3,539 matches
-
de Mircea Eliade este cel al Suveranului înțelept Shun: „El stătea, pur și simplu, cu gravitate și reverență, cu fața îndreptată spre miazăzi (postura rituală a suveranilor) și asta era tot...”. Aceste puteri magico-religioase active în om călăuzesc societatea și cosmosul. „cine are o purtare dreaptă, nu are voie să poruncească.” Eliade inter pretează că prin gestul „săvârșit potrivit normei” își face simțită prezența „o nouă epifanie a armoniei cosmice”. * conform gândirii lui Mircea Eliade, confucianismul transmută gesturile, comportamentele în ritualuri
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
înaltă înțelepciune”, „filosofie sacră”. Magia este, așadar, un sistem de ritualuri și practici întemeiate pe credința în puterea magului de a acționa asupra realității cu ajutorul unor forțe neomenești, prin mijloace oculte sau paranormale. Supoziția gândirii magice este aceea că, în cosmos, există forțe oculte pe care omul le poate manipula în favoarea sau Împotriva lui. În mentalitatea veche, tradițională, magia era „știința și religia magilor”. Magii erau preoții lui Zoroastru și solii zeilor (chaldeeni, egipteni, Iranieni sau ai celor din America precolumbiană
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
trecerea dintr-o stare sumbră, în care e confundat cu Physis, la starea luminoasă a conștientizării sale”. * Xanthosis sau Citrinitas. Acum, „masa alb-argintie (lunară) este transformată într-o masă galben-aurie”. La nivel macrocosmic, fenomenul reprezintă organizarea, o anume „solarizare a cosmosului”. La nivel microcosmic, are loc „trecerea de la naIVitatea pură a copilăriei la maturitatea spirituală și la o stare aptă pentru integrarea conștientă a anthroposului în universul creat, dar și pentru comprehensiunea transcendentului”. Alchimistul obține acum inițierea și o cunoaștere a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
alt element de incertitudine, autorul a considerat că poate fi oportună și o incursiune În cronobiologie. Rezultele informării noastre au fost prezentate În acest capitol. 3.1.1 Generalități În contextul fenomenelor biologice universale, al relațiilor dintre ființa umană și cosmos, se pare că legi comune operează la ambele niveluri. Cu alte cuvinte, omul este unit cu cosmosul, deși există o frontieră reprezentată de piele, deoarece la acest nivel se Înfruntă ritmurile interne cu cele externe , respectiv factorii de mediu. Din
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
informării noastre au fost prezentate În acest capitol. 3.1.1 Generalități În contextul fenomenelor biologice universale, al relațiilor dintre ființa umană și cosmos, se pare că legi comune operează la ambele niveluri. Cu alte cuvinte, omul este unit cu cosmosul, deși există o frontieră reprezentată de piele, deoarece la acest nivel se Înfruntă ritmurile interne cu cele externe , respectiv factorii de mediu. Din acest punct de vedere, organismul uman poate fi considerat un oscilator biologic universal și cel mai complicat
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
în toate cele 11 ediții ale sale Titru Maiorescu păstrează aici nearticulat: „maestru” tocmai pentru a nu se da naștere la confuzii. Eminescu are, în manuscrise, chiar termenul italian: „maestro”. Este vorba de șeful de orchestră, acel „maestro” care dirijează cosmosul, acel „actor” sau „Demiurg” (cu sensul de administrator al Creației, de „zeu” pe care Vlahuță pare a-l înțelege astfel dar îl particularizează în omenescul bolnav): acesta a înnebunit pentru că „vechiul cântec”, acel „Carmen saeculare” care lustrează, nu se mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
înnebunit pentru că „vechiul cântec”, acel „Carmen saeculare” care lustrează, nu se mai aude. Altfel, cum poate crede Vlahuță sau cei care citează acest vers cu același scop că Mihai Eminescu își spunea sie însuși „maestru”?! Satirele descriu degradarea lumii de la cosmos la om cauza fiind că zeii s-au îmbolnăvit de omenesc; în „Luceafărul”, care urmează imediat, se stopează amestecul dintre zei și oameni iar lumea se însănătoșește. Cei care-l văd pe Eminescu însuși nebun în finalul poemului său ar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și înverzind pereții / Și poduri gri de piatră arcadele-i închid / Sub pâcla violetă a nordicei Veneții”. Nu fără a comunica și impresii stârnite fie de mișcarea materiei (Plop în viscol), fie de realizări omenești extraordinare, pe pământ și în cosmos, iar intermitent nu fără a ceda conjuncturalului ideologic, mai cu seamă în anii ’50. În Tainicul arhipelag (1964) ori în Pașii licornului (1989) se produce o regresiune în timpul interior, iar ca reflex o concentrare aproape gnomică a expresiei, ca în
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
