3,884 matches
-
de a mânui dialogul pentru realizarea unei comunicări clare și complete. Această numai în măsura în care succesiunea de întrebări și răspunsuri se referă la noțiuni și cunoștințe precise de gramatică, cu finalitate sigură în dobândirea, fixarea sau evaluarea acestora. "Fără obiective strict delimitate, fără o derulare logică a dialogului deopotrivă formativ și informativ, discuțiile profesorului cu elevii săi sunt mereu pândite de pericolul transformării lor într-o <trăncăneala> vecină cu a personajelor lui I.L. Caragiale."<footnote V. Goia, Metodele predării limbii și literaturii
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
a se produce frecvent", dar are unele obiecții în ceea ce privește similitudinea celor două concepte. În opinia sa, inovația poate presupune schimbare, însă nu e valabilă și reciproca. Altfel spus, schimbarea nu devine inovație decât în măsura în care are ca fundament un scop clar delimitat, mai exact obținerea a ceea ce am putea numi plus valoare. O abordare demnă de luat în considerare este și cea propusă de M. Forsé (1991, p. 46). El impune distincția dintre tendință și schimbare, granița dintre cele două fiind slab
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
organizație. Încercăm să ne oprim la o posibilă definiție, oferită de E. Păun (1999, p. 8): "sistem de activități structurate în jurul unor finalități (scopuri, obiective) explicit formulate, care antrenează un număr mare de indivizi ce dețin statute și roluri bine delimitate în cadrul unei structuri diferențiate, cu funcții de conducere și coordonare a activităților". În acest caz s-a optat pentru definirea organizației în termeni de activitate umană, precizându-se implicit importanța scopurilor și a relațiilor interumane ce descriu practici manageriale concrete
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
prin prisma raportului instituție-organizație, putem afirma că școala întrunește atât caracteristicile unei instituții, cât și pe cele ale unei organizații. Este o instituție deoarece se caracterizează prin norme și proceduri formale și informale, are statut legal și o structură bine delimitată ce include: director, corp profesoral, elevi. Poate fi considerată concomitent și organizație deoarece are o misiune și obiective clar stabilite (educarea tinerilor), are resurse umane, mai exact un sistem de relații interumane ce se stabilesc între indivizii ce aparțin acestei
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
principala sa rațiune de a fi este procesul de ameliorare a organizațiilor, cu tot ceea ce implică acest aspect, atât pentru beneficiul lor, cât și al membrilor acestora. Ceea ce înseamnă că acest proces de dezvoltare are la bază obiective, etape bine delimitate, dar și un set de strategii de schimbare. În acest sens, French și Bell (1990), considerați pionierii acestei direcții, avansau ipoteza conform căreia strategia dezvoltării organizaționale are o importanță deosebită în dezvoltarea organizațiilor, aceasta presupunând activități planificate pe termen lung
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
semnificația inițială, căpătând un înalt grad de formalism. 3. Ceea ce pare a atenua într-o oarecare măsură caracterul birocratic al laturii administrative este faptul că la nivelul organizației școlare funcțiile de conducere și cele de execuție nu sunt foarte clar delimitate. Acest lucru se observă cu predilecție la nivelul intern al școlii, deoarece în relația școală inspectorate sau minister, separația funcțiilor este evidentă. Acestea din urmă pot exercita presiuni asupra școlii, obligând-o astfel să adopte comportamente birocratice. Când se referă
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
care acesta are nevoie pentru a se integra. Dimensiunea colectivă vizează socializarea mai multor indivizi, aceștia dezvoltând la un moment dat comportamente și mentalități identice; c) Strategii de integrare secvențiale/nonsecvențiale. Cele secvențiale solicită parcurgerea obligatorie a unor pași bine delimitați pentru a se obține rezultatele dorite. Sunt frecvente în situațiile în care se impune cunoașterea amănunțită a responsabilităților sau atunci când se așteaptă performanțe mari de la început. Cele nonsecvențiale se desfășoară ad-hoc, nedeliberat, sub forma unor ședințe de informare inițială privind
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
organizații, ce obiective își poate propune o organizație și, mai ales, cum pot fi ele operaționalizate. Dimensiunea teleologică a unei organizații se justifică prin faptul că aceasta nu poate funcționa fără a-și concentra eforturile către îndeplinirea unor obiective clar delimitate ce descriu, în realitate, trebuințele organizaționale. Ele dau sens organizației, dar și oamenilor, muncii acestora, au capacitatea de a evidenția posibilele conexiuni între normele, valorile asumate la nivel general și acțiunile propriu-zise, orientează și reglează procesele organizaționale, asigură suportul unei
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
