4,878 matches
-
și măsurabilă. O altă descoperire a lui Kozyrev a fost aceea că toate formele de viață par a fi proporționate de o nevăzută și spiralată sursă de energie. De la cochiliile spiralate ale melcilor până la proporțiile corpului uman, toate dimensiunile sunt dictate de direcția acestei curgeri spiralate. În capitolul dedicat geometriei naturii, vom vedea că acest fapt a fost binecunoscut în multe școli esoterice antice. În fapt, spirala respectivă este proporționată după numărul de aur (1+√5Ă/2=1,618..., care este
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
aliaj de aluminiu și mangan, răcit cu o viteză foarte mare cristalizează după o formă icosaedrală, având o simetrie pentagonală (fapt neacceptat de cristalografia clasică până în momentul descoperii lui Dan Shechtmană. Ideea este că aceste cristale cresc după o lege dictată de numărul de aur ! Care este importanța teoretică și practică a descoperirii quasi-cristalelor din punctul nostru de vedere ? În primul rând, ea vine ca o confirmare a rolului solidelor platonice în natură (în cazul de față icosaedrul și dodecaedrulă. Acest
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
Brown să deconspire, în cartea sa „Codul lui Da Vinci”, multe lucruri păstrate secrete până atunci și transmise doar în cercuri restrânse de inițiați. Paradoxal, cum am văzut, chiar și savanții moderni au uneori un comportament dogmatic, de cele mai multe ori dictat de comoditate, conservatorism sau diverse jocuri de interese, trecând uneori „sub tăcere” anumite descoperiri și aspecte aparent inexplicabile ale realității, ce par a veni în contradicție cu teoriile clasice. Noi teorii apar, oferind o mai bună înțelegere asupra realității, înlocuindu
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
pesimist, în care inventatorii ar trebui să se reorienteze profesional. Dacă ar fi trăit în zilele noastre, Duell ar fi fost silit să admită că s-a înșelat amarnic ... Societatea are însă o anumită inerție în acceptarea noutăților revoluționare, inerție dictată de comoditate sau interesele financiare enorme ale marilor concerne și grupuri de interese. Trebuie însă să stăm strâmb și să ne învățăm să gândim drept. Folosirea pe scară largă a combustibililor fosili, deși a dus la expansiunea civilizației și sporirea
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
seama că aceluiași sentiment îi putem asocia un evantai larg si eterogen de semnificații . Intuiția este deci neclară, și întrucât ne putem face iluzii asupra resorturilor deciziilor noastre, întrucât putem să considerăm alegerea noastră liberă, chiar atunci când ea a fost dictată constrângător de modelele culturale , de criteriile sociale de valorizare, de prejudecăți sau pasiuni , de fenomene de alienare , ea nu este nici probantă. Intuiția libertății pune problemă, dar nu se rezolvă . A trebuit să se desfășoare un îndelung efort de meditație
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
propria persoană, aceasta nu poate decide decât fiecare în parte, nimeni nu are dreptul să intervină brutal în viața individului pentru a o comanda, programa și dirija. Fiecare este îndreptățit să acționeze asupra propriei persoane așa cum dorește și cum îi dictează conștiința, nevoile, capriciile sau hazardul. Atâta timp cât acțiunile sale nu prejudiciază alți membri ai societății, normele nu pot fi impuse. În cazul în care anumite fapte sau acțiuni săvârșite de către persoane responsabile nu aduc neajunsuri decât celor care le-au săvârșit
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
să accepte și să-și însușească anumite norme fără de care conviețuirea în interiorul societății respective nu ar fi posibilă, libertățile sale nu ar putea fi exprimate dar nici respectate. Libertatea umană nu este anulată complet, nu orice faptă a omului este dictată de zei. Dar orice încălcare a voinței acestora este pedepsită chiar dacă fapta în sine pare nobilă ( ex. Prometeu). Destinul va dobândi, pe lângă interpretarea religioasă și o interpretare naturalistă, fiind conceput ca rezultat al înlănțuirii implacabile a cauzelor și efectelor. Experiența
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
propriilor dorințe, teologia creștină considera că însăși voința umană reprezintă o manifestare a acțiunii divine: Domnul este cel ce lucrează în noi ca să vrem și să desăvârșim”. În al treilea rând, alegerile omului decurg din scopurile sale, iar acestea sunt dictate de natură, căreia omului îi aparține ca ființă corporală; prin urmare, alegerile umane nu sunt libere, ci sunt dictate acestuia de propriile înclinații naturale. Aceste argumente sugerau ideea că omul nu este înzestrat cu liber arbitru, adică nu poate alege
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