a îndulci în pustie sălbăticia lumii”. În pustie nu uită de obligațiile cărturărești, scrie, citește, primește semnele de simpatie din presa literară, notează impresii despre poezia feminină (un amestec surprinzător de nume și cărți de toată mâna), meditează la „înduhovnicirea cosmosului” și nu uită să mai spună o dată că a fost fericit în detenție pentru că acolo a cunoscut taina botezului. „Convertirea este un acces la fericire”, explică el. Nu îi acceptă pe habotnici și, la urmă, „descotorosit de ură”, se roagă
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
Canonul jaina a fost redactat între secolele IV III î. Hr., dar unele pasaje sunt mult mai vechi și mai păstrează, poate, cuvintele înseși ale Maestrului. Mahăvīra neagă existența unui Zeu suprem care ar fi creat lumea, dar acceptă existența zeilor. Cosmosul este infinit și prin urmare nu are început și nici nu va avea sfârșit. Universul are două componente eterne: ajīva și jīva, inanimatul, neînsuflețitul, inconștientul, non-spiritul, respectiv animatul, însuflețitul, conștientul, spiritul. O trăsătură caracteristică a jainismului este panpsihismul. Această teorie
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
existau diferite școli sceptice, filosofi care se îndoiau de posibilitatea unei cunoașteri efective într-un domeniu sau altul, iar existența lor e pesemne indicatorul cel mai sigur al temperaturii și subtilității climatului intelectual. Existau gânditori care respingeau cu desăvârșire acel cosmos spiritual al transmigrației. Existau adepți ai predestinării, care credeau în transmigrație, dar care socoteau că toate ființele înzestrate cu simțire trebuie să cunoască orice soartă cu putință până să se elibereze. Pentru Gautama sunt relevante îndeosebi trei mișcări: upanișadică, yoghină
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
parte, idealul mesianic, al celui care se sacrifică pe sine pentru eliberarea semenilor săi, poate fi întâlnit nu doar la evrei și creștini, ci și la alte popoare. De pildă, ideea mesianică este prezentă în zoroastrism. Potrivit acestei religii, istoria cosmosului se desfășoară în trei etape: 1) Trecutul, conceput ca lupta între două împărății: a binelui, stăpânită de Ahura-Mazdă, și a răului, stăpânită de Angra Mainyu. Trecutul este dominat de Gayōmard și de moartea sa. 2) Prezentul, stăpânit de Zarathustra (aprox.
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
din lume, sunt cel mai bun din lume, sunt cel mai bătrân din lume; aceasta este ultima mea naștere; nu voi mai avea o altă existență”. Mitul nașterii proclamă deci că încă de la venirea sa pe lume, viitorul Buddha transcende cosmosul și abolește spațiul și timpul. Numeroase miracole anunță evenimentul. Astfel, în aceeași zi, la aceeași oră cu cea a prințului se mai nasc: 500 de negustori-șefi (kulika), 10 000 de fete, printre care și Yaśomatī sau Yaśodhară, viitoarea lui soție
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
fiind un nou început în perpetuarea vieții. Datina aceasta strămoșească constă în mod concret în înlocuirea elementelor ceremonialului funebru cu cele ale ceremonialului nupțial, dar în baladă, acestea din urmă sunt substituite, la rândul lor, cu elementele naturii, ale întregului cosmos, deoarece, așa cum remarca Mircea Eliade, în baladă, "semnificația acestei nunți nu mai este substituirea elementelor rituale cu scopul de a efectua simbolic o nuntă postumă; măreția fabuloasă a ceremoniilor mistice este răspunsul dat de păstor cruntului destin. El reușește să
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mireasă,/ Că la nunta mea/ A căzut o stea;/ Soarele și luna/ Mi-au ținut cununa,/ Brazi și păltinași/ I-am avut nuntași./ Preoți, munții mari,/ Paseri, lăutari,/ Păsărele mii/ Și stele făclii". După cum se observă, întreaga natură, pământul și cosmosul în elementele lor esențiale, participă la marea trecere a ciobanului în eternitate. Atmosfera este solemnă, dar și luminoasă, căci soarele, luna și stelele călăuzesc drumul baciului spre veșnicie, iar mândra "crăiasă", coborâtă parcă din basmele noastre românești, sporește strălucirea prin
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
căzătoare brăzdează cu lumina ei tăriile, infinitul, marcând astfel calea către locurile veșnice. În al doilea rând, această alegorie exprimă concepția poporului nostru despre moarte. Concepută ca o nuntă, moartea este văzută ca o formă de integrare a»vieții în cosmos, un mod de continuare a existenței în natură, o expresie a legăturii permanente a omului cu mediul în care trăiește. Astfel, moartea nu înseamnă un sfârșit, ci doar un nou început, o reîntoarcere a omului în elementele naturii veșnice din
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
