4,964 matches
-
face parte din moștenirea pe care individul o primește de la microgrupul său. Trebuie însă precizat faptul că, nici depărtarea, absența cunoașterii sau opoziția nu presupun absența celuilalt, acesta trebuind să fie prezent pentru a avea loc interacțiunea și implicit procesul devenirii. Ideea este foarte bine enunțată în studiile lui C. H. Cooley, mai exact în cadrul teoriei acestuia looking-glass self, în care identitatea subiectului este construită prin intermediul interacțiunii cu celălalt, apărând în acest sens procesul oglindirii și reoglindirii dintre eu și celălalt
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
În prezența unei interacțiuni 384 minime, alteritatea este tributară stereotipurilor și poveștilor despre celălalt, indiferent de mediul și forma în care au fost comunicate, individul preluând în cadrul procesului reprezentațional imaginile promovate de către grup, în timp ce o dată cu o interacțiune puternică apare fenomenul devenirii întru celălalt, fenomen care are trei dimensiuni majore, și asupra cărora vom reveni, pe parcurs, la momentul potrivit. În primul rând, devenirea întru celălalt presupune că individul depășește cadrul grupului și al sistemului de referință primar pentru a se adapta
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fost comunicate, individul preluând în cadrul procesului reprezentațional imaginile promovate de către grup, în timp ce o dată cu o interacțiune puternică apare fenomenul devenirii întru celălalt, fenomen care are trei dimensiuni majore, și asupra cărora vom reveni, pe parcurs, la momentul potrivit. În primul rând, devenirea întru celălalt presupune că individul depășește cadrul grupului și al sistemului de referință primar pentru a se adapta unor noi interese și unui nou context. Este cazul în care cunoașterea și înțelegerea permit lărgirea filtrelor de interpretare pentru a permite
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acceptarea diferențelor și pentru a-l percepe pe celălalt dintr-o nouă perspectivă. În al doilea rând, fenomenul este legat de interacțiunea și procesele de schimb care au loc la nivelul conținuturilor identității și alterității, în timp ce în al treilea rând devenirea întru celălalt poate fi considerată devenirea alterității întru identitate, ceea ce implică transformări ale ambelor procese, care pot genera chiar o nouă identitate, și are ca scop acceptarea alterității și integrarea ei. Identitatea și alteritatea sunt puternic legate și de imaginea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
percepe pe celălalt dintr-o nouă perspectivă. În al doilea rând, fenomenul este legat de interacțiunea și procesele de schimb care au loc la nivelul conținuturilor identității și alterității, în timp ce în al treilea rând devenirea întru celălalt poate fi considerată devenirea alterității întru identitate, ceea ce implică transformări ale ambelor procese, care pot genera chiar o nouă identitate, și are ca scop acceptarea alterității și integrarea ei. Identitatea și alteritatea sunt puternic legate și de imaginea de sine a membrilor grupului, care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
vorba despre o logică în cadrul acestei construcții, cu siguranță că nu poate fi vorba decât de una simbolică, estetica alterității oferind, "prin implicațiile ei sociale și politice o perspectivă asupra felului cum cultura se referă la identitate și diferențiere"389. Devenirea întru celălalt subliniează și faptul că între identitate și alteritate există o zonă a interacțiunii și influenței reciproce, prin intermediul căreia are loc un schimb la nivelul conținutului, schimb care, din nou, trebuie analizat având în vedere interesele celor două grupuri
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Istoria oferă nenumărate exemple în care relația identitate-alteritate este conturată și invers, de la exterior către grup, și nu de la grup către exterior, așa cum am văzut până acum. În acest caz este vorba despre cea de-a treia dimensiune a fenomenului devenirii întru celălalt, în care construcția imagologică începe din exteriorul grupului, alteritatea fiind cea care inițiază schimbul și interacțiunea, făcând apel la reprezentările simbolice ale identității, pe care încearcă să le îmbine cu elemente proprii. Această dimensiune are, la rândul ei
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pentru a lăsa loc unui nou conținut. Deși poate fi explicat prin faptul că individul își cunoaște și își conștientizează interesele dintr-un anumit context, fenomenul reprezintă un adevărat pericol pentru acesta și substanțialitatea sa întrucât nu presupune doar o devenire, o transformare, perfect explicabile, ci negarea propriei existențe istorice, a trecutului care, o dată cu trecerea timpului, nu mai este o simplă înșiruire de evenimente, ci se integrează în ființă și devine o prezență organică. III. 2. Teorii despre identitate și alteritate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de evenimente, ci se integrează în ființă și devine o prezență organică. III. 2. Teorii despre identitate și alteritate Așa cum am văzut, identitatea și alteritatea pot fi abordate atât