11,061 matches
-
experți în caligrafie, iar colajele de către artiști profesioniști. Rezultatele obținute au demonstrat că expectența evaluării a influențat atât calitatea poeziilor, cât și a colajelor create, deși impactul respectiv s-a observat asupra originalității, și nu asupra caracteristicilor tehnice ale produselor creative. Interogatoriul posttest a demonstrat că subiecții au fost relativ nemulțumiți de calitatea lucrărilor lor în condițiile de evaluare expectată. Un astfel de rezultat sprijină ipoteza conform căreia creațiile nu au fost produse sub impulsul motivației intrinsece, iar nivelul lor calitativ
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
este estimativă, ipotetică. Asemenea niveluri ajustate de fidelitate nu ar trebui să substituie indicatorii efectivi ai consensului la care ajung evaluatorii. Rezumat Cercetările experimentale relevă capacitatea anumitor condiții experimentale (coacțiunea, supervizarea, evaluarea) de diminuare a rolului motivației intrinsece asupra contribuțiilor creative. Importanța condițiilor menționate a fost remarcată atunci când evaluările au provenit din surse diferite (inclusiv computerizate), deși efectele lor sunt oarecum selective. În unul dintre studii, s-a observat un impact negativ asupra originalității, și nu asupra caracteristicilor tehnice ale creațiilor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
observat un impact negativ asupra originalității, și nu asupra caracteristicilor tehnice ale creațiilor. Trebuie să recunoaștem că apar unele dileme referitoare la valoarea explicativă a teoriei motivației intrinsece (Runco, 1994a, 1994c), dar ele nu demonstrează absența motivației intrinsece la indivizii creativi, ci explică implicațiile acesteia din perspectivă cognitivistă (Lazarus, 1991). În contextul studiului nostru, motivația intrinsecă reprezintă marca unei variabile dependente utile 4. Să reținem că Hennessey (1989) considera că sistemul de evaluare și recompensă are un rol inhibitor; afirmația contrazice
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în cercetarea experimentală. Experimentele operaționale Dezbaterea experimentelor operaționale în cadrul unui capitol destinat creativității poate părea surprinzătoare, deoarece perspectiva operațională în ansamblu pune accent pe aspectele vizibile ale comportamentului, iar afectivitatea, atitudinile și alte procese subiective, posibile elemente constitutive ale complexului creativ, au fost deja revizuite. Cu toate acestea, cercetarea operațională a dezvoltat o serie de metode utile în studiul creativității, iar din prisma metodologiei experimentale tradiționale cercetările elaborate și desfășurate pe baza ipotezelor operaționale sunt considerate până în prezent cele mai valoroase
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
procesului de integrare. Epstein a demonstrat modalitatea în care comportamentele distincte ale unui porumbel înfometat pot fi controlate prin „festinul porumbelului”, însă integrarea acestor comportamente este clar explicată prin prezența unui tip de cogniție similară proceselor asociative deseori atribuite insight-ului creativ (Mednick, 1962; Runco, 1985). Există, de asemenea, o dilemă cu privire la aplicabilitatea „integrării spontane” proprie gândirii intuitive a porumbeilor la comportamentul uman. Teoria generativității a lui Epstein (în publicațiile periodice de specialitate) are o corespondență directă la comportamentul uman. Deși menține
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
analiza comparativă a eficienței tipurilor de administrare. Într-un studiu similar, Goetz și Salmonson (1972) au demonstrat eficiența recompensei acordate în funcție de numărul de figuri utilizate de copii în desenele lor, un aspect relevant al creativității, deoarece desenul este o metodă creativă incontestabilă, iar varitatea formelor create în desen poate indica un grad de flexibilitate care, asemenea originalității, reprezintă o trăsătură a potențialului creativ (Runco, 1985). Goetz și Baer (1973) au relevat eficiența recompensei acordate copiilor preșcolari pentru construcțiile din cuburi. Variabila
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de figuri utilizate de copii în desenele lor, un aspect relevant al creativității, deoarece desenul este o metodă creativă incontestabilă, iar varitatea formelor create în desen poate indica un grad de flexibilitate care, asemenea originalității, reprezintă o trăsătură a potențialului creativ (Runco, 1985). Goetz și Baer (1973) au relevat eficiența recompensei acordate copiilor preșcolari pentru construcțiile din cuburi. Variabila dependentă dată de varietatea construcțiilor din cuburi constituie, de asemenea, un potențial indicator al flexibilității. În două experimente foarte valoroase, Holman și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
contravine validității externe, caracteristica indispensabilă tuturor tipurilor de cercetare nonexperimentală. Controlul din cercetările nonexperimentale se exercită, de obicei, prin statistică sau ex post facto și nu constituie acea manipulare activă specifică investigației experimentale. Cercetarea experimentală poate aborda în totalitate complexul creativ? Ce indici ai sindromului creativ relevă, în realitate, cercetarea experimentală? Datorită amplorii presupuse de o asemenea analiză, am considerat necesar să evidențiem câteva rezultate specifice: instructajul explicit este deseori utilizat ca formă de manipulare și e capabil să-i ofere
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
