27,984 matches
-
cu deschidere spre universal, spre consistență și acrivie științifică, transmisă nouă cu foarte multă acuitate și exactitate!... Cu vaste și avizate cunoștințe în cele mai diverse discipline culturale, istorice și teologice, Părintele Arhiepiscop și Mitropolit Bartolomeu inspira tuturor foarte multă demnitate, seriozitate, sinceritate, tărie de caracter, mult discernământ și foarte multă onestitate, noblețe și dârzenie sufletească!... Tocmai din această cauză era foarte apreciat, foarte admirat și probabil, și invidiat!... El, Arhipăstorul, a fost întotdeauna, consecvent probității sale intelectuale, morale și sufletești
TRECEREA ŞI ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA CEA VEŞNICĂ A MITROPOLITULUI BARTOLOMEU ANANIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361273_a_362602]
-
și sentimente față de înaltpreasfinția sa, acum, la împlinirea unui an de la nașterea sa în viața cea cerească, având aici, nouăzeci de ani de viață pământească, trăiți în spiritul unor principii sănătoase, a unei corectitudini pilduitoare, precum și a bunei noastre înțelepciuni, demnități și cumințenii tradiționale și autentice a poporului nostru românesc!... Constat, cu oarecare strângere de inimă, că nu este ușor să faci un asemenea lucru mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de, relativ, puțină vreme adică de
TRECEREA ŞI ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA CEA VEŞNICĂ A MITROPOLITULUI BARTOLOMEU ANANIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361273_a_362602]
-
din perioada carolingiană, din cuvântul „marascahl”, din germana veche, desemnând grăjdarul regal. În regatul francez, acest sens se va păstra până în secolul al XV-lea, când mareșalul încetează să se mai ocupe efectiv de cai și preia trăsăturile moderne ale demnității, devenind un comandant militar. În timpul lui Ludovic al XIV-lea, care a numit nu mai puțin de cincizeci de mareșali de-a lungul domniei sale, titlul de mareșal dobândește o formă definită, care va fi păstrată de toate regimurile ce îl
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
armate în războiul nostru să fiți înălțați la gradul de mareșal [2]. Acest gând a fost preluat în 1930 când cele două Camere ale Parlamentului au votat în ședințele din 19 și 21 iunie Decretul Lege nr. 2451 privind instituirea demnității de mareșal începând cu 14 iunie 1930. Potrivit decretului demnitatea era onorifică și se conferea capului oștirii și ofițerilor generali, care aveau gradul de general de corp de armată și care conduseseră cu succes operațiunile armatei române în funcția de
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
mareșal [2]. Acest gând a fost preluat în 1930 când cele două Camere ale Parlamentului au votat în ședințele din 19 și 21 iunie Decretul Lege nr. 2451 privind instituirea demnității de mareșal începând cu 14 iunie 1930. Potrivit decretului demnitatea era onorifică și se conferea capului oștirii și ofițerilor generali, care aveau gradul de general de corp de armată și care conduseseră cu succes operațiunile armatei române în funcția de șef al Marelui Cartier General sau de comandant titular al
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
Carol I, a primit pe 7 aprilie 1909 (cu ocazia aniversării a 70 ani) din partea lui Wilhelm, Prinț Moștenitor al Germaniei [4], delegatului Germaniei la București, gradul onorific de feldmareșal german. De asemenea, Regelui Carol I i s-a conferit demnitatea de Mareșal al armatei imperiale ruse, la 17 septembrie 1912, cu ocazia aniversarii a 50 de ani de apartenență a Regelui Carol I la Regimentul II Dragoni al armatei prusiene, regiment care purta numele de "Impărăteasa Alexandra a Rusiei", precum și
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
se află cifra încoronată a regelui Carol II, fiind înconjurată de două cercuri concentrice. Pe cercul exterior e incizat numele atelierului care a produs bastonul: „Falize Anciens Joalliers de la Couronne de France“; lateral, textul „Mărăști“. În final putem concluziona că demnitatea de mareșal al României s-a născut ca un rang onorific, devenind în timp un rang militar de-sine-stătător ; toți regii României au primit această demnitate în calitatea lor de capi ai oștirii, demnitate ce a reprezentat însemne ale puterii militare
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
Falize Anciens Joalliers de la Couronne de France“; lateral, textul „Mărăști“. În final putem concluziona că demnitatea de mareșal al României s-a născut ca un rang onorific, devenind în timp un rang militar de-sine-stătător ; toți regii României au primit această demnitate în calitatea lor de capi ai oștirii, demnitate ce a reprezentat însemne ale puterii militare ; Constantin Prezan, Alexandru Averescu și Ion Antonescu au fost investiți cu această demnitate pentru servicii aduse țării pe câmpurile de bătălie, ultimul fiind singurul ofițer
