4,459 matches
-
comunismului. Nu e, desigur, atât de simplu. Adevărul e oricum relativizat în societățile postmoderne. Opinia bate judecata. La noi însă, cele două tabere sunt foarte amestecate. Criteriul departajării nu ține nici de doctrine politice, nici de nivelul educației sau de consistența coșului zilnic. O națiune întreagă participă la concursul numit: cine e mai vinovat, dintr-o clasă politică în care nu avem încredere și pe care o detestăm, tocmai pentru că nu găsim modalitatea de a o schimba? E ceea ce observa Gabriel
Baconschi: Așteptarea majorității, o ”resetare” a jocului politic () [Corola-journal/Journalistic/43271_a_44596]
-
XX, Edgar Varèse, Iannis Xenakis, Olivier Messiaen, Gyorgy Ligeti, întregesc tabloul acestei ediții a festivalului anului 2000. Violoniștii Diana Cazaban și Juhani Palola, organistul Dan Radoveanu, formațiile "Violoncelissimo", "Aperto", "Hyperion", "Archaeus", "Pro Contemporania", ansamblul de percuție "Game", întregesc și dau consistență unei manifestări ce exprimă - printre altele, indiscutabil - o stare de spirit cu totul aparte. Aceea a rezistenței prin cultură. În deceniul precedent un asemenea festival nu își putea găsi loc, la noi, din considerente de ordin ideologic și politic. Astăzi
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
în fața mulajelor de plastic așa cum astăzi strămoșii lor se închină cu cușma în mână în fața ciorii vopsite livrate la metru (și douăzeci și cinci) de cinismul incomensurabil al unor avortoni ai istoriei. Remanierea operată zilele trecute cu viteză de Năstase are aceeași consistență a tinichelei: inși mutați de ici-colo, vechi fețe de incompetenți pozând în salvatori ai neamului - sau măcar ai PSD-ului. Aproape că-ți vine să-l preferi pe Năstase în postura de colecționar: când e vorba de picturi și cărți
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
scrie, până în 2001), ci și evoluția acestuia. Se poate vedea o distanță extrem de interesantă între critica sa de până în 1998-'99 și cea din 2000-2001. Radicalul s-a transformat într-un mult mai cumpănit autor, cronicile au căpătat mai multă consistență, iar diferența e cu atât mai vizibilă, cu cât și-a dispus textele după alte criterii decât cel cronologic; astfel încât după o recenzie din '97, de pildă, urmează o cronică din 2000, și tot așa. Daniel Cristea Enache face parte
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
de istorie a propagandei, a instituțiilor și funcționarilor care o profesează, ci duce aceste două tangente la film ca artă și expresie a libertății. Povestea este a filmului, iar studiul de caz cu un montaj critic minuțios și inteligent oferă consistență profilului teoretic al cărții. Criteriul estetic nu este abandonat, dar nu mai este absolutizat, filmul este corect plasat într-un context politic, iar criticul focalizează tensiunea dintre estetic și propagandă, dintre libertatea negociată a cineastului și constrângerile ideologice ale unui
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
lucrările sale mult mai puternic decît ar presupune, în mod firesc, actul artistic. Cu grave carențe de imaginație și fără acea detașare născută din conștiința relativismului oricărui act simbolic, pictorul se transformă într-un observator crispat și atribuie artei sale consistența realității însăși. În această prespectivă el este mai puțin sensibil la elementele de limbaj și la convențiile de construcție și mult mai preocupat să depună mărturie asupra faptului ca atare. Altfel spus, dimensiunea imanentă, denotativă și descriptivă a formelor sale
Mihailopol by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16475_a_17800]
-
trec apa”. Localizările și determinările temporale („oltețului 15, camera 305”, „ieudul fără ieșire”, „pantelimon 113 bis”, „blocurile din colentina”, „în ziua de paișpe, adică marți, adică ieri”) oferă simbolurilor și temelor „înalte” nu doar un cadru, ci și o efectivă consistență: una bizară, obținută acolo unde ar fi trebuit să dispară. Tehnica aceasta, de mare rafinament, o utilizează și Marin Sorescu (în poezie și mai ales în teatrul său parabolic); și nu întîmplător, regăsim în versurile lui Ioan Es. Pop anumite
Florile răului by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2636_a_3961]
-
extraordinar portret fizic, dar cu insinuări - cap mortificat) și familia fratelui ei își reamintesc de răscoala din 1907 (altă legătură cu prima nuvelă); se vor refugia la oraș; c) Schimbare de plan: episod intermediar (încercare de a oferi nuvelei oarecare consistență și diversitate epică) - unul dintre țăranii din prima scenă se duce în pețit; apare Bedros rugat de Capone (arendașul moșiei) să transporte bunurile de la conac la oraș (comunicare între cele două planuri); d) Același plan favorizat: venirea țăranilor la oraș
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
