6,256 matches
-
cînd alcătuiesc expresia ce reprezintă definitorul. Funcția definiției este de a preciza semnificatul unui element al limbii prin componentele de bază, stabilindu-i astfel aplicabilitatea printr-o delimitare. Dacă semnificatul definit există în uzul limbii, atunci definiția este recapitulativă (sau descriptivă), așa cum este ilustrată în mod deosebit de dicționarele monolingve și de dicționarele enciclopedice. De aceea, acest tip de definiție se poate prezenta în două moduri, ca definiție lexicografică și ca definiție enciclopedică. Prima, definiția lexicografică, este un discurs metalingvistic care realizează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
simbol indexical. Unități indispensabile în orice limbă, asigurînd desemnarea vorbitorului ca atare și poziționarea sa față de ceilalți, în timp și în spațiu (eu, tu, aici, acum), deicticele se diferențiază din punct de vedere semantic și referențial atît de sintagmele nominale descriptive și denominative, cît și de structurile anaforice. Diferite modele teoretice nu numai lingvistice, ci și filozofice au fost propuse pentru explicarea funcționării semantico-referențiale a termenilor deictici. Pentru Otto Jespersen, unul dintre primii lingviști care a atras atenția asupra particularităților deicticelor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
iar în română prin ambreior, deicticele sînt cuvinte al căror sens variază în funcție de situație, definiție controversată, avînd în vedere excluderea completă a oricărei stabilități semantice a acestei clase. În studiile de pragmatică, sensul deictic este de tip instrucțional și nu descriptiv, ca în cazul sintagmelor nominale cu articol hotărît/nehotărît. Pentru G. Kleiber, se poate vorbi, și în cazul deicticelor, de un sens descriptiv, dar redus la minim (eu trimite la persoana vorbitorului, aici, la locul în care se află acesta
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
stabilități semantice a acestei clase. În studiile de pragmatică, sensul deictic este de tip instrucțional și nu descriptiv, ca în cazul sintagmelor nominale cu articol hotărît/nehotărît. Pentru G. Kleiber, se poate vorbi, și în cazul deicticelor, de un sens descriptiv, dar redus la minim (eu trimite la persoana vorbitorului, aici, la locul în care se află acesta etc.), specificul referinței fiind dat de relaționarea cu elementele contextului specific enunțării în care sînt folosite. Astfel, funcționarea semantico-referențială a deicticelor se distinge
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în ultimele trei decenii ale secolului al XX-lea, descrierea a început a fi apreciată pentru rolul ei în construcția romanescă. Acest cercetător a pus pentru prima dată accent pe procedeele de deschidere și de închidere ale momentelor sau secvențelor descriptive (pornind de la lectura atentă a romanelor lui Emile Zola și Jules Verne), pe natura lină a organizării enunțurilor descriptive, pe mijloacele metaforice de înviorare și de ordine, care permit evitarea aspectului de listă. De altfel, P. Hamon a reintrodus descrierea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
construcția romanescă. Acest cercetător a pus pentru prima dată accent pe procedeele de deschidere și de închidere ale momentelor sau secvențelor descriptive (pornind de la lectura atentă a romanelor lui Emile Zola și Jules Verne), pe natura lină a organizării enunțurilor descriptive, pe mijloacele metaforice de înviorare și de ordine, care permit evitarea aspectului de listă. De altfel, P. Hamon a reintrodus descrierea în cîmpul teoriei literare și i-a dat posibilitatea de a deveni obiect al a n a l i
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
obiect al a n a l i z e i d i s c u r s u l u i. Deoarece este identificabilă la nivelul enunțurilor minime, descrierea este inerentă vorbirii și, de aceea, John Searle a localizat partea descriptivă a enunțurilor în conținutul propozițional pe care se aplică marca forței ilocuționare. Astfel, adjectivul bun, de exemplu, pentru a califica un restaurant este, în mod inseparabil, o afirmație descriptivă a unui lucru dintre obiectele lumii și un act ilocuționar de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este inerentă vorbirii și, de aceea, John Searle a localizat partea descriptivă a enunțurilor în conținutul propozițional pe care se aplică marca forței ilocuționare. Astfel, adjectivul bun, de exemplu, pentru a califica un restaurant este, în mod inseparabil, o afirmație descriptivă a unui lucru dintre obiectele lumii și un act ilocuționar de recomandare. Din caracterul indisociabil al unui conținut descriptiv și al unei propoziții enunțiative ce orientează orice enunț din punct de vedere argumentativ, decurge faptul că procedura este inseparabilă exprimării
