7,252 matches
-
omul semidoct. Cu o plăcere evidentă, exploatează toate resursele umoristice ale cotidianului și ale limbajului, cu clișeele sale ridicole. Cele mai multe scene se desfășoară fie direct sub ochii autorului, fie cu el implicat în calitate de participant care le comentează ca un adevărat cronicar. Câteva îmbracă forma unor povestiri alegorice, mini-fabule intrinseci, bazate cel mai adesea pe personificarea obiectelor din preajma omului; altele sunt adevărate scenete, gata de filmat sau de pus în scenă, scrise sub formă de dialog, ca de exemplu „Lingura autentică și
DELICATEŢURILE CONTEMPORANE ALE LUI CONSTANTIN T. CIUBOTARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354730_a_356059]
-
acaparat complet. Zile la rând, motivația indusă de pagini citite pe apucate mă "silea" să redeschid cartea și să-mi fac notițele menite să-mi garanteze că n-am irosit "zăbava" legată de "cetitul cărților", la care ne-a îndemnat cronicarul. Și uite-așa am aflat, între altele, mult mai multe despre existența fortificațiilor romane (a "valurilor de graniță") și în Bucovina, despre "taifai", protoromânii dintre Prut și Nistru care au fost pavăza vetrelor lor în fața năvălitorilor din Răsărit, despre înțelesurile
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
Lingușitor, din interes. Mereu cu ochii-n alfabet Erori la alții semnalând, Uitând că el gafa mai des... Ce-l doare, mintea-i tulburând? E omul hărăzit să scrie, Lansări să facă adunând File-n roman ori poezie. Acum și cronicari atacă Lovind cu piatra din cuvinte, Să-l știe toți că n-are minte! Referință Bibliografică: ACROSTIH (5) / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 320, Anul I, 16 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate
ACROSTIH (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357069_a_358398]
-
Ortega Y Casset ”cea mai mare putere a omului”. Astfel am gândit despre criticul care își ia acest rol în serios, mai ales dacă este și scriitor, cunoscând ce rol poartă în sine arta creației. Fiindcă, de acest fel de cronicar este nevoie, fiind de acord cu H. Taine, care îl definea ca pe „un intelectual împlinit, filozof cu vederi largi și complexe”. Iar un asemenea scriitor, un filozof ca formație este și Al. Florin Țene, care consideră că fiecare carte
POEZIA, CA O STARE DE VEGHE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357101_a_358430]
-
Ortega Y Casset ”cea mai mare putere a omului”. Astfel am gândit despre criticul care își ia acest rol în serios, mai ales dacă este și scriitor, cunoscând ce rol poartă în sine arta creației. Fiindcă, de acest fel de cronicar este nevoie, fiind de acord cu H. Taine, care îl definea ca pe „un intelectual împlinit, filozof cu vederi largi și complexe”. Iar un asemenea scriitor, un filozof ca formație este și Al. Florin Țene, care consideră că fiecare carte
POEZIA, CA O STARE DE VEGHE, ESEU DE ELISABETA IOSIF de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357161_a_358490]
-
unor firave elemente democratice în rândul populației din spațiul Danubiano -Carpato- Pontic. Același lucru se află și în „Letopisețul Țării Moldovei” a lui Miron Costin ( 1633-1691), în care prin faptul că arată cum a venit la domnie Alexandru Vodă Ilieș, cronicarul subliniază starea de mizerie a țărănimii ca o fierbere „în greutăți și netocmele” din care pricină ușor au putut fi răsculați împotriva stăpânirii. În toată perioada începutului istoriografiei în limba română, inclusiv în „Cronica Țării Românești“ a lui Radu Popescu
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
acesta limba română devenea pentru mulți dintre ei o adevărată plăcere, exersând apoi astfel de alcătuiri. Îmi dă inima brânci să mai relatez măcar o amintire despre dragostea pentru limba româna. La clasa a IX, la liceu, aveam de predat cronicarii, lecții care nu le stârnesc prea mult interes elevilor. Mă aflam cam pe la mijlocul ciclului de lecții cu acest subiect și am constat că nu mai am sală de clasă pentru desfășurarea orei de curs. În asemenea situații, elevii o șterpelesc
SPICUIRI DESPRE VIEŢUIREA MEA ÎN SPAŢIUL LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357429_a_358758]
-
i-am înmânat directorului un teanc de hârtii arse pe margine ca să dea tentă de vechime, cu o pană de gâscă legată la un colț, iar conținutul era alcătuirea unei scrisori în care mi se adresa în graiul vechi al cronicarilor. Nici o altă mulțumire din lume nu ar fi putut egala trăirile mele din acele momente. Aceasta era pentru mine, dovada împlinirii menirii mele ca profesor. Relația de iubire pe care am avut-o cu limba și literatura română, a fost
SPICUIRI DESPRE VIEŢUIREA MEA ÎN SPAŢIUL LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357429_a_358758]
-