tuturor tipurilor de cercetare nonexperimentală. Controlul din cercetările nonexperimentale se exercită, de obicei, prin statistică sau ex post facto și nu constituie acea manipulare activă specifică investigației experimentale. Cercetarea experimentală poate aborda în totalitate complexul creativ? Ce indici ai sindromului creativ relevă, în realitate, cercetarea experimentală? Datorită amplorii presupuse de o asemenea analiză, am considerat necesar să evidențiem câteva rezultate specifice: instructajul explicit este deseori utilizat ca formă de manipulare și e capabil să-i ofere subiectului informații și strategii care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
individuale modulează reacțiile la instructaje explicite. Cu alte cuvinte, unii subiecți sunt mai favorizați decât alții de informațiile explicite. Diferențele individuale au capacitatea de a reduce numeroase efecte experimentale; informațiile sugerate sau provenite din experiența personală pot contribui la rezolvarea creativă a problemelor, însă au un efect progresiv, și nu imediat, după cum susțin teoriile gestaltiste și ale insight-ului; se presupune că performanțele creative corespund unui nivel optim de cunoștințe; un nivel superior poate influența negativ creativitatea; imagistica poate fi manipulată în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
capacitatea de a reduce numeroase efecte experimentale; informațiile sugerate sau provenite din experiența personală pot contribui la rezolvarea creativă a problemelor, însă au un efect progresiv, și nu imediat, după cum susțin teoriile gestaltiste și ale insight-ului; se presupune că performanțele creative corespund unui nivel optim de cunoștințe; un nivel superior poate influența negativ creativitatea; imagistica poate fi manipulată în scopul augmentării creativității ideilor și invențiilor ulterioare; intuiția se manifestă cu fidelitate atât în cazul sarcinilor verbale; cât și nonverbale. Oamenii percep
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
atât în cazul sarcinilor verbale; cât și nonverbale. Oamenii percep informațiile coerente (Bowers et al., 1990), au sentimentul clar al cunoașterii (Jausovec, 1989; Metcalfe, 1986) și uneori ajung soluții sau descoperiri pornind de la informații parțiale (Baker-Sennett și Ceci, 1996); indivizii creativi sunt receptivi la interpretări subiective și la semnale interne, subliminale sau preconștiente, precum și la informații preverbale - care pot corespunde intuiției, sentimentului de cunoaștere și salturilor asociaționale; persoanele creative sunt capabile să își controleze cu rapiditate stările alfa. (Martindale et al
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
soluții sau descoperiri pornind de la informații parțiale (Baker-Sennett și Ceci, 1996); indivizii creativi sunt receptivi la interpretări subiective și la semnale interne, subliminale sau preconștiente, precum și la informații preverbale - care pot corespunde intuiției, sentimentului de cunoaștere și salturilor asociaționale; persoanele creative sunt capabile să își controleze cu rapiditate stările alfa. (Martindale et al., 1996); se consideră că gândirea creativă este corelată cu distributivitatea superioară a atenției, care poate fi influențată de nivelul de stimulare senzorială. Diferențele individuale sunt exprimate de ceea ce
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și la semnale interne, subliminale sau preconștiente, precum și la informații preverbale - care pot corespunde intuiției, sentimentului de cunoaștere și salturilor asociaționale; persoanele creative sunt capabile să își controleze cu rapiditate stările alfa. (Martindale et al., 1996); se consideră că gândirea creativă este corelată cu distributivitatea superioară a atenției, care poate fi influențată de nivelul de stimulare senzorială. Diferențele individuale sunt exprimate de ceea ce Kasof numește câmp de atenție; s-a descoperit că există o conexiune între contingențe, motivație intrinsecă și anumite
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
intrinsecă și anumite tipuri de comportament inovator și creații originale. Din nou s-au remarcat diferențe individuale și faptul că nivelul abilităților individuale diminuează efectul contingențelor (Moran și Liou, 1982). anumite stări afective, inclusiv conflictul și tensiunea emoțională, influențează rezolvarea creativă a problemelor. Stările afective pozitive influențează creativitatea sub alte aspecte și există un nivel optim al stărilor afective pozitive și negative. Dictonul „Moderație în toate” e general valabil în cazul (tuturor) efectelor creației; creativitatea și generalizarea performanțelor diferă în funcție de tipul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
der Meer, în publicații periodice), formele preinventive (Finke, în publicații periodice), intuiția (Bowers et al., 1990) și afectivitatea (Jausovec, 1989; Jausovec și Bakracevic, 1995; Metcalfe, 1985). Dacă în cercetările experimentale enumerate ar exista un bias cu privire la orice aspect al fenomenului creativ, el ar implica procesele preconștiente, preverbale și afective. Între rezultatele experimentale s-au realizat și s-au observat numeroase paralele și puncte comune. De exemplu, controlul de scurtă durată al undelor alfa și sensibilitatea la stimuli interni (Martindale și Armstrong
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
preconștiente, preverbale și afective. Între rezultatele experimentale s-au realizat și s-au observat numeroase paralele și puncte comune. De exemplu, controlul de scurtă durată al undelor alfa și sensibilitatea la stimuli interni (Martindale și Armstrong, 1974) descoperite la indivizii creativi corespund, în mare măsură, rezultatelor obținute de Smith (1990; Smith și Van der Meer, 1997) referitoare la procesarea subliminală și studiilor de caz care au sugerat nivelul ridicat al sensibilității persoanelor creative (de exemplu, Wallace, 1992). S-a constatat, de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
