3,786 matches
-
mai bine de ani”, plecat la Dorna să cumpere oi. Așteptarea se transforma în bănuială, bănuiala în neliniște, neliniștea în presimțire și de aici decurg acțiunile ei. Munteanca își cunoaște barbatul asa cum știe semnele vremii. În aceste ceasuri de cumpănă, de căutare a adevărului despre omul ei, marea descoperire a Vitoriei rămâne însă păstrarea tinereții, a iubirii. Tema fundamentala, axul romanului în jurul căruia sunt polarizate timpul și spațiul, este căutarea adevărului în labirintul său interior. Vitoria pare aceeași, în exterior
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
neavând voie să dorm sau să mă Întind, o Întorceam cu fundul În sus și m-așezam pe ea, Îmi puneam paltonul pe cap și ațipeam așa... Nu se poate vorbi de somn și totuși nervos, adormeam... Primul moment de cumpănă l-am avut În acea primă noapte... Nu puteam să mă Întind pe pat, am luat pătura aceea și am Împachetat-o În câteva, am pus-o puțin sub mine și pe spate și m-am lipit cu spatele de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
din Constanța? Am stat mai Întâi În groaznica Securitate de aici, așa-zisa Securitate Veche, după care, către sfârșitul lui noiembrie, cred, am inaugurat Securitatea nouă, care este și acum, pe bulevardul Mamaia. Și acolo a fost un moment de cumpănă pentru mine. Cum decurgea un interogatoriu propriu-zis? Erau două metode absolut diferite. Ancheta de zi și cea de noapte... Dar foarte repede au trecut la metodele clasice de bătaie... brutală. Prima bătaie, și multe altele dup-aia, le-am luat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu mai poate, ca să rămână cel puțin o zi la bac. Noaptea auzeam: „Liniște!”. Când auzeam asta..., știam că unul se duce. Deci, cei care erau În jurul lui ne rugau să facem liniște. Am avut și eu un moment de cumpănă și simțeam nevoia că trebuie să rămân cel puțin o zi la bac, să mă odihnesc, că n-aveau personal să te supravegheze să stai În picioare sau pe șezut și era avantajul că dormeam. Era o zi când puteai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
absența ofițerului supraveghetor, aflați încă în starea de surescitare, am povestit unii altora experiența teribilă a primei gărzi de noapte. Deși, acum, cîțiva încercau să braveze, tuturor le fusese frică. Aflat în plin cîmp, prietenul meu Samoilă a tras în cumpăna de la fîntînă, a cărei umbră se întindea amenințătoare spre dînsul. De la „contrarevoluția” din Ungaria, despre care știam prea puțin, discuția a alunecat la războiul israeliano-arab. Cine îl va cîștiga? Teza oficială era că victoria va reveni în cele din urmă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
698 de la tatăl său. Citez pasajul: „În Occidentul corect, e pe semne greu să mai crezi În iubire, În căință. Devine ridicol și suspect să vorbești despre prietenie. Genealogia moralei va trebui să consemneze topirea lentă a sentimentului prieteniei la cumpăna de veac ce o trăim. Această carte (franceză, despre Ionesco, Cioran și Eliade) e, printre altele, un semn că lumea de azi uită prietenia. Poate ea rămâne un privilegiu al lumii estice, mizerabile (ceea ce Înseamnă: săracă, rea, demnă de milă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
făcut mari griji. Îl Înțeleg pe prietenul nostru cu soția sa bolnavă 640. 639 Cu deosebirea că cei care ne-au lovit, au mers până la punerea În primejdie a libertății noastre, a pâinii, a sănătății. Când eram În momente de cumpănă - și au fost multe -, mă duceam la prof. V.G. Popa, care, văzându-mă palid, ca un mort, se speria. Căuta să mă Încurajeze. După moartea lui, familia mi-a spus că domnul Popa era convins de trecerea mea În scurt