acest așezământ a funcționat multe vreme și o școală puternică formată în timpul Sfântului Paisie, ucenicii acestuia, veniți aici pentru a gusta din bucuria isihiei, având o contribuție însemnată la dezvoltarea vieții duhovnicești și culturale din aceste locuri. Sunt amintiți de către cronicari și istorici personalități reprezentative precumcronicarul Teodosie și Ilarion Dascălu, care dovedesc cu prisosință existența unui însemnat centru cultural teologic. Biserica monument istoric, cu hramul "Sfânta Maria Magdalena" este ctitoria spătarului Iordachi Cantacuzino Deleanu. Ea a fost construită în anul 1774
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
La care prof. Mirel Iancovici a răspuns cu modestia care-l caracterizează: „În afara faptului că trebuie să fii bine pregătit, trebuie să ai caracteristici personale foarte serioase, pe care să le dezvolți din copilărie și până la finalul carierei” Dacă numeroși cronicari și ziariști au scris despre concertele, premiile și cariera profesională a lui Mirel Iancovici, îmi voi permite, în calitate de concetățean al Bacăului, și fost vecin al familiei să subliniez, una din caracteristicele de bază: moștenirea din generație în generație a talentului
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357833_a_359162]
-
la marginea pădurii în care își aduseseră obol suprem patriei vreo 5oo de ostași români în primăvara și vara anului 1944. Dar locul acesta fusese ales de părintele-paroh vizând o perspectivă temporală mai adânc pătrunzătoare în istorie. Se știe, de la cronicar, că prin aceste părți, în satul Boureni, megieș cu satul în care slujește părintele, Dragoș-Vodă, descălecătorul, ar fi ucis bourul, cu ajutor și sacrificiu din partea Moldei, tovarășa lui de vânătoare din lumea patrupedelor. În pădurea care desparte cele două sate
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
carte cu tematică sportivăîn anul 2000 (F.R) - Cel mai bun comentator radio-sportiv, la prima ediție a Galei Fotbalului Profesionist, 2010. Aprecieri - Fănuș Neagu: „Ilie Dobre, crainicul radio ce cântă cu douăzeci de fântâni golurile înscrise pe stadioanele țării ... Un cronicar aflat la a 30-a carte, născut, parcă, din straina patimă a sud-americasnilor pentru jocul de fotbal ... ” - Grigore Vieru: „Am îndrăgit fotbalul prin acel prelung și tulburător „goooool” strigat pe undele radio de Ilie Dobre. Cel care, în plus, scrie
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CRONICARUL DE SERVICIU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 502 din 16 mai 2012 Toate Articolele Autorului cheamă-mă și te alint sunt cronicarul de serviciu, laleaua care se oferă brumei pentru sacrificiu că ne frânge depărtarea și destinul e
CRONICARUL DE SERVICIU de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358421_a_359750]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CRONICARUL DE SERVICIU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 502 din 16 mai 2012 Toate Articolele Autorului cheamă-mă și te alint sunt cronicarul de serviciu, laleaua care se oferă brumei pentru sacrificiu că ne frânge depărtarea și destinul e avar; ne scrutează viitorul un dispecer pe radar inflația mi-o ia înainte dimineața pe Avrig la brutarii unde merg să-mi cumpăr zilnic
CRONICARUL DE SERVICIU de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358421_a_359750]
-
radar inflația mi-o ia înainte dimineața pe Avrig la brutarii unde merg să-mi cumpăr zilnic un covrig chemați-mă și vă alint această criză din oficiu cu care ne-am născut în brațe numai pentru sacrificiu! Referință Bibliografică: Cronicarul de serviciu / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 502, Anul II, 16 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CRONICARUL DE SERVICIU de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358421_a_359750]
-
ochilor lumina, M-ai învățat ce lucru să iubesc, Greșind ca tine chiar, iubesc greșala.” Mutându-se la Berlin, plănuiește drame originale și traduceri de piese cum ar fi „Văduva din Ephes”, „Torqato Tasso”etc. Venind în țară, Eminescu devine cronicarul dramatic al „Curierului de Iași” și, mai târziu, printre polemicile politice, scrie cronici dramatice la „Timpul”, participă la spectacole,pregătește „Dodecameronul dramatic”cu subiecte din istoria Moldovei. Eminescu lânga femeia iubită ieșind de la teatru, chiar cu un an înainte de a
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
ofer cititorilor mei un nou volum METAFORE APRINSE 2012, structurat 50% creații poetice, 50% scrieri în proză. Mulțumesc din tot sufletul sponsorilor mei pentru sprijinul financiar, dar și tuturor celor care m-au încurajat moral să-mi continui munca de cronicar al acestor vremi, dar și a anilor trecuți. Volumul a fost tipărit la Editura Brumar Timișoara. --- Din prezentarea făcută de mai multe personalități diferite ca profesie, vorbind despre doctor inginer silvic Ion CHISĂLIȚĂ, primarul orașului Moldova Nouă și Preot profesor
METAFORE APRINSE 2012 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358474_a_359803]
-
