6,583 matches
-
caz, cu acest aparat electoral care nu e suficient nici măcar pentru a masca dictatura regentului-ministru, rolul monarhului e redus la nimic. [2 noiembrie 1882] 214 {EminescuOpXIII 215} [" "MEMORIALUL" COMITETULUI... "] "Memorialul " comitetului ales de Conferența română din Sibiu ne descopere situația curioasă și umilitoare ce li s-a creat românilor din monarhia habsburgică prin dualism și prin măsurile guvernamentale ale maghiarilor. Popor străvechi pe teritoriul unei țări autonome, care și-a mănținut independența ei în curs de sute de ani atât față
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ei ar vrea să tăgăduiască drepturile și existența unui popor de trei milioane, a unui element aievea care trăiește, vorbește limba lui proprie, are cultura și istoria lui proprie, cu un cuvânt al unui popor radical deosebit de cel maghiar. Ce curioasă idee vor fi având maghiarii despre natura oamenilor și a lucrurilor când încearcă a face într-o zi ceea ce o mie de ani n-au putut face? Ce copilărie e din partea lor de - a - și închipui că națiunile pier de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
simțul lor revoluționar înnăscut, sapă sistematic în inima popoarelor iubirea seculară cătră dinastie. Cât despre loialitate, ne pare că anul 1848 și 1866, memoriile unui Kossuth, reminiscențele politice ale unui conte Usedom și ale principelui de Bismarck ne-ar da curioase probe pentru ilustrarea "proverbialei loialități " a maghiarilor cătră Casa domnitoare căreia nu i se poate tăgădui meritul de-a-i fi mântuit de sub domnia turcilor și de a-i fi făcut posibili în mijlocul Europei. I. P. S. Sa se mai plânge că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
asemenea un fevruarist, căruia nu i-ar încredința cineva păzirea unui pui de găină, necum a intereselor unei țări; deputații guvernului în fine sunt recrutați din tot ce e mai ignorant și mai puțin moral în țară. O împrejurare desigur curioasă e că nimenea nu tăgăduiește starea de decadență în care se află partidul, nici ei singuri. Nu vorbim aci de ceea ce-a declarat d. Dimitrie Brătianu, despre hoții ce merită pușcăria și gheșeftarii ce merită carantina; nu de ceea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și această moralizare de la timp, de la școală, de la capetele eminente pe cari poporul nostru va fi în stare a le produce din sânul său, nu însă de la combinațiuni legislative și electorale, oricât de ingenioase ar fi ele. Dar în genere curioasă rămâne toată maniera sa de-a vedea, precum și săriturile sale sofistice. Ieri încă colegiul I era coruptibil, azi el e cel mai patriot și cel mai moral și se face apel la el de-a ridica la sine și de-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vom vedea că esența proprie a universului văzut e mișcarea, e munca. De aceea, tot ce se mișcă și muncește se dezvoltă, tot ce nu muncește degenerează. Statul român numai, ca o escepție de la regula universală, pare a fi acea curioasă instituție care vrea să monopolizeze totul și să ia oamenilor orice motiv de mișcare și de muncă, dând fiecărui absolvent a patru clase primare cîte-o țâță a bugetului ca răsplată pentru perpetua înșirare de slove negre pe hârtie albă. Pentru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
slove negre pe hârtie albă. Pentru a realiza pe deplin acest ideal vrea revizuirea Constituției și legii electorale, iar, pentru a face presiune asupra alegătorilor, ministrul prezident se coboară însuși la rolul de agitator, de unde ne fericește cu cele mai curioase teorii asupra istoriei române sau a dreptului român vechi, pe cari le cunoaște atât de bine ca și pe-ale Chinei. 288 {EminescuOpXIII 289} La Ateneu, înconjurat de sute de lefegii cari nădăjduiesc întru d-sa, nu s-a sfiit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
act dreptul de-a tăia pădurea. Pădurea se taie și se vinde, dar, daca nu ne 'nșelăm, din costul moșiei nu i s-a plătit statului pîn' acum nici o rată. Plus moșie minus datorie egal 0 (a - a = 0). E curioasă proprietatea aceasta! D. Dimitrie Ioan Ghica va concede că un act poate fi îmbrăcat în toate formele legii și cu toate acestea contrar spiritului ei. În orice caz legea noastră electorală a voit ca proprietari reali să voteze în colegiul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu poate decât a dezaproba în modul cel mai energic și pe cale oficială, asemenea manifestări și tendențe, orideunde ar proveni ele, pe cari dealtmintrelea bunul simț al națiunii le-a judecat deja. Cu această ocazie ne-aducem aminte de-un curios incident. Pe la 1867 apărea în București o foaie umoristică, "Scrînciobul", redijată de spiritualul d. Grădișteanu. Pe-atunci, d. Brătianu încuraja încă insurecțiunile din Bulgaria și, ca și acum, partidul roșu se lăuda cu așa ceva ca luarea Transilvaniei. D. Grădișteanu nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu. Poate, în asemenea condiție, să ia lemne din pădurile statului? Asemenea nu. Toate acestea se țin de linie, sunt drepturi legate de calitatea de concesionar al drumului de fier, nu de persoana cutare ori cutare. Ar fi în adevăr curios ca cineva să cumpere o grădină de veci și după asta să mai aibă a cumpăra îndeosebi dreptul de a sădi sau de-a tăia copaci și dreptul de-a ieși și a intra pe poartă. ["MAI SUS AR FI