lucrează în noi ca să vrem și să desăvârșim”. În al treilea rând, alegerile omului decurg din scopurile sale, iar acestea sunt dictate de natură, căreia omului îi aparține ca ființă corporală; prin urmare, alegerile umane nu sunt libere, ci sunt dictate acestuia de propriile înclinații naturale. Aceste argumente sugerau ideea că omul nu este înzestrat cu liber arbitru, adică nu poate alege liber și face ceea ce vrea. Aceste concluzii ar fi avut consecințe devastatoare pentru morala creștină. Dacă omul nu este
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
acordat-o, se menționează în Ecleziast. Dar atotputernicia divină nu intră în contradicție cu liberul arbitru pentru că divinitatea nu-l constrânge pe om să aleagă un anumit lucru și nu altul. Omul posedă liber arbitru, deoarece alegerile sale nu sunt dictate de instinctul natural, ci de judecată. Toma susține că omul fiind rațional este necesar să fie înzestrat cu liber arbitru. II.1.3. Problema libertății în filosofia modernă În perioada de început a filosofiei moderne, raționalismul și preocupările pentru cercetarea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
față de idealul egalității și echității, precum și la o subordonare a societății față de stat; în loc de a sluji societatea, adaptându-se opțiunilor indivizilor și grupurilor sociale, rezolvând problemele lor sau cel puțin lăsându-i să-și rezolve constrângerile fără constrângeri autoritare, statul dictează societății în numele misiunii superioare ce i se atribuie, aceea de a crea o organizare rațională, bazată pe egalitate. Această misiune poate servi drept justificare pentru încălcarea drepturilor și libertăților individuale, pentru ignorarea intereselor particulare sau de grup; căci, se presupune
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
formă de manifestare a Necesității este voința arbitrară a zeilor: existența umană este dominată de necesitate, deoarece zeii și nu oamenii decid în cele din urmă cursul ei. Libertatea umană nu este anulată complet - nu orice faptă a omului este dictată de zei. Orice încălcare a voinței acestora este pedepsită, iar înfruntarea dintre zei și oameni se încheie de obicei cu victoria zeilor. În cadrul gândirii filosofice propriu-zise, cât și în cel al gândirii mitice, Necesitatea își face simțită prezența în viața
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ceea ce se întâmplă în jurul său. În viziunea monoteismului iudaic, subordonarea omului față de Dumnezeu este mult mai profundă decât era în concepțiile politeiste, subordonarea față de zei. Există doar o libertate a gândului omenesc, însă în ceea ce privește vorbirea, tot Dumnezeu este cel care dictează. Oamenii cred că hotărârile pe care le iau le aparțin lor înșiși, dar se înșeală. Cu atât mai mult rezultatele faptelor omenești depind nu de autorii lor, ci de Dumnezeu. În condițiile afirmării unei asemenea atotputernicii divine, se ridică problema
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de divinitate, omul nu poate fi stăpânul propriului destin. În al doilea rând, însăși voința umană reprezintă o manifestare a acțiunii divine. În al treilea rând, alegerile omului decurg din scopurile sale ( scopurile aparțin naturii), alegerile nu sunt libere, ci dictate acestuia de propriile înclinații naturale. Se afirmă că omul nu este înzestrat cu liber arbitru, adică nu poate alege și face ceea ce vrea. Dacă omul nu este liber, dacă actele sale nu i se datorează, ci îi sunt dictate în
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ci dictate acestuia de propriile înclinații naturale. Se afirmă că omul nu este înzestrat cu liber arbitru, adică nu poate alege și face ceea ce vrea. Dacă omul nu este liber, dacă actele sale nu i se datorează, ci îi sunt dictate în mod implacabil, atunci el nu poartă responsabilitatea lor, nu poate fi nici blamat, nici lăudat pentru faptele sale și nici determinat prin educație religioasă să se perfecționeze moral, în acest caz amenințarea și promisiunea, sfatul și interdicția, răsplata și
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
nu-l constrânge pe om să aleagă un anumit lucru și nu altul. Cea mai bună dovadă a existenței liberului arbitru este rațiunea sau judecata omului, idee prezentă la Descartes. Așadar, omul posedă liber arbitru căci alegerile sale nu sunt dictate de instinctul natural ci de judecată. Necesitatea de a-l recunoaște ca ființă morală a obligat gândirea creștină să susțină existența liberului arbitru. Substratul moral al ideii religioase de liber arbitru este interpretat de Nietzsche în termeni extrem de negativi. Ideile
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
0-5 ani), pe când în paleoliticul mijlociu, manifestările sale caracterizează intervalul 3-5 ani (Skinner 1996); printre altele (carență de vitamina A în alimentația mamei), diferențele pot semnala o perioadă mai timpurie de înțărcare a sugarilor în cazul societăților paleoliticului superior, probabil dictată de imperative sociale. footnote>. O altă cauză au putut-o reprezenta bolile cu transmitere sexuală (cu virulență redusă, dar cu mare rezistență, probabil endemice în sânul grupurilor), capabile să afecteze grav, periodic, fertilitatea femeilor și să limiteze astfel creșterea de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