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
stau lucrurile astăzi. în anul 1970, fratele meu Chiriță Marin se afla cu slujba la Constanța. În timp ce se afla la lucru, un echipaj al miliției din Constanța, condus de maiorul Bițu Nicolae, a violat domiciliul lui Chiriță Marin din comuna Cumpăna, județul Constanța, luând în lipsa lui toate bunurile de uz personal, bunuri în valoare de 30.000 de lei. Când a venit omul de la muncă, a găsit casa goală. În afară de jecmăneală, s-a ales și cu un dosar de urmărire penală
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
rar (sau, dacă se poate, deloc) despre abuzuri, mizerie morală, suferință. Adresându mă dvs., îmi spun că e normal să vedem și binele, și răul din jurul nostru. Nimeni nu poate contesta realizările județului Timiș, dar acum, când trecem prin grea cumpănă, trebuie să găsim în noi puterea de a ne privi în oglindă, oricât de strâmb, am părea. Și nu-i mai priviți cu dușmănie pe cei care vor binele țării! De la oricare tribună ar vorbi. Aș vrea să cred în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mea vocea doamnei Ioana Măgură Bernard ca un leitmotiv: în virtutea drepturilor omului, internațional recunoscute, sprijinim pe aceia care... ș.a.m.d. Mă frământam în sinea mea, oare n-aș putea fi și eu unul din aceștia? Am fost în mare cumpănă: să-mi las țara și mizeria sau să iau bunăstarea și tristețea desțărării? Am trăit acest coșmar. Prea conștient de sărăcia mea, m-am simțit dezonorat văzând bunăstarea omului simplu occidental, îmbrăcat frumos, sătul, cu fața senină, deschisă, rumenă, dar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ierburi amare/ pentru o altă alungare,/ pentru o altă palmă,/ prietenul meu, Mynheer”. Hipnotică precizie, pe care doar Poezia o poate imagina... „Mi-e dor de poemele cărora doar eu Însămi/ le eram universul” - mărturisește poeta, la acest ceas de cumpănă neagră, când contemplă „scheletul secret” al existenței: „E un fel de anestezie și asta,/ dar mai altfel decât celelalte./ Te umilește cu dragoste,/ Îți susură lapte și miere/ dintr-o țară ce n-a fost să fie a ta./ Te
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de diferite de ale dumneavoastră, multe dintre zilele și paginile mele. Aș fi preferat și eu, În locul unei scrisori, o privire sau o cafea Împărtășite În tăcere Împreună. Scrisoarea a realizat totuși mai mult... A confirmat că În momentele de cumpănă ale vieții- și ale creației - opera marilor artiști ne poate fortifica; suferința lor fraternă, izbăvită prin creație, Își dovedește astfel și o paradoxală „utilitate” terapeutică. Curajul de a privi În față oroarea, tenacitatea de a continua, În pofida disperării și a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cei mai frumoși ani ai tinereții sale. Întemeind Legiunea, o ia de la capăt și pornește numai cu cinci oameni ca, după ani de dizolvări, închisori și procese să se vadă urmat de tot tineretul neamului românesc. Vine prigoana din 1933, cumpănă a existenței legionare, trece și ea și lasă în urmă trădarea lui Stelescu, care îi sfâșie sufletul lui de cavaler. L-a cutremurat jertfa uriașă a lui Ionel Moța și ca o mângâiere a putut să-i privească urmările iluminatoare
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