aliaților occidentali și fac proiecte utopice de informare și "sensibilizare" a guvernelor și opiniei publice din Vest. într-un fel, această corespondență e povestea dramatică a unei căderi în lume, a transformării viselor grandioase în mici realități fără prea multă consistență. Mulți dintre autorii acestor planuri făceau parte din generația care-și propusese în anii '30 să realizeze ingineria socială și nu fuseseră atinși încă de cinism și disperare. Există în literatura memorialistică chiar prea multe relatări ale urmărilor românismului aplicat
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
administrație. Emil Constantinescu este făcut zob (în calitate de președinte, dar și ca om), iar despre regimul său spune că și-a binemeritat ieșirea pe ușa din dos a istoriei. Nici liberalii sau democrații nu sunt văzuți în culori roz, lipsa de consistență a prestației lor în această legislatură și pactizarea (e drept, în chestiuni punctuale) cu PRM fiind aspru sancționate de analist. Cartea lui Stelian Tănase Zei și semizei. La început de secol oferă șansa unei mai bune înțelegeri a realității politice
Politică ș delicatese by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12576_a_13901]
-
nebunie cuminte." Potrivită autocaracterizare, această formulă deconcertantă, în frumusețea ei. De bună seamă, avangardiștii vor fi visat, toți, la silueta Măiastrei, care învinge materia, resimțindu-se, în același timp, de greutatea ei. De asemenea factură sînt luminile lui Roll, avînd consistența mata nu a mierii, ci a catifelei. Densități suspendate, texturi strunite de așezarea întîmplătoare dintr-un cadavre exquis, experimente ale epitetului, ale imaginii (norul de absint, "în penumbră au dansat păpuși albastre în bas", "pe aici sălciile cresc ca pescarii
Materii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7722_a_9047]
-
acum. Este un ton mai grav, mai solemn și poate mai puțin ludic-melancolic ca în "Uitarea". Referirea la teatru este una dominantă. Decisivă, aș zice. Și dureroasă. Desprinderea de realitate nu este altceva decît alunecarea către propria poveste. Umbrele capătă consistență. Poți să întinzi mîna și să le atingi. Ies din tine și îți populează ochii. "Cum să fac să nu mă rătăcesc?" se întreabă, repetitiv, autorul. Aruncînd ancore în memoria selectivă. Fantoma lui Cehov, proiecții din "Adunarea păsărilor" a lui
Odihna, iluzia mea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8195_a_9520]
-
ce scrie Bedros Horasangian: „ O construcție epică de amploare, mozaicată, stratificată, modulară, bine armată sub toate aspectele științei compoziției narative. Și dincolo de scriitura cu numeroase, elegante licențe stilistice, tema, ideea, subiectul care a aglutinat materia epică și i-a dat consistența necesară pentru a deveni un roman emblematic despre dramele secolului XX. Nu puține și încă, destule, sângerânde. Ca această traumă a poporului armean pe care Varujan Vosganian o prezintă din fragmente bine documentate. Invenția epică e minimă, totul e bazat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2867_a_4192]
-
Dumitru Avakian Cu diferite prilejuri mi-am exprimat punctul de vedere potrivit căruia nivelul, consistența vieții muzicale, nu sunt asigurate de frecvența cu care apar pe scenă, la noi, anume vedete ale vieții muzicale naționale sau internaționale, ci de calitatea concertelor camerale sau simfonice care se succed de la o manifestare la alta, de la o săpămână
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
pe măsură; ulterior, repetiția generală a fost deschisă publicului, un public pasionat care a covârșit sala de peste o mie de locuri a teatrului; a fost, în fond, cel de al optulea spectacol al seriei dedicate operei enesciene. Date fiind semnificațiile, consistența artistică, dat fiind ecoul european al acestuia, evenimentul poate fi comparat cu apariția cu ani în urmă a ediței discografice realizate de dirijorul Lawrence Foster la conducerea formațiilor Operei din Monte-Carlo și în compania unei ilustre echipe de soliști; poate
Oedipe-ul enescian în premieră italiană by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11937_a_13262]
-
ucis de amanta lui, nimeni alta decât Vulpea de Jad... Traiectoria lui Jen nu e coerentă (ba vrea să se mărite, ba nu, își dorește independența, dar nu și modul de viață pe care aceasta îl presupune) și asta afectează consistența scenariului. În plus, dialogurile, mult prea infuzate cu melodramă (unul dintre scenariști le compara cu replicile din operă), nu se ridică la înălțimea scenelor de acțiune (aici Eroul și Tigru și dragon sunt pe picior de egalitate din punct de
HollyKong? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12475_a_13800]
-