rigizi în planul personalității. Rezultatul va consta în apariția unor zone de incertitudine ce dezvoltă frustrări și relații de putere paralele. Mai mult, R. Sainsaulieu (1987, p. 97) identifică câteva dintre posibilele elemente ce promovează rigiditatea climatului organizațional: sectoare strict delimitate, reguli, structura piramidală, indicatorii de remunerație, primele, treptele ierarhice, disciplina, regulamentele interne etc. Teoria rigidității organizaționale devine relativă numai dacă acceptăm teza conform căreia regulile se stabilesc pentru a fi încălcate sau dacă oferă oportunitatea unor "târguieli", a unor negocieri
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
rolurile și statutul indivizilor, precum și comportamentele dezirabile ale acestora. În funcție de direcția comunicării vorbim despre: a) comunicare descendentă, realizată între managerul organizației și ceilalți membrii ai acesteia. Putem spune că această comunicare are un puternic caracter instrumental, având un scop clar delimitat, cel de influențare a indivizilor, de schimbare a opiniilor sau comportamentului acestora. Conținutul acestei comunicări se reduce, de regulă, la transmiterea obiectivelor, a sarcinilor de lucru, la conturarea "politicii" organizaționale. Ceea ce considerăm că scapă comunicării descendente este atât riscul apariției
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
care o consideră capabilă de creativitate, diversitate, inovare. Rolul managerilor este limitat, reducându-se la crearea condițiilor propice manifestării creativității oamenilor. Paradigma neomodernistă minimalizează importanța planificării strategice, considerând importantă descoperirea strategiei. Este adepta activității manageriale proactive, bazată pe scopuri bine delimitate, schimbarea implicând experimentare și învățare continuă. La momentul actual, suntem de părere că organizația școlară nu-și mai permite să minimalizeze importanța strategiilor sau a planificării strategice. Adaptarea la cerințele socialului, precum și compatibilizarea performanțelor sale cu standardele europene în materie
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
devenind o posibilă strategie de specificare la nivelul școlii a raportului de determinare și intercondiționare între elementele educației tradiționale și cele propuse de noua paradigmă educativă. Deocamdată educația pentru schimbare pare a nu avea încă un obiect de studiu bine delimitat, dar are, în contrapondere, un destinatar bine definit: cadrele didactice, elevii, părinții, societatea în ansamblu. Ea s-ar putea defini ca o posibilă modalitate de analiză critică, de reflexie asupra unui fenomen care s-a apropiat inevitabil de planul realității
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de indivizi între care există relații bine definite și în care fiecare individ are conștiința apartenenței la grup. Membrii unui grup au o anumită structură, funcționează după unele reguli prestabilite, au interese comune și urmăresc realizarea unor scopuri specifice, bine delimitate. Metodele de investigație a grupului sunt puține, iar acestea care există sunt, cele mai multe dintre ele, adaptări ale metodelor folosite în studierea personalității individului. Pedagogia este o muncă ce necesită o activitate de grup. În acest caz grupul are o dimensiune
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Presa de province în timpul Revoluției Perioada revoluționară a dat un impuls puternic presei de province. Alături de vechile publica(ii de anunțuri care se transformaseră în ziare de opinie, au ap(rut în aproape fiecare departament publica(ii cu tendințe bine delimitate care contribuiau la informarea provinciei în legătură cu ceea ce se petrecea la Paris. După o perioadă de expansiune rapidă, Teroarea le-a redus considerabil numărul, (ns( acestea au apărut din nou în num(r mare în timpul Directoratului. VI. Aducerea la ordine a
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
a asimilat pe deplin" pe Robert Lucas, care "strălucește în noua macroeconomie clasică". Ni se par pripite astfel de etichetări, mai ales că realitatea economică a devenit extrem de complexă, iar doctrinele și politicile economice nu mai sunt atît de bine delimitate, complexitatea, incertitudinea și volatilitatea piețelor obligînd la conceperea și aplicarea de mixturi și inovații foarte puțin canonice. Apoi autorul ne povestește cum s-a întors dînsul de la FMI și mulțumește unei armate de jurnaliști și apropiați, în primul rînd desigur
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
al activităților de grup și al tehnicilor clasice de interviu. e) Stress-interviul. Așa cum este și numit, acest tip de interviu este utilizat când slujba implică activități solicitante din punct de vedere intelectual, sarcini de rezolvat în intervale de timp strict delimitate (și scurte), interacțiuni cu persoane dificile. Acesta este interviul tipic utilizat în arii ca marketingul și vânzările. Este posibil să se aștepte foarte mult înainte ca interviul să înceapă, recrutorul să nu fie deloc cooperant, s-ar putea să fie
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
