul la muncă nu sunt acelea care pot distruge sărăcia, ci întoarcerea la familie și la virtuțile vieții familiale"4. Jacques Donzelot a arătat că
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și adulți, între adulții clasei mijlocii și tinerii claselor populare. "Opoziția etică exprimată pe teren era cu atât mai pregnantă cu cât, pentru grupurile sociale în curs de mobilitate, educația era valoarea valorilor"200. Jean-Claude Chamboredon și Madeleine Lemaire au concluzionat pornind de la această stare de lucruri că marile ansambluri au vrut să impună imaginea unei societăți în care ascensiunea socială era posibilă pentru cei care se conformau "ascetismului mic burghez". Popularea în acest fel a marilor ansambluri se voia a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
propagandiștii guvernului de la Vichy. Antologia operei lui Frédéric Le Play este a doua operă publicată de Cahiers de l'Unité française (Caietele unității franceze), imediat după Les Appels aux Français (Apeluri către francezi) ale mareșalului Pétain. Cum să nu observăm, concluzionează nota de prezentare a lucrării, "în ce concordanță se află aceasta [opera lui Le Play] cu programul mareșalului? Familie, patrie, muncă, disciplină: există alte căi de a restabili o țară?" Vezi Oeuvres de Frédéric Le Play, Principes de paix sociale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care managerul școlar este responsabil de buna coordonare și implementare a schimbărilor la nivelul organizației școlare. Pentru aceasta, este nevoie de promovarea unui management care operează cu strategii motivante, care promovează cooperarea, comunicarea, implicarea, dezvoltarea personalului și a școlii deopotrivă. Concluzionând, putem afirma că există un raport de cauzalitate și interdependență între perspectivele de abordare a fenomenului schimbării. Chiar dacă inițial schimbarea a reprezentat o cerință a mediului social, școala fiind nevoită să răspundă noilor exigențe sociale, astăzi devine extrem de important ca
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
asemenea, școala s-a aflat după 1989 în poziția de organizație ce-și reevaluează misiunea, prin reanalizarea idealului educațional și orientarea spre valorile modernității. Acestea au atras după sine, revizuirea strategiilor de dezvoltare, promovarea unui management al calității în învățământ. Concluzionând, putem spune că, cel puțin la nivel educațional, schimbarea nu-și are o unică sursă generatoare. Ea depinde în egală măsură de existența unor agenți dispuși să se implice în inițierea și producerea schimbărilor, de existența unor circumstanțe, a unor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
indivizilor. Nevoile de formare ale personalului sunt diverse: de la nevoi cognitive, afective, psihomotrice, de cercetare, de consiliere etc., la nevoia de a munci în echipă, de a se implica în procesul decizional, de a-și îmbunătăți imaginea de sine etc. Concluzionând, putem remarca faptul că etapa diagnosticării nevoilor de formare a personalului permite stabilirea discrepanțelor dintre lacunele profesionale și nivelul performanței solicitate, precum și datele esențiale pentru conturarea unui posibil program de formare care să elimine/amelioreze aceste discrepanțe. g) Proiectarea și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
doar o ființă sensibilă și pasivă, ci o ființă activă și inteligentă; și, cum se pretinde în filosofie, îndrăznesc să am onoarea să gândesc" ( idem, p. 570). În panteismul gândirii sale, Rousseau încearcă să depășească speculațiile filosofice sterile, pentru a concluziona, cu luare aminte, că un om sălbatic, contopit cu natura, poate să ajungă să judece chiar mai sănătos decât un filosof civilizat. Rousseau a formulat încă de atunci problema deformării morale a spiritualității umane care are loc sub influența civilizației
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
să luăm în considerare contextul unui sistem social anterior comunicării de masă, în cadrul căruia comunitățile sociale și rețelele create de partidele politice, biserică, uniuni și asociații civice (Putnam, 2000) își puneau amprenta asupra consumului mediatic. În anii respectivi, cercetătorii au concluzionat că mesajele media erau filtrate printr-un proces de difuziune socială, ilustrat sub forma modelului comunicării în două trepte, propus de Katz și Lazarsfeld (Katz și Lazarsfeld, 1955). Această diseminare în trepte a informației media minimiza importanța discursului jurnalistic, accentuând
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