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Făgărașului munții și-n șesul Țării Românești a găsit 377 {EminescuOpXIII 378} ["ACEȘTI OAMENI... "] 2257 Acești oameni o simt aceasta și de aceea joacă rolul de agenți provocatori: Grădișteanu, virtutea în descompunere. Cariagdi, Carada. Agenți provocatori ai Rusiei. ["AM FI CURIOȘI... "] 2257 Am fi curioși cine întreabă pe d. Grădișteanu care sunt nestematele romînilor? Tot așa de bine, la o privință, pe a regelui Spaniei, dar pe noi nu ne privește. D. G[rădișteanu ] nu este nici român, nici neromîn - - cată
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
șesul Țării Românești a găsit 377 {EminescuOpXIII 378} ["ACEȘTI OAMENI... "] 2257 Acești oameni o simt aceasta și de aceea joacă rolul de agenți provocatori: Grădișteanu, virtutea în descompunere. Cariagdi, Carada. Agenți provocatori ai Rusiei. ["AM FI CURIOȘI... "] 2257 Am fi curioși cine întreabă pe d. Grădișteanu care sunt nestematele romînilor? Tot așa de bine, la o privință, pe a regelui Spaniei, dar pe noi nu ne privește. D. G[rădișteanu ] nu este nici român, nici neromîn - - cată ce este d. Grădișteanu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
războinice, călugării se luptau cu adevărat doar cu hoardele de barbari care bântuiau Câmpia Pannoniei și care, de multe ori, mai erau împuținate și de Forțele Imperiale cantonate pe Vechea Terra. Vassur privi spre balcoane. Începuseră să se umple de curioși, să foșgăie de rase gri și cafenii. Care să fie diferența? Înregistra cu coada ochiului căderea unei batiste, undeva în stânga. Neîndemînare sau provocare? Țesătura cădea însă într-un mod natural, așa că nu o luă în seamă. Un murmur ușor, și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Era ciudat cum toți frații și novicii credeau că esența secretelor Abației se concentra în jurul Alambicului de Dumnezei și a funcționării sale, neglijând istoriile. De-a lungul vremurilor, Abații fuseseră obligați să acționeze cu hotărâre extremă împotriva unor frați prea curioși. Deși pedeapsa spionării clădirii în care se afla Alambicul era moartea, se găsea mereu câte un grup de frați care să încerce să afle mai mult decât ar fi trebuit să știe. Biblioteca însă nu era niciodată atacată. În urma ultimului
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
În dimineața aceea zăbovise pentru câteva ore în fața porții principale a Satului de Clone. Profitase de vizita unui frate-cantor, care declamase versete din Cartea a doua, folosindu-se de instalația de amplificare din turn. Ca de obicei, clonele se adunaseră curioase pentru a asculta ceea ce aveau de spus cei pe care îi considerau salvatorii lor. Printre ei nu se aflase Stin, și tocmai de aceea Aloim încercase să sondeze pe ceilalți. Existaseră momente în care trebuise să se îndepărteze peritru ca
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
deconspirarea corespondenței, apelând la un serviciu imperial. Guvernatorul privi pe hublou și i se păru că stelele sclipesc vesel. 19. ― Spune-mi cum e să fii așa ca tine? întrebă Maria, ațintind asupra lui Rim limpezimea dezarmantă a unei priviri curioase. ― Ce vrei să știi? Femeia zâmbi și mestecă repede îmbucătura de măr pe care o luase imediat după ce întrebase. ― Am făcut cercetări. Și pe Abate l-am întrebat cine ești. ― Interesant. Și ce ți-a spus? ― Că ești un fel
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și încerca să treacă, pe cât de neobservată se putea. Simțea din mințile clonelor că adunarea aceea era semn că acțiunile ei deveniseră evidente. Nu-i era frică de moarte... Își analiză cu atenție trăirile și acceptă că era doar foarte curioasă unde aveau să se sfârșească toate evenimentele care păreau că se precipită de când decisese să-i anunțe pe toți de calitățile excepționale ale lui Jorlee-Xtyn. Ultimele contacte mentale cu quinții îi aduseseră vești interesante atât de pe Z cât și din
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