că-mi va fi greu până moare umbra. Am trecut și eu prin asta, spuse Colonelul încuviințând. Îmi amintesc foarte bine ce simțeam. E foarte dificil să stabilești un echilibru între ce-a fost și ceea ce urmează. Ești în mare cumpănă. Când apare însă dantura cea nouă, uiți cum a fost cea veche. — Adică atunci când nu o să mai am suflet? Colonelul nu mi-a răspuns la întrebare. — Vă rog să mă scuzați că vă pun atâtea întrebări, dar nu prea știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Revers citadin, apoi în Omul modern (1967), Ritual solitar (1969), Sentiment de vârstă (1972), poemele au, tot mai elocvent, „expresia esențializată, marcată de tentația degajării eliptice a afectului” (Lucian Alexiu). Cântecul materiei (1973), selecție din versurile de până atunci, și Cumpăna bucuriei (1975; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) cristalizează îndeajuns de pregnant traseul și profilul poeziei căreia F. îi rămâne fidel. În Reminiscențe naive (1977), Gulliver (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca), Istorie personală (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor), De toamnă (1986
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
În Reminiscențe naive (1977), Gulliver (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca), Istorie personală (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor), De toamnă (1986), Decorul speranței (1988), Jucător de rezervă (1992), dimensiunea reflexivă, meditativă evoluează către o autoscopie lucidă, nemiloasă, menținându-se o dreaptă cumpănă între notația ecourilor senzoriale și conceptualizare. Poezia își păstrează „caracterul unei blânde confesiuni directe, asumat prozaice” (Mircea Zaciu). Dar, cum s-a observat, această „simplitate” rămâne aparentă, este un efect al lipsei de artificii, al unei deliberate „sărăcii” a discursului
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
1965; Revers citadin, București, 1966; Omul modern, București, 1967; Reflexii critice, București, 1968; Ritual solitar, București, 1969; Poezie și critică, Cluj, 1971; Sentiment de vârstă, București, 1972; Cântecul materiei, cu un portret de Veronica Porumbacu, Cluj, 1973; Secțiuni, București, 1974; Cumpăna bucuriei, Cluj-Napoca, 1975; Reminiscențe naive, București, 1977; Aspecte ale poeziei de azi, I-III, Cluj-Napoca, 1977-1984; Gulliver, București, 1979; Prezența criticii, București, 1982; Istorie personală, București, 1983; De toamnă, București, 1986; Decorul speranței, București, 1988; Jucător de rezervă, București, 1992
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
139-142; Tomuș, Răsfrângeri, 99-104; Andriescu, Disocieri, 159-163; Cristea, Un an, 288-289; Ion Maxim, Atitudini critice, Timișoara, 1973, 171-186; Petroveanu, Traiectorii, 163-172; Ungureanu, La umbra cărților, 25-28; Zalis, Tensiuni, 229-233; Raicu, Critica, 231-234; Culcer, Citind, 63-65; Laurențiu, Eseuri, 100-106; Nicolae Manolescu, Cumpăna poeziei, RL, 1976, 2; Alexiu, Ideografii, 146-149; Popa, Dicționar (1977), 221-222; Nicolae Manolescu, Poeți și critici, RL, 1977, 40; Poantă, Radiografii, I, 201-204; Raicu, Practica scrisului, 303-305; Ruja, Valori, 75-76; Nicolae Manolescu, „Masa de lucru” a poetului, RL, 1980, 14
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
poet, 199-201; Lit. rom. cont., I, 748-749; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 362-366; Grigurcu, Între critici, 293-297; Tartler, Melopoetica, 156-159; Nicolae Manolescu, Critica poetului, RL, 1985, 37; Mincu, Eseu, II, 131-134; Regman, De la imperfect, 219-221; Piru, Critici, 230-233; Coșovei, Pornind, 9-13; Papahagi, Cumpănă, 212-218; Negoițescu, Scriitori contemporani, 175-178; Papahagi, Fragmente, 199-203; Ulici, Lit. rom., I, 86-89; Pop, Pagini, 191-196; Mircea A. Diaconu, Dinu Flămând. Poezia cetății umane, CL, 1999, 2; Cistelecan, Top ten, 145-147; Dicț. esențial, 313-315; Țintă fixă - Dinu Flămând, VTRA, 2001
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