ca entități distincte, cât și ca părți ale unui proces de devenire culturală. Însă, indiferent de perspectivă, identitatea poate fi privită doar în cadrul unui raport cu alteritatea, definitoriu pentru prima fiind faptul că este unică în raport cu cea de-a doua. Astfel, chiar dacă privim lucrurile din punctul de vedere al existenței în și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în cadrul unui raport cu alteritatea, definitoriu pentru prima fiind faptul că este unică în raport cu cea de-a doua. Astfel, chiar dacă privim lucrurile din punctul de vedere al existenței în și pentru sine a identității și nu luăm în calcul posibilitatea devenirii ei, individualitatea identității presupune o anumită diferențiere, care se poate realiza doar în prezența, imaginară sau reală, a unei alterități. În principal, filosofia propune o perspectivă a identității ca dimensiune ontologică, însă există și abordări filosofice care se detașează de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
punctează legăturile între identitate și alteritate. Primele încercări de a defini identitatea și alteritatea, și implicit de a contura o teorie despre acestea, sunt legate de filosofia Greciei antice, în cadrul căreia se regăsește atât dimensiunea ontologică, cât și cea supusă devenirii. În Dialogul Parmenide al lui Platon 405, identitatea este privită prin intermediul raportului Unu-Multiplu, Parmenide susținând despre Unu atât că este, cât și că nu este406. Filosoful presocratic se referă la Unu în strânsă legătură cu părțile, dezvoltând, în acest
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
într-un același lucru"414. În timp ce Parmenide, așa cum am văzut, se referă la identitate din perspectiva lui Unu, care are capacitatea de a fi doar el însuși, Heraclit susține imposibilitatea scăldării de două ori în aceeași apă, ceea ce implică procesul devenirii, și formulează ideea unei identități supuse aceleiași deveniri ca și ființa umană, aspecte care fac din abordarea lui Heraclit începutul unui punct de vedere cultural și istoric asupra identității. Confruntarea dintre Parmenide și Heraclit pe tărâmul identității conturează existența unei
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
am văzut, se referă la identitate din perspectiva lui Unu, care are capacitatea de a fi doar el însuși, Heraclit susține imposibilitatea scăldării de două ori în aceeași apă, ceea ce implică procesul devenirii, și formulează ideea unei identități supuse aceleiași deveniri ca și ființa umană, aspecte care fac din abordarea lui Heraclit începutul unui punct de vedere cultural și istoric asupra identității. Confruntarea dintre Parmenide și Heraclit pe tărâmul identității conturează existența unei contradicții a termenului, întrucât primul o consideră din
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cultural și istoric asupra identității. Confruntarea dintre Parmenide și Heraclit pe tărâmul identității conturează existența unei contradicții a termenului, întrucât primul o consideră din perspectivă ontologică, iar cel de-al doilea punctează imposibilitatea existenței în sine a identității din cauza problemei devenirii. Martin Heidegger propune o reîntoarcere la Parmenide atunci când formulează principiul identității 415, legând identitatea de problema ființei, însă, spre deosebire de filosoful antic, care privește ființa din punctul de vedere al identității, considerând-o o caracteristică a acesteia, Heidegger inversează raportul, afirmând
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
În ceea ce privește ținerea cuvântului/promisiunii, ipse se separă de idem, separare care implică o zonă intermediară ce deschide calea spre una dintre dimensiuniile sinelui în termenii lui Ricoeur: identitatea narativă, care se opune identității abstracte, întrucât suportă transformări și este supusă devenirii. Din aceste puncte de vedere, elementul esențial al hermeneuticii lui Paul Ricoeur îl reprezintă faptul că reușește să armonizeze în interiorul noțiunii de identitate (personală) două zone aflate în opoziție, cum ar fi similaritatea cu stările din trecut și distanța față de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fi resimțită mai profundă și mai însemnată decât a străinului ca atare"449. Din acest punct de vedere, asistăm la o încercare de armonizare la nivel teoretic a categoriilor ontologice ale identității și alterității cu perspectiva acestora ca procese supuse devenirii. În termenii discuției de la începutul capitolului, putem afirma că devenirea întru celălalt este un arhetip, dar în același timp și un fenomen dominat de istorie. Afirmând că individul se cunoaște pe sine prin intermediul celuilalt, Tzvetan Todorov tratează problema identității și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ca atare"449. Din acest punct de vedere, asistăm la o încercare de armonizare la nivel teoretic a categoriilor ontologice ale identității și alterității cu perspectiva acestora ca procese supuse devenirii. În termenii discuției de la începutul capitolului, putem afirma că devenirea întru celălalt este un arhetip, dar în același timp și un fenomen dominat de istorie. Afirmând că individul se cunoaște pe sine prin intermediul celuilalt, Tzvetan Todorov tratează problema identității și alterității din perspectiva descoperirii celuilalt, descoperire care nu presupune întotdeauna