volum care se constituie - el însuși! - într-o promisiune; este promisiunea începutului de drum; căci autorul ne anunță că această serie va continua cu încă alte două. Portretele sentimentale sunt evocări și nu studii asupra diferitelor personalități care au dat consistență vieții noastre muzicale în deceniile de mijloc, de sfârșit ale secolului trecut, de început ale acestui secol. Compozitori și muzicieni performeri, soliști instrumentiști și cântăreți, notorii melomani, literați, teoreticieni ai muzicii, profesori, regizori de operă, folcloriști, muzicieni ce aparțin diferitelor
Cărțile noastre, cărțile muzicii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5370_a_6695]
-
plan paralel "realității ferme", îndeplinind funcțiunea de suplinitor al percepției nemijlocite a unor fapte, mișcări, evenimente care întîrzie să apară. În fond ea ocupă spațiul și timpul ei, iar faptul de a fi percepută altfel, la un alt mod de consistență, nu-i răpește gradul de realitate pe care desigur îl are... Pentru că, e clar "golul" nu există. Este un cuvînt impropriu, el nu exprimă nimic. Două alte cuvinte exprimă tot - prezență și absență. Primul este evident prin sine însuși. Al
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
aceleiași mări de viață și moarte. Viața și moartea sunt legate între ele în același fel și se cuprind între ele pentru că nu pot fi despărțite. Trebuie să înțelegem că lucrurile nu pot fi concepute în altfel decît - existente. (Spinoza) Consistența realului De aceea aspir, doresc modul de viață al prezentului, modul existențial al afirmării, al faptului de viață, de gîndire, irefutabil prin evidența lui. Sunt conștient de faptul că el cuprinde în însăși ființa lui toate celelalte foste sau viitoare
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
prezent la fel de indiscutabil. Totul este aici, toți și toate în viață, în gîndire, cei prezenți și cei absenți denumiți morți. Gîndirea se frămîntă ca fluxul și refluxul, aduce și retrage din conștiință făpturile sale. Ele se impun prin prezență și consistență, își pierd apoi greutatea, se ascund în trecut, dar revin mereu, mereu cu putere mai multă sau mai puțină. Marea, marea gîndire cuprinde totul, absolut totul în strînsoarea ei. Aș numi legătura asta, strînsoarea asta - consistența de moment a realului
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
impun prin prezență și consistență, își pierd apoi greutatea, se ascund în trecut, dar revin mereu, mereu cu putere mai multă sau mai puțină. Marea, marea gîndire cuprinde totul, absolut totul în strînsoarea ei. Aș numi legătura asta, strînsoarea asta - consistența de moment a realului. Adică prezentul este consistent tocmai pentru că gîndirea îl îmbrățișează acum cu marea ei putere. Dar lucrurile se schimbă și consistența lor poate varia. Și cei absenți pot deveni prezenți, în alt fel sau chiar în felul
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
Marea, marea gîndire cuprinde totul, absolut totul în strînsoarea ei. Aș numi legătura asta, strînsoarea asta - consistența de moment a realului. Adică prezentul este consistent tocmai pentru că gîndirea îl îmbrățișează acum cu marea ei putere. Dar lucrurile se schimbă și consistența lor poate varia. Și cei absenți pot deveni prezenți, în alt fel sau chiar în felul lor propriu, nu se știe. Totul este posibil. Am învățat să cred în forța lumii, o forță de necuprins. Ea singură este? - golul nu
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
lucru din lume, fapt de netăgăduit al existenței, mă înconjor deci cu acele fragile și pernicioase făpturi-năluci. Îmi desfășor viața pe o întindere fictivă și poate "eu" cel mai consistent dintre toate făpturile cunoscute mie, tocmai eu îmi răpesc din consistența mea. În felul acesta, trăind, gîndind astfel, disting în însăși ființa mea două straturi de ființare, - unul consistent, decis și altul fragil, imediat supus negației și dispariției. Apoi cînd zona ipotetică, domeniul aparițiilor posibile și incerte dispare, se produce o
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
domeniul aparițiilor posibile și incerte dispare, se produce o puternică contracție și eul meu relativ liniștit, visător la diverse posibilități de desfășurare ale vieții, favorabile și dimpotrivă, se trezește singur, neajutorat față în față cu o imensă și indescifrabilă realitate. Consistența "eului" parcă s-a redus pentru că scoica iluzorie nu mai este, dar odată cu dispariția ei a răpit și o parte din puterea și energia care au servit la făurirea ei. Iată deci un biet eu singur în fața lumii, o cîtime
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
redus pentru că scoica iluzorie nu mai este, dar odată cu dispariția ei a răpit și o parte din puterea și energia care au servit la făurirea ei. Iată deci un biet eu singur în fața lumii, o cîtime mică din forța și consistența ei reală. Dar o cîtime existentă, care aparține lumii. Ea ca atare are forța ei, - mai mică dar de aceeași natură. Așadar eul va putea să contemple lumea fără spaimă și fără iluzie. Recunoscînd forța și consistența lumii el va
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]