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
textul „Mărăști“. În final putem concluziona că demnitatea de mareșal al României s-a născut ca un rang onorific, devenind în timp un rang militar de-sine-stătător ; toți regii României au primit această demnitate în calitatea lor de capi ai oștirii, demnitate ce a reprezentat însemne ale puterii militare ; Constantin Prezan, Alexandru Averescu și Ion Antonescu au fost investiți cu această demnitate pentru servicii aduse țării pe câmpurile de bătălie, ultimul fiind singurul ofițer activ ce a purtat această demnitate ; o dată cu dispariția
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
în timp un rang militar de-sine-stătător ; toți regii României au primit această demnitate în calitatea lor de capi ai oștirii, demnitate ce a reprezentat însemne ale puterii militare ; Constantin Prezan, Alexandru Averescu și Ion Antonescu au fost investiți cu această demnitate pentru servicii aduse țării pe câmpurile de bătălie, ultimul fiind singurul ofițer activ ce a purtat această demnitate ; o dată cu dispariția sa a murit de fapt și demnitatea de mareșal [6]. George Baciu NOTE. [1]. Apostu N., Miler D. (coord.), Mareșalii
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
ai oștirii, demnitate ce a reprezentat însemne ale puterii militare ; Constantin Prezan, Alexandru Averescu și Ion Antonescu au fost investiți cu această demnitate pentru servicii aduse țării pe câmpurile de bătălie, ultimul fiind singurul ofițer activ ce a purtat această demnitate ; o dată cu dispariția sa a murit de fapt și demnitatea de mareșal [6]. George Baciu NOTE. [1]. Apostu N., Miler D. (coord.), Mareșalii României, București, Ed. Academiei de Înalte Studii Militare, 1999, p. 8. [2]. Miler, Didi, Demnitatea de mareșal în
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
militare ; Constantin Prezan, Alexandru Averescu și Ion Antonescu au fost investiți cu această demnitate pentru servicii aduse țării pe câmpurile de bătălie, ultimul fiind singurul ofițer activ ce a purtat această demnitate ; o dată cu dispariția sa a murit de fapt și demnitatea de mareșal [6]. George Baciu NOTE. [1]. Apostu N., Miler D. (coord.), Mareșalii României, București, Ed. Academiei de Înalte Studii Militare, 1999, p. 8. [2]. Miler, Didi, Demnitatea de mareșal în istoria României, în Gh. Buzatu (coordonator), Mareșalul Antonescu la
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
a purtat această demnitate ; o dată cu dispariția sa a murit de fapt și demnitatea de mareșal [6]. George Baciu NOTE. [1]. Apostu N., Miler D. (coord.), Mareșalii României, București, Ed. Academiei de Înalte Studii Militare, 1999, p. 8. [2]. Miler, Didi, Demnitatea de mareșal în istoria României, în Gh. Buzatu (coordonator), Mareșalul Antonescu la judecata istoriei, Ed. Mica Valahie, București, 2002, p. 106-107. [3]. Ibidem [4]. Georgescu, Vlad, Istoria românilor, Editura Humanitas, Ediția a III-a, București, 1992, pag. 178. [5]. Historia
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
Buzatu (coordonator), Mareșalul Antonescu la judecata istoriei, Ed. Mica Valahie, București, 2002, p. 106-107. [3]. Ibidem [4]. Georgescu, Vlad, Istoria românilor, Editura Humanitas, Ediția a III-a, București, 1992, pag. 178. [5]. Historia nr.98, februarie 2010. [6]. Miler, Didi, Demnitatea de mareșal în istoria României, în Gh. Buzatu (coordonator), Mareșalul Antonescu la judecata istoriei, Ed. Mica Valahie, București, 2002, p. 108. Referință Bibliografică: Mareșalii României de George Baciu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 379, Anul II
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
îmi curg.(Joc de primăvară). Un optimism melancolic se desprinde din versurile lui Gavril Moisa. Revelația provine din exultanța confesiunii,vizunea fiind o formă de autoscopie a sufletului.În fuziunea contemplației cu meditația,poetul pune un strop de eleganță și demnitate, îndepărtând cu grijă manifestările intime ale crizei de sensul lor funabulesc.Atenția se îndreaptă mai degrabă spre valoarea aforistică a observației cu care se încheie mai toate poemele:Pe podium timpul,triumfător și râzând/ Pe culoarul cu vise Eu,o
GAVRIL MOISA-ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361351_a_362680]
-
românească, respingând monopolul asupra acestui domeniu.În acest sens această revistă publică materiale semnate de autori din diferite organizații profesionale, inclusiv membrii ai Uniunii Scriitorilor. De remarcat faptul că primul număr al acestei reviste are ca tematică constantă: Respect pentru Demnitatea Femeii, mesaj ce-l descoperim în toate poeziile, prozele, eseurile și articolele publicate. Remarcăm faptul că prin această publicație, numărul revistelor editate de Liga Scriitorilor Români a ajuns la 15. În continuare, redacția revistei și-a propus ca în fiecare
A APĂRUT O NOUĂ REVISTĂ A LIGII SCRIITORILOR, CARPATICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361397_a_362726]