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se aplică marca forței ilocuționare. Astfel, adjectivul bun, de exemplu, pentru a califica un restaurant este, în mod inseparabil, o afirmație descriptivă a unui lucru dintre obiectele lumii și un act ilocuționar de recomandare. Din caracterul indisociabil al unui conținut descriptiv și al unei propoziții enunțiative ce orientează orice enunț din punct de vedere argumentativ, decurge faptul că procedura este inseparabilă exprimării unui punct de vedere, unui scop al discursului. La nivelul organizării textuale, oricare ar fi obiectul discursului și extensiunea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vedere argumentativ, decurge faptul că procedura este inseparabilă exprimării unui punct de vedere, unui scop al discursului. La nivelul organizării textuale, oricare ar fi obiectul discursului și extensiunea descrierii, se aplică un repertoriu de operații de bază care produc propoziții descriptive ce se grupează în secvențe de extindere variabilă. Dintre aceste operații, specialiștii consideră cîteva ca fiind relevante: operația de ancorare (denumirea intrării obiectului descrierii), operația de aspectualizare, prin fragmentare sau prin calificare (punerea în evidență a părților vizate sau a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
obiectului discursului într-un timp istoric sau particular), operația de punere în relație prin analogie (asimilarea comparativă sau metaforică) și operația de reformulare. S-a stabilit că între "descriere" și "interpretare" există o opoziție, fiindcă o formă propozițională are folosire descriptivă atunci cînd prezintă o stare de lucruri, fără a o comenta. Din acest motiv, descrierea uzează numai de anumite mijloace ale limbii și de anumite figuri de stil, acelea care ajută la prezentare (iar nu la modalizările pe care le
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu permite totuși prin el însuși descrierea textelor sau a datelor empirice cu care se confruntă a n a l i z a d i s c u r s u l u i și, de aceea, solicită antrenarea noțiunilor descriptive împrumutate, de cele mai multe ori, de la teoria enunțului. V. diafonie, dialog, discurs raportat, eterogenitate, intertextualitate, polifonie. MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN DIDACTICISM. Termenul didacticism desemnează caracterul pe care îl pot avea unele tipuri/forme de discurs, altele decît cele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
enunțătorul apelează cu intenția, implicită sau explicită, de a instrui, de a transmite cunoștințe prin care să modifice statutul destinatarului în ceea ce privește credințele, atitudinile, comportamentul, acțiunile. Situațiile discursive în care se insinuează didacticismul sînt variate, de la discursul mediatic, atunci cînd modurile descriptiv și narativ glisează spre explicativ, la anumite categorii literare (literatura pentru copii), pînă la contexte cotidiene. În a n a l I z a d i s c u r s u l u i, stabilirea caracterului didacticist al unui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care îi asigură individualitatea și permanența: orice analiză a discursului ține cont de limbă ca obiect construit de către lingviști și de limbajele particulare considerate într-un anumit timp și spațiu; orice analiză a discursului are o relație dublă cu aspectele descriptive ale limbii. Pe de altă parte, tipurile de discurs se clasifică și în funcție de modalitățile prin intermediul cărora vorbitorul redă propriul discurs sau discursul altuia, în codul scris sau în cel oral; acestea sînt reprezentate de vorbirea directă, vorbirea indirectă, vorbirea directă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lingvistica structuralistă, evaluarea este o cercetare prealabilă în vederea optării pentru cea mai adecvată soluție de analiză a unei realități lingvistice, pentru gramatica generativă, în formula stabilită de Noam Chomsky, această opțiune fiind realizată prin ierarhizarea gramaticilor potrivit capacității lor generative, descriptive și explicative. O semnificație specială a primit termenul evaluare la M. Bahtin și la adepții săi, de activitate a locutorului în vederea perceperii contextului extraverbal în care ia cuvîntul. S-a stabilit în această interpretare că acest context este o parte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în plus, poate recurge și la mijloace de reprezentare diferite de cele ale limbii naturale, precum pictura, sculptura sau cinematografia. Din punct de vedere logic, discursul ficțiunii are o denotație nulă, fiindcă, deși este un tip de discurs narativ și descriptiv, el este deosebit de discursul factual (referențial) prin faptul că frazele lui nu desemnează referenți reali. De aici, rezultă că specificitatea ficțiunii constă în lipsa denotației, încît este indiferent dacă un nume sau altul are sau nu are referent, ceea ce implică renunțarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la reguli, maxime sau implicaturi conversaționale. Ca atare, potrivit pragmaticienilor, nu există informație numai în valoarea propozițională a enunțurilor, valoarea pragmatică fiind o forță de orientare care se adaugă la aceasta, căci există două tipuri de informație, una de tip descriptiv și reprezentațional și alta de tip pragmatic și integrată. Pe de altă parte, noțiunea "informație" este legată de cea de tematizare în măsura în care se consideră că, pentru ca un enunț să aibă un sens și să fie interpretabil, trebuie să satisfacă o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
