3,522 matches
-
Peacock/Siramark. Uite ce e, chiar și cei bine educați sunt fie naționaliști, fie ignoranți. Crezi că oamenii obișnuiți vor vrea să accepte adevărurile istorice? Crezi că or să spună: O, da, ne pare rău că v-am masacrat și deportat și că apoi am negat cu satisfacție chestia asta. De ce vrei să dai de necaz? Înțeleg asta. Însă ar trebui să Încerci și tu să mă Înțelegi, a scris Armanoush simțindu-se cuprinsă de un val de descurajare. Faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
fusese despărțit de ea. Acum, când jelea moartea mamei sale, nu reușea să-și adune curajul să-i spună asta fiicei lui. — Tată, spune ceva, a insistat Armanoush. Întocmai ca și mama lui, tatăl lui se trăgea dintr-o familie deportată de turci În 1915. Sarkis Tchakhmakhchian și Shushan Stamboulian Împărtășeau ceva, ceva ce copiii lor puteau doar intui, Însă niciodată Înțelege deplin. Cuvintele lor erau presărate cu atâtea tăceri. Când veniseră În America lăsaseră o altă viață Într-o altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
fost masacrați, de către militarii sovietici, 3000 de români porniți în marș către Țara-Mamă. Cei mai mulți, din raionul Adâncata (satele Suceveni, Crasna, Cupca, Bahrinești și altele). A fost un Katyn românesc. Nu trebuie uitat, de asemenea, că în perioada 1940-1960, NKVD a deportat, în Siberia, 1 milion de români. Un calvar de zeci de ani, având ca rezultat o rătăcire identitară. Prin secole, Basarabia a fost un strigăt zdrobit. A fost și a rămas, fără exagerare, o realitate iconică. În anii '60, multe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
a fost sfârtecat. Puterea celor veniți a preluat soarta meleagului basarabean stăpânind În jale și revoltă. Avuțiile localnicilor au fost adesea răpite, multe din obiceiurile pământului au fost oprite, iar pentru a slăbi vlaga oamenilor, mulți dintre localnici au fost deportați În regiuni inospitaliere, pentru mulți ani sau pentru toată viața. Reintegrarea Basarabiei În anul 1918 În patria sa România a Însemnat un act de reparație istorică, de progres, prosperitate și de afirmare a valorilor naționale. Împreună cu majoritatea română s-au
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
mulți și-au pierdut viața dintre cei ce au dorit să se repatrieze dar au fost interceptați de patrulele sovietice și bandele fidele regimului. Ca noaptea Sf. Bartolomeu a devenit noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 când au fost deportați mii de basarabeni repartizați În categorii dintre cei ce au optat să se refugieze În România dar nu au reușit, intelectuali, Îndeosebi preoți și Învățători apoi marea categorie de gospodari de la țară catalogați - chiaburi. Deportați În condiții groaznice În drumul
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
iunie 1941 când au fost deportați mii de basarabeni repartizați În categorii dintre cei ce au optat să se refugieze În România dar nu au reușit, intelectuali, Îndeosebi preoți și Învățători apoi marea categorie de gospodari de la țară catalogați - chiaburi. Deportați În condiții groaznice În drumul spre Siberia, au murit În vagoane și aruncați apoi În lungul drum spre locul deportării. Drumul În vagoane Închise, fără hrană, fără apă, În zăpușeală sau ger era o scenă de apocalips. Echipei care sosise
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Un grup de ajuns de numeros de condamnați era format din basarabeni; mai numeroși erau Însă ucrainienii din partea vestică a Ucrainei unde au operat grupările insurecționale ale revoluționarului Bandera. Din rândul uncrainienilor un procent Însemnat Îl formau minorii arestați și deportați sub acuzație de a fi dat sprijin partizanilor antisovietici. Ca preot, părintele Țepordei era solicitat de credincioși din părțile Basarabiei sau ale Ucrainei. Preotul a putut păstra Noul Testament, un Ceaslov și o carte de rugăciuni Într-o ascunzătoare ingenioasă Între
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
de exprimare, atâta timp cât respecți regulile și pe celălalt. Dar m-am melancolizat și era să uit că Sziget este în primul rând „a money machine“ și că, fără niște bani la tine, supraviețuirea va deveni un task important. Altfel ești deportat, nu ca Napoleon, ci ca un junker. Dar dacă ai mai fost, știi că ți se oferă niște ași în mânecă sau brățară. De aceea există vestitul cort Hare Krishna, care îți urează să be happy, cu două mese indiene
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