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
că eul se transformă, devenind mereu altul față de un moment inițial, dar și că eul proiectează în cadrul alterității, a unei anumite alterități, evident, ceea ce el nu poate fi. Dacă în cadrul teoriilor despre identitate și alteritate am analizat diferite abordări ale devenirii eului, inclusiv variante ale devenirii întru celălalt, în cele ce urmează vom discuta problematica alterității ca stare pe care eul nu o poate atinge, mai exact a acelor elemente pe care individul le proiectează în altul, fiind vorba, în mod
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mereu altul față de un moment inițial, dar și că eul proiectează în cadrul alterității, a unei anumite alterități, evident, ceea ce el nu poate fi. Dacă în cadrul teoriilor despre identitate și alteritate am analizat diferite abordări ale devenirii eului, inclusiv variante ale devenirii întru celălalt, în cele ce urmează vom discuta problematica alterității ca stare pe care eul nu o poate atinge, mai exact a acelor elemente pe care individul le proiectează în altul, fiind vorba, în mod evident, despre un altul care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
elemente care să se obiectiveze în cadrul alterității, aceasta întruchipând o stare ideală, dezirabilă a eului, un întreg ansamblu arhetipal, o promisiune, un anumit paradis pierdut, dar nu neapărat în termenii în care îl descrie Mircea Eliade. Este momentul în care devenirea întru celălalt trece în plan ideal, întrucât eul nu preia din celălalt, ci îl construiește cu ajutorul imaginarului. Capitolul 4 Imagine, reprezentare, stereotip În timp ce investigarea structurilor arhetipale și modul acestora de exprimare a trăirilor umane, miturile și simbolurile, evidențiază întrebările reprezentaționale
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sau științele naturii ale unui anumit popor într-un anumit moment nu este cu nimic mai puțin istorică decât cea vizând tipul de îmbrăcăminte pe care o purtau acei oameni 520. Astfel, chiar dacă au un fond anistoric, credințele se supun devenirii, fiind integrate în circuitul istoriei. Ele sunt răspunsul istoric al indivizilor la provocările civilizației și sunt legate de felul în care aceștia își reprezintă lumea. Structurile reprezentaționale, procesele imagologice depind de felul în care se articulează o societate. O analiză
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
oameni, indiferent dacă există o conotație etnică sau nu, idee care, de cele mai multe ori, reprezintă o exagerare și o simplificare. Fiind apriori oricărei judecăți profunde, stereotipul este durabil în timp și opune rezistență la schimbare, fără însă a se sustrage devenirii. Este vorba despre o idee preconcepută, neîntemeiată pe date precise, dar care devine adevărată pentru membrii unei comunități 541. Acest lucru este posibil deoarece prin repetiție sunt inoculate stereotipuri care se interpun între oameni și realitate, construind ceea ce Walter Lippmann
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sau prin îmbogățirea conținutului acesteia, însă trebuie avut în vedere că aceste transformări sunt direct influențate și de o serie de alți factori, extrem de importanți și legați de un anumit context. La fel ca orice alte reprezentări, stereotipurile sunt supuse devenirii, fiind tributare culturii, societății și istoriei, au o anumită logică internă și sunt dependente de anumite politici care guvernează societatea la un moment dat. Să nu uităm faptul că procesul reprezentațional presupune reconstruirea lumii individului, printr-o procesare simbolică complexă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pune întrebarea ce se întâmplă cu acestea atunci când experiențele și evenimentele trăite de individ contrazic conținutul stereotipurilor? În ce măsură se poate vorbi despre o anumită rezistență a stereotipului la schimbările de situație prin care trece individul și cum poate fi înțeleasă devenirea acestuia? În această ordine de idei, Walter Lippmann puncta că atunci când experiența contrazice imaginea pe care o implică stereotipul prin conținutul său, putem asista la două situații. Prima are în vedere lipsa unei anumite flexibilități din partea individului sau prezența unui
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de formare fiind foarte asemănător, Chelcea susținând că autoimaginea etnică este condiționată de factori tradiționali-istorici, de mediu de rezidență (urban-rural), precum și de unele caracteristici personale. Practic, Chelcea subliniează că la nivelul etnostereotipurilor apar o serie de transformări, acestea fiind supuse devenirii, în special datorită influenței pe care dimensiunea socială și politică o exercită asupra lor598. Problema devenirii imaginii este pe cât de interesantă, pe atât de complexă, pentru că presupune analiza unor procese și fenomene care pot cu greu fi investigate dintr-un
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]