-
că nu poate accepta să fie depășit de progresele științei, pe care în limita posibilităților cunoașterii umane a stăpânit-o o viață de medic(...)În această situație-spunea, în pragul revoluției tehnice pe care o intuise-prefer să mă retrag în deplină demnitate, așa cum am trăit “. Cu multă dragoste și recunoștiință, dar și cu nostalgie vorbește Florea Marin despre colegii săi, medici de primă mărime, intrați deja, în Panteonul Oamenilor Iluștri din lumea medicală care viață întreagă și-au consacrat-o salvării vieții
DOUĂ OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361355_a_362684]
-
justitia @ justice . com http://danbrudascu.wordpress.com/curriculum-vitae/ http://danbrudascu.wordpress.com/curriculum-vitae/ Motto: ” Spre deosebire de majoritatea oamenilor politici, eu nu m-am folosit de demnitatea ce mi-ați încredințat-o pentru a jefui economia națională, pentru a vă face viața și mai grea și amară sau spre a mă îmbogăți”.(Dan Brudașcu către alegătorii din Cluj, 2008). Experiența lui Dan Brudașcu este deosebit de vastă fiind
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
state, alți înalți demnitari ai țărilor respective. Aș fi vrut să știe despre asta și cei alături de care am trăit un timp, în mijlocul cărora am copilărit și pe care îi prețuiesc, necondiționat, oricând și oriunde mă aflu. În interiorul meu, oricâte demnități sau poziții importante mi-a fost dat să am până acum, m-am simțit mereu ca aparținând Ciucii, locul meu de obârșie. - Ce ne puteți spune despre familia dumneavoastră? - Provin din una din cele mai vechi familii de la Ciucea. În
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
permită mie, simplului cetățean, să mă apăr de abuzurile iresponsabile ale unor mânuitori de pix, care cred că, din postura de ziarist, sunt mai presus de lege sau că lor, ca ziariști, li se permite orice, inclusiv să facă țăndări demnitatea și bunul renume ale unor persoane publice. Nu mă surprinde tratamentul aplicat poetului. Regret că n-a găsit puterea de a face față acestor meschine și abjecte atacuri. Nu mă miră nici atitudinea CNSAS. Din păcate, el, în România, este
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
și abjecte atacuri. Nu mă miră nici atitudinea CNSAS. Din păcate, el, în România, este departe de rostul pe care ar fi trebuit să-l aibă, adică acela de a spune românilor adevărul despre unele dintre persoanele ce dețin încă demnități publice după 1990. Aici, acest organism, excesiv de bugetofag, a devenit o rușine, un organ de răfuială dintre cei de la Putere Nu mă surprinde tratamentul aplicat poetului. Regret că n-a găsit puterea de a face față acestor meschine și abjecte
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
și abjecte atacuri. Nu mă miră nici atitudinea CNSAS. Din păcate, el, în România, este departe de rostul pe care ar fi trebuit să-l aibă, adică acela de a spune românilor adevărul despre unele dintre persoanele ce dețin încă demnități publice după 1990. Aici, acest organism, excesiv de bugetofag, a devenit o rușine, un organ de răfuială dintre cei de la Putere [8] și diverși adversari. (E foarte posibil - și nu ar fi nici primul caz, ca după aceste afirmații mai curajoase
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
Mihai I de Hohenzollern cu Garda de Fier, participarea lor, frecventă, la unele manifestări sau reuniuni legionare. Ca om politic, lider al unui partid mărunt, ca să se poată afirma, Goga avea nevoie de îngăduința și sprijinul regelui. Iar după încredințarea demnității de prim ministru, trebuia să admită și măsuri aberante gândite și dispuse la Palatul regal, de monarh și camarila lui. Asta era atmosfera din România momentului. Evident că, admițând astfel de aberații, și Goga devine automat vinovat. Dar măcar acum
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
românească, având în vedere faptul că soția mea este o cunoscută și apreciată interpretă de muzică populară românească. - Dacă ați fi Președintele României, ce hotărâri ați lua pentru o viață mai bună poporului român? - Nu-mi doresc o astfel de demnitate. Dar dacă, prin absurd aș ajunge într-o astfel de postură aș urmări o totală schimbare a politicii interne din țară. Prin logică și bun simț, nu prin confruntări periculoase și infructuoase. Apoi aș regândi politica externă a țării și
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
punem piciorul în prag și să spunem un „NU” hotărât haosului și degringoladei din aproape toate domeniile, de a pune capăt cu fermitate în practica vieții curente a „eroicei” jelanii „Nu, așa nu se mai poate”, opunând cu încăpățânare și demnitate tot un istoric îndemn, la apărarea ființei unui neam amenințat de genocid acum aproape o sută de ani (chiar dacă amenințarea era una exclusiv militară): „Pe aici, nu se trece !”... Doar în acest fel, jelania n-ar mai însemna de mult
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]