fost plin de o mare încărcătură sufletească, pentru noi, cei patru călători. Pe tot parcursul aveam să constat o continuă neliniște a soților Valentina și Eugen Căldare. Ei ne-au mărturisit că spaima o au din copilărie, de când au fost deportați, împreună cu părinții lor, în Siberia, de către Stalin și slugile lui, pentru vina de a fi români. SIMPOZIONUL „ILIE ILAȘCU” -18-19, iulie 1998, Iași În vara anului 1998 s-a luat inițiativa să se organizeze la Iași un simpozion dedicat lui
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
moșneagul putrezește! Coroanele s-au trecut... Moșnege, stai să te scurme găinile? Poate ți-o face Iura ceva (un monument funerar).” Studentul Manole Mihăilescu, care se afla pentru prima dată în Basarabia, o întreabă dacă a fost cineva din sat deportat în Siberia. “Cum n-o fost! O fost multă lume și o soră de a tatii a fost dusă în Siberia. Pe dânsa au ridicat-o din gară de la Stolniceni, iar pe el, adică soțul dânsei, l-au împușcat chiar
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
și a neamului românesc din Basarabia. Ani de zile a luptat să înființeze la Chișinău un muzeu, în final a reușit, la numit „Memoria Neamului”, este un Sfânt Altar, loc unde a adunat un tezaur de documente, despre tragediile celor deportați în Siberia, despre războiul declanșat de Moscova în Transnistria din 1992, fotografii, mărturisiri, cărți, jurnale, etc. La cumpărarea spațiului pentru muzeu au contribuit români din țară și străinătate, printre care: Sergiu Grosu, Franța, Ovidiu Creangă, Canada, Elvira Opran, California, SUA
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
anunțat că este transferat cu serviciul la Ocolul Silvic din Râmnicu Sărat. Dintre toți, cel mai greu de lămurit să-și părăsească locurile natale a fost bunicul Leon Cobușceanu, boier de Cobusca, deși știa că dacă rămâne acasă va fi deportat de ruși în Siberia. Ni s-a repartizat un vagon de marfă pe care, familia noastră împreună cu bunicii din partea mamei, bunica din partea tatei și familia fratelui tatei, l-a umplut cu lucrurile cele mai valoroase și utile, care puteau fi
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Nona Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1671]
-
mama n-a mai vrut să plecăm, și astfel am fost singura familie din cele 12 care ne-am rupt de neamuri, rămânând pe loc. Aceasta a fost și norocul nostru, deoarece toate familiile de refugiați din Banat au fost deportate în Bărăgan, înființându-se în plin Bărăgan Satul Nou, din care oamenii nu aveau voie să plece. Am continuat studiile liceale la Buzău la Liceul “B.P. Hașdeu“ pe care l-am terminat în anul 1951. După ce am terminat liceul am
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Nicolae Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1700]
-
în apartamentul ei; dar ea please de acasă". Nadia Russo a fost arestată în 1951 și condamnată la șapte ani de închisoare. Dintre aceștia a executat numai șase, în închisorile de la Mislea si Miercurea-Ciuc, după care, în 1957, a fost deportată în Bărăgan, la Lătești, la 30 km nord de Fetești, pentru încă cinci ani. Aici se va căsători cu Guy Bossy (Bossie), văr cu diplomatul Raoul Bossy. Guy era mai tânăr decât ea cu vreo zece ani, ceea ce nu i-
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
atunci a înțeles bine la ce riscuri se expune ea și copii, dacă rămâne pe loc și nu se refugia din calea armatei sovietice. Faptul că tata era ofițer în armata română era suficient pentru ca întreaga familie să fie persecutată, deportată sau supusă la ceva mai rău. Toate încercările celor apropiați de a ne determina să nu plecăm în necunoscut, nu au putut s-o convingă pe mama să rămână. Am avut un mare noroc atunci când ne-am hotărât să plecăm
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Alexandrina Comandaşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1678]
-
de la Spitalul din Bălți, mama s-a stins din viață. A fost ucis tata, s-a prăpădit și mama. A murit și fratele ei mai mare Vasili, ofițer în armata română la Cotul Donului. Rudele mamei după tată au fost deportați în Siberia. Când m-am căsătorit cu Sergiu, mama și bunica l-au iubit mult ca și pe fiica mea Betty. Viața mea, a surorii, a mamei și a bunicii, a fost lipsiă de prezența tatălui Victor. Mama nu a
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vitalia Vangheli-Pavlicenco () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1706]
-
conștiința națională dezvoltată. La întoarcerea din refugiu, în vara anului 1941, am găsit casa complet devastată. În timpul ocupației sovietice bunicii au trăit cu frică deoarece începuseră deportările în Siberia. Timp de un an de zile rușii nu au reușit să deporteze prea mulți. S-au găsit în anul 1941 la venirea armatei române, la primării (soviete) listele cu locuitorii ce trebuiau deportați, ca să umple golurile de locuitori din Siberia și Asia Centrală. Listele conțineau aproape o treime din sat. De aceea a