Cartojan regăsind calea spre Padova (2001). Întemeiată, în buna tradiție universitar-pozitivistă, pe ample investigații documentare, cercetarea punctează contribuțiile profesorului, editorului și ale istoricului literar în studierea literaturii române vechi și a deschiderilor ei spre orizonturile occidentale. Se argumentează că, ținând cumpăna dreaptă între cultural și lingvistic, literar și istoric, alături de dimensiunea folclorică, „eminentul savant”, un adevărat „spirit enciclopedic”, constituie un model în medievistica românească. În alte cărți, Întoarcerea proscrișilor (1998) și Noi, cei din pădure (2000), considerând că nu se poate
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
D. (existentă, fără îndoială) s-a dovedit mai puțin puternică decât promitea. SCRIERI: Miss ’65, București, 1967; Vacanța mea la București, București, 1969; Luni, după viscol, București, 1971. Repere bibliografice: Mihaela Drăgănoiu, Aurel Deboveanu, „Miss ’65”, GL, 1967, 19; Gr. Cumpănă, „Miss ’65”, CRC, 1967, 20; V. Berțea, „Miss ’65”, ST, 1967, 8; Constantin Crișan, „Miss ’65”, LCF, 1967, 28; H. Zalis, „Miss ’65”, VR, 1967, 10; Ion Lungu, „Miss ’65”, TR, 1967, 49; Magda Ursache, Aurel Deboveanu, „Vacanța mea la
DEBOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286710_a_288039]
-
foc (1915). În periodice i-au rămas alte romane (Dor nebun, 1903, Vanghele Zioni Cațaonul, 1906, Apa de aur, 1908), nuvele și cicluri lirice. Pentru teatru a mai scris poemele dramatice Akmiutis și Moș Crăciun și piesele Vis pierdut și Cumpăna, jucată în 1912, și a tradus Greva făurarilor, Iacobiții, Părăsita și Trecătorul de Fr. Coppée, Patru săbii, Căsătoria din dragoste de A. Baumberg. În timpul războiului mondial dă la iveală în ziarul „România”, poezii, pe care le strânge în volumul Drumul
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
literar” (1939) îl arată ca un memorialist înzestrat. SCRIERI: Spre moarte, București, 1897; Akmiutis, București, 1898; Străbunii, București, 1900; Eglè, București, 1901; Blestemul, București, 1904; Dușmani ai neamului, București, 1904; Doamna Oltea, mama lui Ștefan, București, 1906; Iluzii, București, 1908; Cumpăna, București, 1912; Satana, București, [1912]; În zări de foc, București, 1915; Valea Albă, București, 1919; Drumul sângelui, București, [1919]; Drăceasca schimbare de piele, București, [1927]; Vlad Țepeș, București, 1931; Asfințit de oameni, București, [1932]; O jumătate de om, București, [1937
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
va trece în actualitatea imediată, țintind, după cum va declara, să transpună dramatic „dezvoltarea deplină a capacității intelectuale și morale a femeii în noile condiții de viață”. Aliniată ideologic, D. propune, într-un moment istoric tulbure, un „mesaj” optimist, ca în Cumpăna (1949), Vadul nou (1951), Oameni de azi (1952), ultimele două încununate cu Premiul de Stat. Piesele cumulează toate convențiile și directivele oficiale referitoare la naționalizare, colectivizare etc., încercând uneori să depășească normele realismului socialist prin atmosfera poetică a acțiunii sau
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
dovedește un lirism funciar, cu rezonanțe folclorice, traseul dramatic vizând căutarea fericirii dincolo de timp și loc. SCRIERI: Tinerețe, București, 1936; Marea fugă, București, 1938; Destine, București, 1939; Intermezzo, Brașov, 1939; Album de familie, București, 1945; Flori de hârtie, București, 1947; Cumpăna, București, 1949; Premiera, București, 1952; Teatru, București, 1952; Egală în drepturi și datorii, București, 1954; Marea noastră prietenă, București, 1954; O noapte grea, București, 1954; Cetatea de pe Târnave, București, 1955; Cei de mâine (Atențiune, copii!), București, 1956; Oameni și jivine
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]