4,704 matches
-
a gradelor de constituire judicativă, fiindcă dictatura judicativului ni s-a dezvăluit, până aici, numai în orizontul de constituire a elementelor judecății. În privința problemei ierarhiei, sens cerut, totuși, de sensul de transcendență, trebuie adăugat că dictatura judicativului are drept formă discursivă desăvârșită a sa ideologia, iar aceasta are drept țintă justificarea "superiorităților", a diferențelor de nivel, care, deși sunt expresia propriei ființe a ideologiei (desigur, și a dictaturii judicativului), sunt transferate asupra tuturor ființărilor aparținând lumii vieții umane; pot fi superioare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
justificat adevărată; c) concentrarea ideii de adevăr în conceptul corespondenței și predeterminarea discursului filosofic în sensul unui "realism", uneori direct, alteori ascuns; d) deschiderea și întreținerea conflictului între mithos și logos; marginalizarea, din această perspectivă, a sensurilor survenite prin forme discursive non-logic formale, cum sunt maximele înțelepciunii; e) preeminența lui "este" copulativ, dar și angajarea lui "este" existențial în reconstrucții filosofice de tipul ontologiei; poziția dominantă, printre instanțele lui "este" ființa, ființa ființării, ființarea -, a ființării; f) identificarea timpului cu instanțele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fi anulată, chiar dacă este relaxată într-o măsură considerabilă, cum se întâmplă în fenomenologia constitutivă husserliană, unde "sintezele", pasive sau active, sunt originare, cum se întâmplă în analitica existențială heideggeriană, unde pozițiile de "subiect" și "obiect" nu mai semnifică funcții discursive importante, cum se întâmplă, de asemenea, în fenomenologia merleaupontiană, unde "chiasmul" (care nu are nici o legătură cu distincția dintre subiect și obiect) reprezintă originaritatea oricărui fapt "subiectiv" sau "obiectiv" ca "lume trăită" (monde vécu). Fi-ul însă, spunându-se (arătându
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
șutată de Popescu, ci "de către" Popescu, balonul nu se mai lovește de bară, ci "de către" bară, semnalizarea nu-i făcută de tușier, ci "de către" tușier. N-are nici un rost să venim aici cu autoritatea argumentelor savante, să vorbim despre semantica discursivă și cea pragmatică, despre raporturile sintactice în cutare context situațional, fiindcă idioțenia sare în ochi oricui, de departe și oricând. Ei, și? Dacă prostul dă drumul bolovanului la vale, cine și cum să-l mai oprească? Această amărâtă prepoziție, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
specificul comportamental și atitudinal care rezultă din asumarea unui pattern individualist sau colectivist îl reprezintă mediul educațional (Hofstede, 1986). Astfel, în școală, diferențele dintre cele două modele comportamentale se observă în legătură cu următoarele elemente: vîrsta optimă de învățare, conținutul învățării, relaționarea discursivă cu autoritatea simbolică în clasă, atmosfera de desfășurare a orelor, semnificația educației și a diplomelor, modul de pregătire profesională, comportamentul de părtinire sau imparțialitate al profesorilor. în ceea ce privește vîrsta optimă de învățare, în societățile colectiviste tinerii trebuie să învețe cel mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cum să facă. Atmosfera de desfășurare a orelor este una de armonie formală în culturile colectiviste, în schimb, în culturile individualiste, confruntarea în situațiile de învățare poate fi salutară, conflictele sau diferențele de opinii fiind abordate direct. Referitor la relaționarea discursivă cu autoritatea simbolică în clasă: elevii și studenții răspund cînd sînt apelați personal în societățile colectiviste, dar în societățile individualiste oferă un răspuns numai cînd se adresează o invitație tuturor. Educația este privită ca o cale de dobîndire a prestigiului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
China și SUA, în cadrul căruia subiecții erau rugați să se descrie în situații tipice în care au devenit furioși. Cercetătorii au constatat că în SUA subiecții au făcut referiri la evenimente în care au fost implicați personal (recurgînd la tiparul discursiv independent), în timp ce în China evocările priveau evenimente petrecute altor persoane pe care le cunoșteau (activînd tiparul discursiv interdependent). Bond și Cheung (1983) au coordonat o cercetare în Japonia, Hong Kong, China și SUA, în cadrul căreia participanții, studenți de colegiu, aveau sarcina
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
devenit furioși. Cercetătorii au constatat că în SUA subiecții au făcut referiri la evenimente în care au fost implicați personal (recurgînd la tiparul discursiv independent), în timp ce în China evocările priveau evenimente petrecute altor persoane pe care le cunoșteau (activînd tiparul discursiv interdependent). Bond și Cheung (1983) au coordonat o cercetare în Japonia, Hong Kong, China și SUA, în cadrul căreia participanții, studenți de colegiu, aveau sarcina de a răspunde la întrebarea "cine sînt eu?" în 20 de propoziții (așa-numitul test Who am
