3,459 matches
-
răpire, așa cum i se întâmpla adesea. Cu tot respectul pe care i-l purtam, l-am întrebat: „Părinte, ce vreți să spuneți?”. Dar el schimbă vorba. Crezând că a sosit momentul potrivit, i-am cerut și am stăruit să ne deslușească în ce fel îl călăuzise Domnul de la începutul convertirii sale, pentru ca aceasta să ne poată servi drept testament și învățătură părintească. „Întrucât - îi zic - ați primit cele trei lucruri pe care doreați să le vedeți înfăptuite înainte de a muri, ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
în 1554, i-am pus din nou aceeași întrebare: tot nu începuse. Atunci, mânat de nu știu ce duh, îi spusei Părintelui: „Se fac de acum patru ani de când vă cer, nu numai în numele meu, ci și al celorlalți Părinți, să ne deslușiți cum v-a modelat Domnul de la începutul convertirii dumneavoastră; credem că acest lucru ne va fi de foarte mare folos mai ales nouă, și Societății. Dar, întrucât văd că nu ne îndepliniți rugămintea, îndrăznesc să vă făgăduiesc că, dacă faceți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Al doilea. Odată i se înfățișă minții, cu mare bucurie spirituală, felul în care Dumnezeu a creat lumea; i se părea că vede ceva alb din care izvorau niște raze și din care Dumnezeu făcea lumină. Dar nu știa să deslușească acestea și nu-și amintea prea bine de cunoașterile spirituale pe care Dumnezeu i le întipărise atunci în suflet 2. Al treilea. Tot la Manresa, unde rămase aproape un an, după ce începu să fie consolat de Dumnezeu și văzând roadele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mai puse și o întrebare asupra unui caz de drept bisericesc. El fu silit să răspundă la toate, deși începuse să repete, înainte de a da un răspuns, că nu știa cespuneau învățații cu privire la aceste lucruri. Apoi, îi porunci să le deslușească porunca întâi, așa cum o făcea de obicei. El începu să o înfățișeze pe îndelete și vorbi atât de mult despre această poruncă, încât nu-l mai întrebară nimic. Înainte de aceasta, în întrebările lor cu privire la Exerciții, stăruiră mult asupra unui punct
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
încât nu-l mai întrebară nimic. Înainte de aceasta, în întrebările lor cu privire la Exerciții, stăruiră mult asupra unui punct care se afla la începutul acestora: „Când un gând este păcat ușor și când este păcat greu”2? Și aceasta, deoarece el deslușea astfel de lucruri, deși nu era învățat. El răspunse: „Dacă acesta este adevărul sau nu, veți hotărî voi; iar dacă nu este adevărul, osândiți-l”. În cele din urmă, ei plecară fără a mai osândi nimic. 69. Multă lume venea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mișcat spre evlavie și iubire pentru Preasfânta Treime. Apoi, ajungând la rugăciunea pregătitoare pentru liturghie, neștiind cu cine să încep și întrezărindu-L mai întâi pe Isus, mi s-a părut că nu se lăsa văzut sau simțit atât de deslușit, ci într-un fel mai întunecat vederii, și întrezărind, mi s-a părut că Preasfânta Treime se lăsa simțită sau văzută mai deslușit sau mai limpede; începând și continuând cu Maiestatea Sa dumnezeiască, am fost acoperit de lacrimi, sughițuri și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
loc al Preasfântului Sacrament, dorind să regăsesc ceea ce fusese înainte, n-a mai fost chip. Apoi, seara, în timp ce scriam acestea, aceeași înfățișare, și văzând ceva anume cu mintea, chiar dacă în cea mai mare parte nu atât de limpede, nici atât de deslușit, nici cu atâta măreție, ci ca o scânteie măricică, înfățișându-se priceperii 4 sau atrăgând-o la sine și arătând a fi aceeași șființă dumnezeiascăț. A PREASFINTEI TREIMI 25 șbisț. Vineri ș7 martieț - La rugăciunea obișnuită, începând cu multă evlavie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
că descoperă acest lucru prin cugetare proprie, fie prin aceea că înțelegerea îi este luminată prin acțiune divină), să aibă șparte deț mai multă savoare și rod spiritual decât dacă cel care îi propune exercițiile i-ar fi explicat și deslușit pe îndelete înțelesul istorisirii; căci nu multa știință hrănește și îndestulează sufletul, ci simțirea și savurarea lăuntrică a lucrurilor. 3. A treia. Întrucât în toate exercițiile spirituale ce vor urma ne folosim de capacitățile înțelegerii când cugetăm și de cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