mai larg al mass-media și al jurnalismului. Într-o critică importantă adusă lui Lazarsfeld, Todd Gitlin (1978, p. 207) îi reproșa faptul că el și echipa sa au căutat doar "efecte" ale conținutului media specifice, individuale, măsurabile, pe termen scurt, concluzionând că media nu sunt foarte importante în formarea opiniei publice. În pofida acestor limitări, nu se poate omite contribuția majoră pe care descoperirea de către cercetătorii funcționaliști a grupurilor primare și a influenței lor a avut-o asupra evoluției studiilor dedicate media
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
deci cu alte cuvinte, care sunt criteriile de selecție. În perspectiva autoarei, evenimentele prezentate sunt produsul unei strategii și nu doar simple date, cărora ar fi suficient să le înregistrăm ocurența (apariția fizică). Prin extrapolarea acestei teze, Gaye Tuchman a concluzionat faptul că știrile trebuie interpretate ca fiind rezultatul unor acorduri implicite și explicite între practicieni. Rețelele profesionale coexistă însă cu instituțiile politice și sociale, ceea ce face ca știrile să devină miza unor strategii în cadrul cărora intervine o ideologie dominantă. Redactorii
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
etc. Această nouă direcție de studiu accentuează faptul că, pe lângă importanța percepută a anumitor subiecte, cadrajele afectează și conținutul opiniilor legate de subiectele respective (Slothuus, 2008). De Vreese, Boomgaarden și Semetko (2011) nu exclud niciun moderator al efectelor de încadrare, concluzionând că încadrarea acționează atât indirect prin înflunțarea percepției asupra importanței unui subiect (belief importance), cât și direct, prin oferirea de noi idei și sugerarea de noi conexiuni între ideile preexistente (belief content). Cu toate acestea, indivizii nu reacționează uniform la
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
sunt favorabile partidului sau candidaților susținuți). În ambele cazuri, doar simpla analiză rațională nu determină luarea unei decizii; există un al doilea nivel (subsidiar) de procesare a informației care depinde de activarea emoțiilor. Un studiu realizat de John Zaller (1992) concluzionează că nesiguranța telespectatorilor le direcționează atenția către informația politică și crește probabilitatea ca aceasta să fie reținută. Atunci când caută informații legate de scena politică, oamenii încep de la propriile lor valori și apoi caută informațiile care sunt în acord cu aceste
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
1 Sursa: Brants și Van Praag (2006). 2 Preluare după Le Bohec (2007, p. 46). 3 Rieffel (2005, pp. 118-119) distinge între "imaginea despre sine" (fr. l'image pour soi) și " imaginea despre celălalt" (fr. l'image pour l'autrui), concluzionând că între motivațiile interne ale jurnaliștilor și imaginea lor propagată social există un decalaj imposibil de depășit. 4 Sursa: McNair (1995/2007, p. 39). 5 Adaptare după van Cuilenburg, Scholten și Noomen (1991/2004, p. 259). 6 Hard news: materiale
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
sistolice la 140150 mmHg și a presiunii dias tolice în jur de 80-90 mmHg reprezintă un compromis benefic pentru o perfuzie optimă post-AVC (25). Antiagregarea pacienților cu AVC joacă un rol important în prevenția primară și secun dară. Studiile au concluzionat că aspirina, prin inhibarea adeziunii și agregării plachetare, reduce mortalitatea pacienților cu AVC ischemic acut, dacă este administrată în primele 48 de ore de la debutul simptomelor. Ridker și colaboratorii săi au arătat întrun studiu randomizat că doze mici de aspirină
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
Această abordare este utilă atât în urmărirea evoluției argumentului în istoria filosofiei, cât și în analizarea riguroasă a argumentelor recente care necesită o permanentă raportare la aceste variante tradiționale. Argumentele ontologice încep de la o premisă despre conceptul de Dumnezeu și concluzionează că El trebuie să existe. Fără îndoială, Anselm a dezvoltat un argument care i-a fascinat pe toți filosofii care l-au urmat. Până la mijlocul secolului XX filosofii si-au concentrat criticile asupra argumentului din capitolul II al lucrării Proslogion
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
existențe intenționale? Nu: deoarece ar fi posibil în acest caz să ne imaginăm un Dumnezeu și mai mare, un Dumnezeu care nu este doar o idee ci care există în mod actual (care are și existență formală). De aici se concluzionează că ființa care există doar intențional nu poate fi cea mai mare ființă concepută: îi lipsește un extra atribut al realității sau altfel spus existența formală 70. Să analizăm în continuare câteva aspecte problematice ale argumentului pentru a continua, mai
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]