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Viorel Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1694]
-
la muncă forțată sau împușcați. Membrii familiilor deportate, odată ajunsi în gări, erau separați, apoi urcați în vagoane de vite și, în condiții greu de descris, ajungeau în GULAG uri. Potrivit unor statistici, peste 200 000 de persoane au fost deportate în perioada 1940-1941. Persoanele deportate trebuiau să presteze munci fizice inumane. Cei care lucrau în păduri aveau norme de lucru greu de realizat. Din povestirile celor puțini care s-au întors, era vorba de circa 16 m.c. de lemn
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1662]
-
oraș cursuri de contabilitate și am lucrat contabil până în anul 1978. Am avut noroc că nu am mers înapoi acasă după semnarea “Armistițiului“ în toamna anului 1944, fiindcă părinții mei, care nu s-au refugiat, și o soră, au fost deportați în Siberia în anul 1948 și au suferit acolo greu. Mama, în prima iarnă în 1948, a murit înghețată iar tata și sora au suferit și ei multe fiind duși într-o casă de invalizi, până ce cu greu s-au
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Gârbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1686]
-
să scriem o carte, încă nu știm ce fel de carte... Am văzut locuri foarte importante pentru Norman Manea și care m-au emoționat și pe mine. Am văzut orașul său natal, Suceava, locurile în care familia sa a fost deportată, locul unde a studiat... “, a spus Tabucchi. Norman Manea și-a dorit ca la Sibiu „Antonio să aibă rolul de prim solist“. Iar scriitorul prieten a făcut confesiuni emoționante, despre cum ar putea fi construită această carte, ce va cuprinde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
avem prevederea de a-l cruța, ca să ne putem folosi de talentele și de experiența lui organizatorică În Împrejurările de față. Cu siguranță ar fi fost bine primit printre cei care Îi maltratau pe arabi și care voiau să-i deporteze În masă spre est, domenii În care Eichmann avea cunoștințe de specialitate deosebite. După care găsi În Yediot Aharonot un articol ilustrat cu fotografii colorate, despre necazurile unei bine-cunoscute cântărețe celibatare, care fusese prinsă În flagrat delict cu droguri dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Europa. „Cimitirul evreilor“ o numea. Un om ca el nu putea trimite pe cineva înapoi, nici măcar pe un evreu. De asta mă temeam cel mai tare. Dacă puteau să te împiedice să intri în țară din cauza bolii, puteau să te deporteze pentru același motiv? Nu aveam de gând să fiu trădat de propriul meu corp. Vor auzi tusea. Mai dă-i codeină. Vrei să îl omori? Dacă muncitorii de jos aud tusea, suntem morți cu toții. Această temere m-a împiedicat câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
războiului în Germania nazistă, a jucat în numeroase filme... În 1943, în timp ce adevărata doamnă Frank se temea pentru viața celor dragi, Gusti Huber îi fermeca pe germani într-un film numit Gabrielle Dambrone... În 1944, când familia Frank a fost deportată în vagoane sigilate, doamna Huber îi amuza pe cetățenii celui de Al Treilea Reich cu uimitoarea ei interpretare... În timp ce Anne era ucisă la Bergen-Belsen, Gusti era ocupată cu filmările la o comedie... Mă întreb dacă ar fi îndrăznit să folosească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Nu era cineva pe care trebuia să îl protejez. Îi voi spune totul, sau aproape tot. Era ceva ce nu îmi permiteam să mărturisesc. Eram un cetățean american, un stâlp al comunității, dar asta nu însemna că nu puteam fi deportat sau exilat. Am început cu băiatul din jurnal. —Mă credeți? am întrebat după ce termină de notat. —De ce nu? —Otto Frank nu m-a crezut. Cel puțin s-a prefăcut că nu mă crede. I-am spus despre scrisoarea către Otto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
ei părăseau gara Slatina sub paza unui jandarm. Din protestele lor, reieșea că-i duc spre podul de peste Tisa ca să-i predea la chestura din Sighet. Valeriu nu și-a zărit camaradul printre cei prinși, dar a recunoscut fețele altor deportați de la Havas Mezö, fiind și el recunoscut de aceia. Au avut cu toții Înțelepciunea de a nu-și vorbi și a nu-și face semne. N-a apucat să vadă Însă ce se mai Întîmpla, pentru că neamțul avea multe Întrebări de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]