acelei dimineți de aprilie devenea tot mai clară. Vântul alerga mai repede, iar temperatura scădea cu fiecare minut și ca un necunoscător al locului în care se afla, citi cu curiozitate maximă stația unde urma să coboare. Pentru prima oară desluși cuvântul scris cu majuscule ,,Solnok”. Era denumirea unui oraș ales la întâmplare din Vestul țării, dincolo de graniță. Fiecare respirație îi era din ce în ce mai grea și anevoioasă. Psihic era epuizată, iar plămânii parcă îi ardeau de atâta efort. Picioarele îi zvâcneau dureros
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
voce tare : Dar unde suntem ! . în jur sunt numai blocuri noi, cenușii, sinistre, blocurile socialismului victorios Imposibil să fie în această zonă vechiul Palat Bragadiru ! Ne uităm tustrei pe geam, în semiobscuritate (e deja trecut de 8 seara), încercând să deslușim numerele de pe blocuri. Cu-atâtea unități comerciale la parter, e-aproape la fel de imposibil. Identific, în fine, un număr pe o scară de bloc : 342 ! Oho : încă puțin și ajungeam în comuna Bragadiru ! în plus, suntem pe partea cu numerele pare
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
era de la... Canal D ! Dacă știam asta, preferam să mă pozez la panou... Ce trebuie să faci ca să știi dinainte cărei televiziuni merită să-i răspunzi ? ! Dacă ești perspicace, citești logourile de pe microfoane, dar asta e la fel de simplu ca a desluși numerele blocurilor noaptea, din goana taxiurilor Reporterii ar trebui să poarte veste electrizante în culori diferite, ca să te prinzi din prima : verde praz ProTV ; albastru fericit Antene ; portocaliu TVR ; căcăniu OTV etc.) Primul cu care mă-ntâlnesc odată ajuns sus
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
zece minute. Merg încet, căutîndu-mi cheile prin buzunare. Dintr-o garsonieră se aude cum sforăie proprietarul ei un pensionar -, iar din garsoniera unei fete nu știu prea bine cu ce se ocupă -, se aude muzică de la pick-up, muzică în spatele căreia deslușeam de multe ori chicotele fetei. La vecinul meu e liniște, ceea ce, pentru ora asta, înseamnă că nu e acasă. La mine în ușă, deasupra clanței, stă un bilet. Vreau să-l iau și să-l bag în buzunar nedesfăcut, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
în jur, unde s-au adunat un grup destul de numeros de persoane. Ce se întâmplă aici? Ce se bagă toți în conversația noastră particulară? Mă uit înciudată spre broșura pe care o are în mână tipul cel mai apropiat și deslușesc cuvintele Ghidul tău pentru Studii Postuniversitare în Medicină. A. Aha. Ei și ce? Ce, eu nu pot să-mi dau masteratul în medicină? Probabil că știu și eu tot atât cât știu toți ăștia despre medicină, plus că am făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Agafiței s-a impus atenției publice și ca un remarcabil portretist. Oamenii, ca subiecte ale picturii, l-au interesat întotdeauna pentru bogăția lor inepuizabilă de expresii, pentru sensurile adânci întipărite în fizionomiile lor, pe care le-a scrutat, le-a deslușit și le-a transpus pe pânză cu același adevăr și cu aceeași franchețe caracteristice artei sale în general. De la oamenii cei mai simpli până la savanții și artiștii cei mai reputați ,oriunde a întâlnit omenia, în ceea ce are mai nobil, penelul
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
este echilibrat într-un capăt foarte ascuțit, aproape în punct. Vizavi de rogojină este o banchetă mititică, de lemn, pe peretele opus intrării este o altă ușă ținută închisă de un laț prins întrun cui, iar în colțul de lângă intrare deslușesc o masă întunecată cu un scaun de lemn. Devin foarte silențioasă. Ne apropiem de masa care conține o grămadă de pietre negre de forme ciudate, niște sticluțe cu diverse poțiuni, câteva flori uscate, țigări, lumânări, niște hârtiuțe pe un colț
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de întinsă și înțeleg de ce Alfonso ne-a sfătuit să avem fiecare câte un sul de hârtie igienică la îndemână. Aud ce pare acum un concert de vomitături dar în întuneric și cu o minte din ce în ce mai amorțită nu reușesc să deslușesc ce se întâmplă de fapt în jurul meu. Deslușesc ochii lui Alfonso în fața mea: „Ingrid ești OK?” Îhî... „Mai vrei o doză?” Încep să bâigui ceva nedeslușit nici măcar de mine. „Pe spaniolă”, adăugă un Alfonso zâmbitor. Îmi întinde iar cupa cu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
sfătuit să avem fiecare câte un sul de hârtie igienică la îndemână. Aud ce pare acum un concert de vomitături dar în întuneric și cu o minte din ce în ce mai amorțită nu reușesc să deslușesc ce se întâmplă de fapt în jurul meu. Deslușesc ochii lui Alfonso în fața mea: „Ingrid ești OK?” Îhî... „Mai vrei o doză?” Încep să bâigui ceva nedeslușit nici măcar de mine. „Pe spaniolă”, adăugă un Alfonso zâmbitor. Îmi întinde iar cupa cu lichidul neatrăgător, de data asta am experiență, îmi