comunicării a fost Norbert Wiener, iar preocupările lui au fost susținute și continuate de specialiști care au răspîndit funcționalitatea sistemelor în domenii variate. Interacțiunile terapeutice au constituit obiectul de studiu al Școlii de la Palo Alto, unde au luat naștere concepte descriptive importante, precum: dubla constrîngere, relație /vs./ conținut; comunicare simetrică /vs./ comunicare complementară. În domeniul sociologiei, preocupările pentru fenomenul interacțional sînt timpurii și foarte numeroase și pornesc deseori de la constatările de filozofie a istoriei și de filozofie socială, care se dezvoltă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
generală, fără a se preocupa de aplicabilitatea lor, extrem de variabilă după situații, culturi și indivizi. Totuși, incertitudinile în legătură cu aplicarea și faptul că maximele ar putea fi discutate nu pun la îndoială recunoașterea, fondată empiric și necesară din punct de vedere descriptiv, a principiilor de tipul celor avute în vedere de H. P. Grice. De altfel, la alți lingviști se găsesc constatări similare, dar în loc de maxime sînt denumite legi ale discursului sau postulate ale conversației. Pe de altă parte, au existat încercări
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
întotdeauna o reacție (sau o activitate) subiectivă, conține în structura ei semantică o parte modală, care exprimă această reacție. Sintagma terminologică modalitatea discursului se folosește pentru a trimite la formele distincte pe care le ia discursul în funcție de scopul lui: discurs descriptiv (sau descriere), în care se prezintă scene sau personaje, discurs narativ (sau narațiune), în care se relatează întîmplări sau incidente, discurs persuasiv (sau persuasiune), folosit cu intenția de a convinge, discurs dialogal (sau dialog), alcătuit din replicile interlocutorilor, și discurs
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de elaborare, de complexitatea unor module și chiar de dificultatea de a formula toate regulile de asociere, care articulează diferitele module și forme de organizare, cum arată însuși E. Roulet, într-o lucrare din 1999. La nivelul utilizării ca mijloc descriptiv, principala dificultate a unui astfel de model este depășirea unei dimensiuni pentru a-i atribui un caracter integrator. V. analiză conversațională, model. FODOR 1983; DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN MOMENT DISCURSIV. Sintagma moment discursiv a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
l u i are importanță identificarea normei și aprecierea ei, identificînd tipul de normă dominant, măsura în care este funcțională norma limbii literare, manifestarea simultană a mai multor norme, raportul dintre norma cutumiară și norma instituită (după A. Martinet, norma descriptivă și norma prescriptivă) etc. Pe baza acestor constatări, se poate stabili timpul, locul și aspectul limbii concretizate în discurs. V. limbă literară, normare. PHILIPPIDE 1894; HJELMSLEV 1934; COȘERIU 1952, MARTINET 1967; DSL 2001. IO NUME PROPRIU. În mod obișnuit, gramaticile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
direcție: ceea ce vrea să spună un enunț este concluzia spre care a fost orientat. În același mod, valoarea argumentativă a cuvîntului este orientarea pe care cuvîntul o dă discursului. Astfel, semnificația lingvistică a cuvîntului inteligent nu trebuie cercetată în valoarea descriptivă a unei capacități, ci în orientarea pe care folosirea lui într-un enunț o impune discursului care rezultă: El este inteligent și va rezolva problema. O. Ducrot a opus concepția semantică a argumentării viziunii "tradiționale sau naive" a argumentării. Pentru
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
PRESCRIERE. Termenul prescriere este specific domeniului juridic, de unde a fost adoptat de științele limbii pentru a desemna două realități opuse: 1) limba ca obiect al unei prescrieri și 2) limba ca agent al unei prescrieri. În sociolingvistică, există opoziția normă descriptivă - normă prescriptivă, prima reprezentînd regulile care decurg din folosirea limbii, iar cealaltă regulile recomandate dintre modurile de a vorbi sau dintre limbile cunoscute de o comunitate lingvistică. Norma prescriptivă rezultă, prin urmare, din selecția a ceea ce este considerat ca fiind
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
corect spus), rezumativi sau concluzivi (în consecință, prin urmare) și de distanțare (în tot cazul, în orice caz). V. reformulare. VARO - LINARES 2002. RN REGIM DISCURSIV. Prin regim discursiv se înțelege un ansamblu textual omogen și descriptibil, avînd o dominantă descriptivă, narativă, explicativă sau prescriptivă. Conceptul "regim discursiv" este preferat aceluia de gen sau de tip de text, deoarece prezintă un grad de identitate superior și se raportează la combinațiile stabilizate prin mărci lingvistice sau semiotice ce omogenizează texte, segmente de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]