interni (Martindale și Armstrong, 1974) descoperite la indivizii creativi corespund, în mare măsură, rezultatelor obținute de Smith (1990; Smith și Van der Meer, 1997) referitoare la procesarea subliminală și studiilor de caz care au sugerat nivelul ridicat al sensibilității persoanelor creative (de exemplu, Wallace, 1992). S-a constatat, de asemenea, convergența concluziilor cu privire la optim: în identificarea factorilor determinanți ai creativității și a contribuțiilor creative s-a descoperit că nivelul optim (și nu maxim) este cel mai avantajos, atât din punctul de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1997) referitoare la procesarea subliminală și studiilor de caz care au sugerat nivelul ridicat al sensibilității persoanelor creative (de exemplu, Wallace, 1992). S-a constatat, de asemenea, convergența concluziilor cu privire la optim: în identificarea factorilor determinanți ai creativității și a contribuțiilor creative s-a descoperit că nivelul optim (și nu maxim) este cel mai avantajos, atât din punctul de vedere al informațiilor, cât și al experienței, stimulilor sau tensiunii conflictuale - și, probabil, multor altor factori. Runco și Sakamoto (1996) au prelevat dovezi
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cuprinzătoare, din moment ce nu există încă un model de creativitate care să includă complexa etiologie și numeroasele forme de expresie a creativității. Mai mult, studiile experimentale au fost întreprinse în mod independent. Deși au fost analizate multe aspecte distincte ale complexului creativ, majoritatea investigațiilor examinează, de cele mai multe ori maximum doi factori. Apare necesitatea cercetărilor multivariate, care analizează procesele cognitive, afective și atitudinale și chiar anumite procese fiziologice. În mod ideal, astfel de investigații ar conduce la alcătuirea unui model general care ar
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se conturează o validare transversală a numeroaselor rezultate experimentale. De pildă, informațiile procedurale furnizate prin manipulare informațională par să avantajeze diverse tipuri de eșantioane. Există însă un segment din populație, fără îndoială, ignorat de cercetătorii experimentaliști, și anume persoanele înalt creative, categorie care a beneficiat, în general, de multă atenție în literatura dedicată creativității, o atenție justificată din moment ce este asociată „creativității inechivoce”. Cu alte cuvinte, nu există îndoială asupra nivelului de creativitate de care au dat dovadă în mod repetat și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativitate de care au dat dovadă în mod repetat și deseori creațiile lor au trecut proba timpului. În termeni experimentali, validitatea creativității indivizilor excepționali este incontestabilă și majoritatea cercetătorilor au ajuns la consens în privința acestui aspect. Și totuși, persoanele înalt creative continuă să fie practic, excluse din studiile experimentale. Recurgând din nou la termeni de argou, o asemenea omisiune indică un bias de eșantionare. Metode de îmbunătățire a controlului Fără îndoială, cercetătorii științelor exacte apelează la metode de control exhaustive în comparație cu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativitate. Conceperea unei cercetări experimentale de creativitate poate fi îmbunătățită prin suplimentarea controlului, ceea ce ar implica reconsiderarea raportului validitate internă/validitatea externă pe care l-am abordat în introducerea capitolului. O asemenea reconsiderare este, probabil, necesară și fiindcă adevăratul fenomen creativ reclamă o anumită spontaneitate din partea subiectului; ea necesită, de asemenea, motivație intrinsecă, preferințe individuale și intervale lungi de timp (Gruber, 1981, 1988; Runco, Johnson și Gaynor, în publicații periodice) și toate pot fi prevenite prin intermediul unui control riguros. Uneori este
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
este imposibil să studiem creativitatea în condiții experimentale strict controlate. Un control excesiv poate anula creativitatea comportamentului studiat. Cercetătorii experimentaliști trebuie prin urmare să aleagă între exercitarea unui control excesiv sau potențarea spontaneității și a motivației intrinsece implicate de performanțele creative. Controlul moderat (prin urmare, limitat) ce domină cercetările experimentale actuale poate reflecta tendința de a evita anularea comportamentelor creative spontane. Cel mai pronunțat control în cercetarea experimentală a creativității este realizat în studiile operaționale. Din acest motiv, am sugerat anterior
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
experimentaliști trebuie prin urmare să aleagă între exercitarea unui control excesiv sau potențarea spontaneității și a motivației intrinsece implicate de performanțele creative. Controlul moderat (prin urmare, limitat) ce domină cercetările experimentale actuale poate reflecta tendința de a evita anularea comportamentelor creative spontane. Cel mai pronunțat control în cercetarea experimentală a creativității este realizat în studiile operaționale. Din acest motiv, am sugerat anterior că studiile care recurg la manipularea comportamentului inovator observabil (de exemplu, Pryor et al., 1969) reprezintă probabil, cele mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]