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
era/ este feministă. Dar, acest demers de întărire a corectitudinii politice în spațiul public s-a dovedit și o armă socială redutabilă. Căci, cu timpul, umbra metaforică din primele lucrări feministe și-a transformat ironia în cinism gros și etica discursivă în arivism instituțional rapace, fie pentru ea fie pentru soțul ei, fie pentru amândoi împreună. Din fericire nu acesta este singurul tip de feministă din societatea românească, persoane de o decență intelectuală de mare clasă precum Laura Grunberg sau Doina
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de la Biblioteca Alternativa, de exemplu, care nu primește voci masculine în dezbaterea feministă. Astfel, feminismul din România, deja născut de mai bine de două decenii continuă să fie sfâșiat între curente și destul de excentric pentru publicul larg, continuând astfel schizofrenia discursivă a societății românești. Feminsimul a avut și are multe virtuți în a pune probleme morale societății și de a-și exprima dezacordul față de un tip de etică patriarhal-medieval care continuă să existe într-o societate ce se vrea post-modernă. Ca
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mine, o foarte bună ocazie de a aplica un tip de analiză pe care îl teoretizez și despre care cred că poate fi un instrument cu vocație interdisciplinară. Este vorba despre analiza ideologică, prin care înțeleg o formă de arheologie discursivă al cărei obiectiv principal este acela de a releva modul în care iau naștere, se formează și evoluează proiecțiile noastre ideatice despre realitatea socială. Situată, cumva, în siajul "perspectivismului" lui Karl Mannheim, această formulă analitică îmi oferă, iată, posibilitatea de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
1959/2003, 51-52) este cel de "față personală" (personal front), identificat cu funcțiile expresive ale hainelor, însemnelor rangului, obiectelor care îl însoțesc pe performer, precum și caracteristicilor legate de rasă, de sex, de vârstă, dimensiunea și aparența fizică, ținuta corporală, stereotipile discursive, expresiile faciale, gesturi. Prin urmare, "fața personală" se compune din markeri pe care corpul nostru îi poartă în toate situațiile sociale (E. Goffman, 1982, 18). Care este valoarea acestui model pentru studiul psihosociologic al vestimentației? În primul rând, putem recurge
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
să încarce, nici să sărăciască sufletul copilului cu bogățiile lui firești. Așadar: nici memorizări mecanice, nici texte nestrăbătute în clasă, nici noțiuni nelimpezite dinnainte prin exemple, nici teme prea numeroase, nici salturi, nici legături artificieale, nici uniformitate monotonă, nici predare discursivă nici papagalizare, nici excursuri întinse teoretice” (Papadopol, 1925: 167). Fl. Ilioasa consideră că „principiile metodice” vizează fondul învățământului și forma acestuia. Fondul învățământului corespunde acelor concepte transversale pe care le-am discutat mai sus, iar forma este bipartită: expozitivă și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cu forța a se vedea comunismul) pentru a adera la un discurs prestabilit. Ceea ce se pretinde a fi o a treia formă, respectiv discursul emanat din cadrul grupului, pe măsura și în interesul lui, este constituit pornind de la una din formele discursive anterioare. * Putem identifica în rostirea unei persoane urmele libertății sale? Poate că acesta este principalul domeniu al libertății umane. Psihologia și psihanaliza, prin intermediul unor discursuri în esență de tip cauzal, vin să restrângă foarte mult posibilitatea unui anume sens al
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
noi și noi perspective. * Esența omului este dată de orientarea lui spre descifrarea semnelor și rostuirea lor într-un discurs. Că istoria arată (și înseamnă totodată) o înșiruire de discursuri diferite nu trebuie să ne mire, deoarece posibilitățile de organizare discursivă a semnelor sunt multiple. Tot așa cum n-ar trebui să ne mire apariția în viitor a altor tipuri de discursuri. * Într-o lume în care s-a spus aproape tot ce era de spus domeniul originalității mai este posibil doar
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
felul acesta încarc eventualul cititor cu povara unui alt sine. (Orice jurnal tinde să depășească raportarea la celălalt prin intermediul unei raportări la un alt sine, dorind ca cititorul să se recunoască cumva în rândurile sale.) * Aceste rânduri îmi mediază forma discursivă a cunoașterii de sine; chiar dacă este un discurs fragmentat. * Îmi pare prea mult a vorbi de discriminarea femeilor într-o lume în care bărbații au prea puțin dreptul să decidă privitor la nașterea și creșterea propriilor copii. Rolul filosofiei e
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