misiune asumată, încep cu stabilirea relației de comunicare care trebuie să aibă esențe pozitive. 1.2. Comunicarea în procesul de audit Comunicarea ca funcție trebuie să construiască o conexiune bazată pe încredere. Stilul de comunicare în cadrul procesului de audit este dictat de auditor. Auditorul trebuie să îmbine atitudinea de preocupare față de receptor cu aptitudinea de a stabili relații de comunicare cu ușurință și cu tendința de păstrare a controlului asupra procesului de comunicare. Comunicarea în audit este întâlnită în cinci ipostaze
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
arbitru nu are certitudinea asupra jucătorului care a atins-o ultimul. Când există un dezacord între arbitri asupra unor infracțiuni de aceeași gravitate. Angajarea între doi se efectuează de către arbitru aflat cu fața spre masa oficialilor. În cazul când arbitrul dictează angajarea între doi, mingea trebuie repusă în joc din interiorul celui mai apropiat cerc. Jucătorii care sunt angajați direct în acțiune, vor participa la angajarea între doi, iar dacă jucătorii nu sunt angrenați direct, mingea este angajată între jucătorii desemnați
Baschet : caiet de lucrări practice by Cătălin Ciocan, Dana Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/308_a_1282]
-
nivelul limitelor sunt excizați și examinați extemporaneu. Dacă aceștia sau țesutul din jur sunt pozitivi rezecția cu intenție curativă trebuie abandonată și se apreciază dacă este utilă o rezecție mai limitată. Tumorile distale Limitele rezecției, la 10 cm de tumoră, dictează abordul. Pentru tumori situate cu limita superioară la aproximativ 10 cm de crosa aortei, abordul va fi prin toracotomie stângă, ceea ce asigură o expunere optimă pentru disecția meticuloasă în jurul tumorii, în jurul hiatusului esofagian, un acces bun pentru extirparea stomacului proximal
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
profesor, doctorul Brăescu a predat cursurile de igienă și medicină elementară elevilor din clasele mai mari. La acea vreme, nu existau cursuri tipărite pentru aceste materii. Profesorul Brăescu a fost nevoit să-și întocmească singur aceste cursuri pe care le dicta de la catedră, iar elevii le scriau pe caiete. Pretindea elevilor să aibă caiete speciale, bine îngrijite și să le păstreze tot timpul școlarizării. Asculta elevii în fiecare oră cu o severitate deosebită și le dădea lucrare scrisă o dată pe
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
dea seama că directorul școlii îi purta un foarte mare respect doctorului Brăescu. Odată intrat în clasă, doctorul Brăescu se așeza liniștit la catedră, nota absențele și, după o mică introducere, începea să-și dezvolte cursul de igienă. Cursul îl dicta rar și cu grijă ca elevii să-l scrie corect pe caiete speciale. Pentru a marca sfârșitul frazelor, repeta apăsat ultimul cuvânt din fraza dictată. Odată, un elev din clasa a VII-a, nu prea strălucit la carte și nici
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
se așeză într‑un jilț tras în fața focului să privească flăcările. Auzind de boala bătrânului, Tommaso Cavalieri 22 și sculptorul Diomed Leo‑ ne Leoni 23 au mers să‑l vadă și, în timp ce afară carnavalul cuprinsese întrea‑ ga Romă, Michelangelo își dicta testamentul. Cu limbă de moarte lăsă să‑i scape ultima dorință: Trupul să‑mi fie dus la Florența, măcar mort s‑o mai văd! Către ora cinci, Michelangelo Buonarroti, muri. După înmormântare a fost depus în biserica Santa Croce lângă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
fapt și notează: Ideea acestui om extraordinar era aceea de a aborda fiecare compoziție în funcție de corpul omenesc și de proporțiile perfecte ale acestuia în extraordi‑ nara lui diversitate de atitudini folosindu‑se atât de întreaga lui gamă a miș‑ cărilor dictate de pasiune cât și de stările extatice ale sufletului 40. La aceasta se refereau acele critici care îl acuzau că înlocuiește adevărata religie cu păgânismul și provoacă furia creștinilor prin expunerea trupului omenesc în toată goliciunea sa. Trupul omenesc așa cum
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
renaSCenTișTi... 140 Prin această scrisoare Sfântul Părinte a voit să se plaseze pe calea dialogu‑ lui bisericii cu artiștii care în cei două mii de ani de istorie nu s‑a întrerupt niciodată: este vorba despre un dialog care nu este dictat numai de circum‑ stanțe istorice sau motive funcționale, ci este înrădăcinat în însăși esența fie a experienței religioase, fie a creației artistice. Primele pagini ale bibliei îl pre‑ zintă pe Dumnezeu ca pe un model exemplar al oricărei persoane care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]