o atmosferă de insecuritate distinctă. (Mă văd constrâns să precizez că, în cele ce urmează, nu voi derapa într-o discuție prelungit-barocă legată de fantasticul propriu-zis86 și de categoriile sale, atât fiindcă scopul cercetării mele este unul suficient de bine delimitat, cât și fiindcă orice dezbatere dedicată acestui subiect se sufocă, aproape invariabil, într-o mlaștină de contradicții semantice.) Dacă acceptăm cu toții premisa lui Tzvetan Todorov cu privire la literatura fantastică și la modul în care operează aceasta "fantasticul se întemeiază în mod
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de română, rezultat care ne va permite să identificăm mai exact proiecțiile discrete din câmpurile sintactice de mod, timp și aspect; pentru moment, trăsături aspectuale ca perfectiv / imperfectiv, temporale ca prezent / non-prezent și de mod ca indicativ / subjonctiv/imperativ, bine delimitate ca opoziții în gramatica structurală, apar a fi extrem de relevante 3.1.3 Derivarea structurilor analitice 3.1.3.1 Nivelul deplasării verbului în structurile analitice Structurile analitice prezintă aceleași trăsături ca formele sintetice din punctul de vedere al deplasării
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în aceste structuri auxiliarul variază și în funcție de categoria de timp (era / fusese). Perfectul dublu compus (10) (considerat fie o formă de mai-mai-mult-ca-perfect (Densusianu 1961 II: 144; Frâncu 2009: 114), fie o formă de perfect ale cărei valori sunt greu de delimitat (Zamfir 2007: 37-62), v. discuția la Zafiu 2016) este format din verbul a fi la perfectul compus, urmat de participiul trecut; auxiliarul variază deci și după categoria de timp. Astfel, pe lângă competiția cu o formă sintetică moștenită, aceste formații 6
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
100) (v. și §2.2 supra). (100) a. să nu cumva să aibă smenteală (DÎ.1600: XXXIII; XXXIV) b. și a-i slobozi pre ei nemâncaținu voiu, sănu cumvasă slăbească pre cale (NT.1648: 20v) Întrucât, în aceste structuri bine delimitate mai ales prin prezența constituentului nu cumva/cândva, complementizatorul să este dublu lexicalizat în FORCE0și FIN0, este posibil ca lexicalizarea joasă a lui să să fie blocată de deplasarea V-la-FIN (101a) de către aceeași constrângere, (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter; encliza pronominală
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
atribute (estetice) ale unui obiect, al cărui concept, ca idee a rațiunii, nu poate fi expus în mod adecvat 179. Reprezentarea imaginației subordonată unui concept în virtutea legii asociației ("expunerea directă") corespunde termenului propriu, cuvântului de uz comun cu sens logic, delimitat. Dar cand imaginația funcționează în chip creator datorită "stimulului" atributelor estetice, care nu sunt forme ce aparțin "hipotipozei" conceptului (hipotipoza în înțelesul kantian de "expunere, sujectio sub adspectum"), ci care provoacă, în condiția lor de reprezentări adiacente, indefinibilul reprezentării principale
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
ca plutele pe Bistrița”, „bivolii se-nalță ca orge-n încântare / cu boturile ude în horbota de-acorduri”... Mai puțin aglomerată imagistic, această carte a lui Voronca aduce și un plus de coeziune a registrului imaginar, subordonat unei problematici mai strict delimitate - în speță, unei „definiții” a poeziei - și unei fluențe discursive pe care, în creația ulterioară, doar volumul de Incantații o va întrerupe pentru moment, e revenirea la „imaginația delirantă” din poeme precum Colomba sau Brățara nopților. INCANTAȚII Publicate în 1931
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
178). 8. Metoda focus-gruptc "8. Metoda focus‑grup" Dezvoltată de Paul Lazarsfeld și Robert Merton, renumiți sociologi cercetători la Universitatea Columbia, SUA, la Începutul anilor ’40, secolul trecut, această metodă reprezintă, În esență, o discuție focalizată pe o anume tematică delimitată, În scopul obținerii unor date aprofundate, dar mai ales al modificării ideilor, atitudinilor și opiniilor exprimate de către participanți. Discuția nu se restrânge la o singură sarcină de lucru, ci la parcurgerea unei succesiuni, până la epuizarea Întregii teme avute În vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
post intervenție are și rolul de a evidenția eventualele complicații precoce: hemoragii, lezarea unui vas major, pneumotorace sau lezarea altui organ [72]. La o lună post intervenție se evaluează eventuala progresie tumorală locală. Aria de ablație trebuie să fie net delimitată, hipodensă. Dacă la un pacient la care inițial s-a considerat că zona de ablație depășește indexul tumoral se constată la examenul de control existența de țesut tumoral rezidual, vorbim de progresia locală a tumorii [75] (fig. 57). Totuși este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
pe care le-a scris de-a lungul anilor 30-40 un comportament postmodern avant la lettre. Precum mulți prozatori euro-americani din a doua jumătate a secolului XX, el încorporează în structura epică de adîncime a cărților lui mesaje ideologice bine delimitate. De aceea, proza sa asemenea prozei postmodernității ulterioare vine cu "hermeneutica", într-un anumit sens, subînțeleasă, atașată cumva (nu întotdeauna discret!) textului. Dacă într-un roman ca Burmese Days/Zile birmaneze (1934), denunțarea corupției marelui imperiu colonial (britanic) se distinge
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]