aparții și să nu îi altereze în vreun fel, fie și în cele mai fine nuanțe, principiile constitutive. În aceste fel se poate explica apa¬renta reluare la nesfârșit a acelorași teme filosofice sau a unor modalități asemănătoare de expresie discursivă. La o mai atentă investigație se observă însă că ceea ce pare a fi o simplă repetiție se dovedește a fi de fapt o reluare, o asu¬mare proprie a temelor filosofice care i-au preocupat pe cei dinainte. Ceea ce bizantinii
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
justificare mai serioasă a acestei necesare opțiuni între două și numai două posibilități. Cititorul de astăzi își poate pune îndreptățit întrebarea de ce nu s-a putut ieși din acest cerc obsesiv al imitării uneia sau alteia din cele două soluții discursive, că doar la urma urmei este vorba de filosofi creștini care puteau foarte bine să găsească și alte posibilități de a-și exprima gândirea. Mai era necesar oare recursul la maniera de discurs a filo sofiei lui Platon pentru un
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
creditarea comună a paradigmei pe care aristotelismul o aduce în explicarea lumii. Oricât ar avansa un autor de filosofie bizantină în speculațiile sale, nu va avea impresia că textele predecesorilor sunt depășite ca univers al discursului, ori că necesitățile sale discursive presupun părăsirea temelor-cheie ale clasicismului grec. 5. Persoană și natură Cadrele în care a evoluat filosofia bizantină au fost într-o măsură hotărâtoare stabilite de distincția de fundament între natură sau esență și persoană sau ipostas. O astfel de distincție
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Scriind polemic împotriva dualismului și politeismului, Tertulian accentuează transcendența radicală a lui Dumnezeu ca Monarhie, însă salvează și aspectul treimic insistând că divinitatea este Treime în Sine. Dumnezeu se face pe Sine Treime. Pe ansamblu, apologetica, deși folosind un univers discursiv încă neprelucrat pentru necesitățile noii expresii creștine a raportului unu-multiplu, va face pași importanți în conturarea unei permeabilități la ideile creștine a spațiului cultural elenist și va da măsura importanței găsirii unor cât mai bune corespondențe între experiența spirituală
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a ține exclusiv de discursul teologic, nevoia de exprimare în cadrele discursului a antinomiei Triunității, ca înțelegere creștină a divinității a implicat din plin nu doar limbajul filosofiei, ci și conturarea unor maniere noi, originale, de exprimare a paradoxalității exprimării discursive a inefabilului ce au influențat pe ansamblu modalitatea bizantină de filosofare. Dacă capado-cienii au reușit să găsească o formulare ce a depășit insuficiența expresiilor anterioare modalității creștine de rezolvare a felului în care Unul și Trei pot fi înțelese ca
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
acord că trebuie folosit cu o mai mare atenție și nuanțare termenul „dumnezeire”. Formația filosofică cristalizată în jurul studiului lui Aristotel l-a ajutat însă pe Palama să găsească o cale de expresie a specificului experienței hesychaste ce a satisfăcut necesitățile discursive ale momentului, așa cum erau ele impuse de controversă, mai cu seamă în aspectele care contau. Logica aristotelică, cu cerințele sale de coerență și consistență, în care era bine exersat, l-au făcut atent pe Palama că în cazul experienței de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cazul experienței de tip mistic trebuie avută în vedere existența unui șir de antinomii care exclud apelul la formalismul logic. Conștiința că terenul pe care se află este antinomic îl determină pe Grigorie să nu cadă în cursa unor formule discursive care să aducă o soluție satisfăcătoare pentru rațiunea comună. Chiar afirmă în mod explicit că este propriu oricărui discurs teologic veridic să afirme când un lucru, când altul, atunci când ambele afirmații sunt adevărate. În aceste aspecte este, de altfel, văzută
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
din antichitate, a filosofa nu este altceva decât exprimarea năzuinței spre înțelepciunea pe care filosoful nu o deține. Cel ce reușește însă să atingă starea minții ce este desemnată prin conceptul de înțelepciune, atunci depășește cele ale filosofării ca act discursiv către filosofarea ca theorie, contemplația supraculturală, sau mai exact, meta-culturală. Este aici un „program” cultural paradoxal, deși perfect întemeiat pentru raționalitatea bizantină: cultura, ca o „îngroșare” a trupului, ca o haină cu care omul se acoperă pentru a-și acoperi
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
3. Structuri discontinue 22 2 Cadru teoretic 23 2.1 ACORD și INSERARE. Trăsături sintactice: interpretabile, valorizate. Trăsături EPP 25 2.2 Faze și periferii sintactice 28 2.3 Parametrul centrului 30 2.4 "Parametrul" configuraționalității. Configuraționalitate vs nonconfiguraționalitate. Configuraționalitate discursivă 33 3 Metodologie 34 3.1 Periodizare 34 3.2 Corpus 34 3.3 Metode de analiză 34 3.4 Relația dintre modelele străine și textele românești vechi. Un punct de vedere 35 III Deplasarea verbului și structura nucleului propozițional
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]