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
că Mustață și scenaristul său, Cătălin Mitulescu, nu fac asta. Ce le reproșez eu lor este că nu revelează, ci învăluie în fum escamotează semnificația simplă a ceea ce au de spus, astfel încît să pară mai subtilă, mai greu de deslușit, mai artistică. Rezultatul e o lucrare de artă conceptuală găunoasă și destul de respingătoare efectul ei depinde mult prea tare de planuri-detaliu cum ar fi acela cu piciorul unuia dintre copii călcînd pe capul șoferului. Lecția de box povestea unui tată
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
aceea, redactorii Ziua au selecționat în materialul de față doar mărturiile celor care, în mod cert, l-au cunoscut îndeaproape pe Ion Iliescu sau care îi sunt neamuri." După ce au separat folclorul local de adevărul istoric, iată ce a putut desluși echipa de investigații de la Ziua la fața locului. Astfel, citim următoarele în capitolul intitulat " Neplacandu-i muncă, tatăl lui Iliescu s-a dat cu comuniștii": "Pe la începutul veacului trecut, în comuna Ulmeni, din împrejurimile Olteniței, trăia o familie de oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Eftimie a murit pe la începutul anilor '80." Textul citat ridică însă un semn de întrebare. Astfel, constatăm că pe tatăl lui Alexandru Iliescu - bunicul viitorului președinte al României - nu-l chema "Iliescu" cum am fi bănuit, ci "Penu". Pentru a desluși misterul prin care fiul lui Vasile Penu, țăran onest și muncitor din Ulmeni, a ajuns "Iliescu", trebuie să citim ceva mai jos, în articolul menționat din Ziua, următoarea explicație. "Alexandru Penu, părintele lui Ion Iliescu, a creat numai necazuri familiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
au fost călcate de cocoș, sunt sterpe, nu pot fi clocite să se scoată pui din ele . Privea cu încântare la tot norodul de păsăret, găini, curci, rațe și gâște, care adunau cu hărnicie boabele de pe bătătura măturată aseară, și deslușind hodorogitul mînios al curcanilor, își scoase basmaua roșie de pe cap și o puse pe prispă; doar îi spusese maică-sa că atunci cînd văd roșu, curcanii se înfurie, își desfoaie aripile târându-le prin praf și cloncănesc amenințător. Rațele și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
s-a întâmplat de plângi atâta, mă întreabă și pe mine Lențâca și băieții, nici ei nu se pot liniști; − Mi-e greu să vă spun, dragii mamii, mi-e întunecat sufletul de atâtea neînțelesuri ce ar putea să fie deslușite de oameni mai învățați decât mine. De asta voi trebuie să învățați carte bine, nu ca mine că m-au oprit părinții să merg regulat la școală. Să nu pot să citesc eu ce scriu Mihai și Emilia, să nu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Sau altfel spus, conferind o turnură poetică frazei : „Le contemporain est donc celui qui sait voir cette obscurité, qui est en mesure d’écrire en trempant la plume dans les ténèbres du présent”. „Prin urmare, contemporan este cel care poate desluși această obscuritate, cel care este capabil de a scrie înmuindu-și pana în tenebrele prezentului.” (trad. mea, A.M.) Contemporanul este astfel capabil să deceleze acea parte irațională, incongruentă, cea a fan- tasmelor din care se fabrică în retortele diferitelor ideologii
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Caragialeștii «O dinastie» ?”, publicat în Revista cercului literar, la chiar apariția ei în ianuarie 1945. Cornel Regman identifică un stil, „o desinvoltură persiflantă”, un fel monden de a fi al membrilor „dinastiei” Caragiale, pe care-l apropie dandysmului în care deslușește și un reflex patologic în latura bastardului Mateiu. „E o poză acesta, un soiu de „dandysm” al Caragialeștilor, sau mai degrabă un maniacalism care poate fi întâlnit în forme felurite chiar la scriitorul mare de mai târziu, cât și - într
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
prelucrat, gata asimilat. Personajele nu trebuie să se nască din nimic. Personajele nu sunt doar vorbe, gesturi și mișcări. Personajele sunt copii ale oamenilor întâlniți de noi, ale gândurilor ghicite atunci când urmărim un necunoscut pe stradă, căruia încercăm să-i deslușim viața în funcție de cum merge, în ce este îmbrăcat ce expresie are și ce ține în mână. Spiritul nostru de observație trebuie să sfredelească adânc atât în sufletul cerșetorului cât și în cel al regelui. El va trebui însoțit de cunoașterea
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]