și caracterul românesc al boierimii oltene așa cum fusese el fundamentat în Epoca Brâncoveanu. În această epocă și boierimea din Oltenia ( ca de altfel a întregii Țări Românești) este supusă unei puternice presiuni economice care o influențează profund. Acuzația formulată de cronicarul Radu Popescu, la adresa lui Constantin Brâncoveanu referitor la faptul că în timpul domniei acestuia s-ar fi dublat obligațiile către Poartă nu ține seama de cursul de schimb și comercial al monedei aur( în scădere) fașă de perioada anterioară. Lărgirea deosebită a
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
serviciilor prestate. În privința fiscalității excesive practicată de domnie concluziile și interpretările sunt contradictorii. Realitatea este că fiscalitatea din timpul lui Constantin Brâncoveanu a fost dură, la fel cu cea din timpul domniei unchiului său Șerban Cantacuzino. Cu toate acestea, acuzațiile cronicarului Radu Popescu în legătură cu aspectele respective și mai ales cu dublarea obligațiilor bănești către Poartă, nu țin seama de evoluția demografică, economică și monetară și de realitățile politico-militare europene ale perioadei. În acest context de exigență administrativ fiscală din partea Domniei, boierimea
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
comportamentul unora dintre boierii olteni atunci când a fost prezent la lucrările diferitelor faze de construcție sau restaurare a mânăstirilor Horezu sau Strehaia și mai ales când a trebuit, din porunca sultanului să fie prezent în mai multe rânduri, cum scrie cronicarul Radu Popescu, primind strașnică poruncă a venit la Cerneți(în primăvara anului 1695, n.n.) să păzească vadul Dunării prin care treceau șeicile cu zaherea și farcanele cu oști, cu iarbă și gloanțe spre Belgradu, precum și pentru concentrarea oamenilor și materialelor
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
sale fapte războinice care au dus la consolidarea statului pe care îl conducea, a încurajat dezvoltarea culturii, a artelor, a arhitecturii, devenind ctitor a peste 44 de lăcașuri de cult, fiind întrecut doar de Neagoe Basarab (46), după cum ne informează cronicarul Grigore Ureche. A mai construit cetăți, fortificații de apărare, case domnești și a făcut importante donații unor lăcașe de cult din afara perimetrului național. A contribuit la emanciparea condițiilor de trai a supușilor săi, câștigând respectul și iubirea acestora. ------------------------- PREFAȚĂ Prof.
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
fiind dotate ca și acestea, cu porți solide și cu ziduri groase, specifice acelor timpuri istorice. 4. CONCLUZII Ștefan cel Mare a impresionat nu numai oamenii din perioada domniei sale, ci și pe cei care i-au urmat până în zilele noastre. Cronicarul polonez Dlugosz îl elogia prin cuvintele: „O, bărbat demn de admirat, întru nimic mai prejos ducilor eroici pe care îi admirăm, care cel dintâi dintre principii lumii a repurtat în zilele noastre o victorie atât de strălucită impotriva turcilor. După
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
sale fapte războinice care au dus la consolidarea statului pe care îl conducea, a încurajat dezvoltarea culturii, a artelor, a arhitecturii, devenind ctitor a peste 44 de lăcașuri de cult, fiind întrecut doar de Neagoe Basarab (46), după cum ne informează cronicarul Grigore Ureche. A mai construit cetăți, fortificații de apărare, case domnești și a făcut importante donații unor lăcașe de cult din afara perimetrului național. A contribuit la emanciparea condițiilor de trai ale supușilor săi, câștigând respectul și iubirea acestora.” O schimbare
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
tot așa precum iubirea este intuită ca sens tumultuos dar și pozitiv al vieții, un rug ce trebuie perpetuu întreținut.”... ...” Din punctul nostru de vedere, lucrarea este încă o reușită - în arealul romanului de dragoste, iar Virgil Stan - un savuros cronicar al iubirii - ca sentiment unic, înălțător, universal valabil.” Gheorghe A. Stroia, Adjud - brumar Referindu-mă strict la roman ca gen epic, citândul pe Gheorghe A. Stroia, pot spune că: „acesta fără o poveste, este o scriere fără esență și vibrație
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
și eficient, spre înțelegerea și aderarea la mesajul său ideatic. Numeroși cititori și-au exprimat deja, prin presa culturală americană, păreri cu aprecieri dintre cele mai bune. Iată însă și păreri ale unor lectori de prestigiu. Mai întâi, opinia unui cronicar de la LIBRARY JOURNAL, STARRED REVIEW: „Uneori amuzant, dar mai ales trist, cartea oglindește perfect sentimentul lui Benjamin (...) privind dezrădăcinarea și nesiguranța. Este aici o scrutare puternică, obsedantă, a unui univers alternativ despre o comunitate (...) absolut neobișnuită”. Să notăm și ce
„ACESTA NU ESTE UN SIMŢĂMÂNT” – UN ROMAN DE SUCCES AL SCRIITORULUI NEWYORKEZ DAN JOSEFSON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359265_a_360594]