poporului nostru, potrivit căreia omul nu moare, ci sufletul său migrează după moarte, trece într-o altă lume a veșniciei, opusă efemerului omenesc și terestru. De aceea ciobanul privește cu seninătate și detașare moartea deoarece prin integrarea în natură, în cosmos, "a reușit să găsească un sens nefericirii lui asumând-o nu ca pe un eveniment istoric personal, ci ca pe un mister sacramental. El a impus deci un sens absurdului Însuși răspunzând printr-o feerie nupțială nefericirii și morții". (Mircea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
a spus Al. Philippide în Considerațiile (sale) confortabile (I, Ed. Eminescu, 1970), rînduri la fel de frumoase ca ale americanului pe care, însă, unii fie că nu le-au citit, fie că le au uitat: „Ești - zice poetul - din aceeași substanță cu cosmosul, frate cu stelele și azurul. Frate prin materie, nu prin spirit, care nici nu știi bine ce este.” *Am urmărit, la TV, Casa noastră, piesa lui Genoiu. Diagnostic definitiv: tipul n-are intuiție artistică! Tot ce spune cade greu. Impresia
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
impasul moral în care a intrat. Din nou, la ascultarea textului shakespearian, m-a emoționat profunzimea pasiunilor de care sînt cuprinse personajele, ilustrată prin frecventele lor referiri la elementele primordiale. Iubirea - mărturisește Othello - îl sistematizase interior, îl adunase într-un cosmos; absența ei înseamnă (de aici drama) distrugerea acelui cosmos, haosul. Și astfel, scena pe care evoluează devine scenă planetară, iar lecția întîmplărilor transcende epoca în care ele se petrec. Nu e o lecție doar pentru martori, ci pentru umanitate. Cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ascultarea textului shakespearian, m-a emoționat profunzimea pasiunilor de care sînt cuprinse personajele, ilustrată prin frecventele lor referiri la elementele primordiale. Iubirea - mărturisește Othello - îl sistematizase interior, îl adunase într-un cosmos; absența ei înseamnă (de aici drama) distrugerea acelui cosmos, haosul. Și astfel, scena pe care evoluează devine scenă planetară, iar lecția întîmplărilor transcende epoca în care ele se petrec. Nu e o lecție doar pentru martori, ci pentru umanitate. Cu fiecare operă, Shakespeare - a spus-o Eminescu, marele său
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ontologia lui Mircea Eliade pornind de la un fragment din LEpreuve du labyrinthe, această minunată biografie spirituală a gânditorului. Vizând existența, autorul stăruie asupra ideii de totalitate, deci de integrare a părții în tot, a vieții (de natură sacră) în cosmos. Cosmosul cu ritmurile și ciclurile sale este privit de filozof ca un organism viu și, în același timp, ca o condiție fundamentală pe baza căreia omul își asumă condiția umană. Cosmosul lui Mircea Eliade posedă și el o interioritate mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
lui Mircea Eliade pornind de la un fragment din LEpreuve du labyrinthe, această minunată biografie spirituală a gânditorului. Vizând existența, autorul stăruie asupra ideii de totalitate, deci de integrare a părții în tot, a vieții (de natură sacră) în cosmos. Cosmosul cu ritmurile și ciclurile sale este privit de filozof ca un organism viu și, în același timp, ca o condiție fundamentală pe baza căreia omul își asumă condiția umană. Cosmosul lui Mircea Eliade posedă și el o interioritate mai mult
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
părții în tot, a vieții (de natură sacră) în cosmos. Cosmosul cu ritmurile și ciclurile sale este privit de filozof ca un organism viu și, în același timp, ca o condiție fundamentală pe baza căreia omul își asumă condiția umană. Cosmosul lui Mircea Eliade posedă și el o interioritate mai mult decât sensibilă ce se manifestă prin ritmul cosmic, ritm care ne comandă existența și ne revelează sensul ei ascuns. Un alt text propus pentru analiză vorbește de înstrăinarea prin lașitate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Bérenger se numea, pe vremea aceea, la București, Eugen Ionescu, martor Îngrozit al rinocerizării prea multora dintre prietenii săi. Pentru el, legionarii În cămășile lor Înverzite, de rinoceri, erau „fiare Înlănțuite”, Întruchipând „bestialitatea și nelimitata prostie a omenirii și a cosmosului”, iar cântecele lor un „răget de fier, cu vorbe de fiere și fier, scuipând fiere și fier”. Rinocerita avea să reapară, Însă, și după evadarea lui Ionescu din Patria rinocerizată... Rinoromânia socialistă, cine ar putea-o uita? „Tot ce am
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
schimb, avem (sau aveam) un «crăvățel» de catifea neagră, brodat În fir de aur, cu monogramă, piesă de podoabă a portului național săsesc, purtat doar de sărbătorile noastre tradiționale - un fel de marcă de identificare cu micul și straniul nostru cosmos săsesc. Mama mea putea și ea foarte bine să mi-l vâre pe furiș În valiză, când am plecat la brigada comunistă. Dacă o făcea, procedam ca D-voastră (sau ca «eroul» din Lipova). Nu știu precis când l-am
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]