putem ruga, deschise larg brațele Abatele invitîndu-l parcă pe Kasser să îngenuncheze. Bătrânul împărat dădu din mână, deschise ușa și rosti din prag: - Voi încerca să-i conving pe quinți să nu-l captureze. Dar nu garantez nimic. Sunt foarte curioși. - Dar de când nu mai ascultă quinții un ordin? Kasser îi aruncă Abatelui o privire ucigașă și-i făcu loc în cadrul ușii Mariei, care nici măcar nu încercă să ascundă dorința ei de a trage cu urechea la conversația celor doi. - Au
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
dialog și relatare la viziunea din interior personală. În citatul următor din acest roman Stephen a îndrăznit să facă ceea ce era de neconceput. S-a plîns directorului în legătură cu o pedeapsă nemeritată din partea unui supraveghetor. La întoarcere, colegii l-au înconjurat curioși: Băieții îl văzuseră alergînd. Îl înconjurară în cerc, împingîndu-se unul pe altul ca să audă. Spune-ne! Spune-ne! Ce-a zis? Ai intrat la el? Ce-a zis? Spune-ne! Spune-ne! Le spuse ce zisese el și ce zisese
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
o întrupare a funcției narative a autorului: "Naratorul la persoana întîi al unui roman [...] nu este nicidecum continuarea directă a personajului care narează. Este mai mult decît atît. Masca sa narativă de personaj mai în vîrstă este doar un rol curios în spatele căruia se ascunde altceva"194. Este semnificativ faptul că această propoziție nu era formulată în relație cu David Copperfield sau Heinrich Lee (Heinrich cel Verde), ci cu naratorul la persoana întîi al romanului Moby Dick, în care este, de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de comunicare" nu le sînt decît o prelungire accesorie, tardivă și acaparatoare. Nici exces de zel al sondajelor de opinie, nici sforăială profetico-mistică a rubricii de "comunicare" a ziarelor, în această etapă preliminară studiul nostru nu se adresează cu prioritate curioșilor sau profesioniștilor din sfera mediatică (chiar dacă ei ar putea fi considerați cobai benevoli ai ipotezelor de lucru). Cît despre sociologii care analizează evoluția pieței intelectuale, există riscul ca aceștia să interpreteze cererea noastră de autonomie drept un instrument al filosofiei
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pornind de la începutul începutului. Mediologul este un cîine. El își obligă orgoliul să privească în pămînt și să adulmece prin colțuri. Amant vulgar al vulgatei și al lui vulgum pecus. De stirpe joasă, de traducere bună. Asta fiindcă noi, odrasle curioase ale creștinismului, îi venerăm pe Sfîntul Ioan și pe Sfîntul Duh, pentru care îi sîntem îndatorați Sfîntului Ieronim, inventatorul Vulgatei cu majusculă, scrib meticulos și desțelenitor care a înlocuit textele în ebraică cu cele în latină, pe atunci limbă vulgară
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
reda acestui instrument dimensiunea sa umană, adevărul său uman și finalitatea sa umană. Aplauze în sală, alegeri în țară, noua lege a audiovizualului în Cameră. Instrumentul își manipulează presupușii stăpîni; puterea rămîne a lui. Bizar, foarte bizar. Lucrul cel mai curios este că această iluzie de continuitate sau de omogenitate între lucrul creat și creatorul său este perfect atestată de genealogia conectărilor tehnice. La animale, gestul și instrumentul se suprapun, fără să se desprindă, în organul fizic. La om, instrumentul este
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
elaborare, circulație și confruntare -, să-i găsim solistului locul într-o orchestră pe care el nu vrea nici să o audă, nici să o vadă. Autoreferința și autorealizarea subiectului care construiește idei constituie norma admisă, și se întîmplă, în mod curios, în momentul în care Republica Literelor pune la cale, în secolul al XVII-lea, venirea la putere a științei ca fapt comunitar înscris într-o rețea strînsă de schimburi și verificări mutuale, ca tocmai atunci cogito-ul să oculteze în imaginarul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Răului în civilizație, "nu există indice cultural mai sigur decît rolul conducător atribuit ideilor în viața unui om". Tot așa cum nu există "trăsătură mai caracteristică de civilizație decît prețul atribuit activităților psihice superioare, producțiilor intelectuale, științifice și artistice". În mod curios, Freud nu consideră nici naivă, nici mistificatoare această convingere asupra rolului conducător al ideii. Nu e singurul. Toți miniștrii de interne și sugarii de pe planetă îi împărtășesc optimismul demiurgic. Primii consideră ca fiind util sechestrul asupra cărților și presei scrise
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]