3,349 matches
-
25,17 Vg). Într-adevăr, nimeni nu îndrăznea să-i spună adevărul și să-i reproșeze modul său de viață și faptele sale, în afară de fratele Augustin din Recanati și de fratele Bonaventura din Iseo. De aceea, își permitea să-i disprețuiască pe miniștrii ce erau acuzați de falsitate de complicii săi, răspândiți în toate provinciile Ordinului; aceștia erau niște frați laici, plini de răutate, cicălitori și încăpățânați... Îi demitea din oficiul lor, chiar și fără nicio vină, și îi priva de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pontif îl are doar pe acest bătrân ca să-mi slujească? Se obosește prea mult!». 3. Dar dacă Fericitul Francisc a fost umil în respectul față de Dumnezeu, și mai umil în slujirea aproapelui, cel mai umil a fost în a se disprețui pe sine însuși... Fericitul frate Pacifico, cel care a introdus pentru prima dată Ordinul fraților în Franța, era un om de mare sfințenie. Odată, pe când se ruga într-o biserică, împreună cu Fericitul Francisc, ațipind puțin, a văzut cum se deschide
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
observat o grămadă de noroi, adunată pe marginea drumului, și, imediat, trăgându-și rasa în sus, a intrat în noroi și a început să-l calce cu picioarele, să-l ia și să-l aranjeze. Văzând aceasta, episcopul l-a disprețuit ca pe un nebun și s-a reîntors în oraș. Dar mai târziu, reflectând în sinea lui, a început să se edifice. Când, ulterior, Fericitul Francisc a venit la el, a fost primit cu reverență și evlavie, și, cerând permisiunea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
îmi revine mie, nici vouă, să determinăm pe cineva să aleagă viața noastră, ci noi trebuie să predicăm tuturor penitența cu exemplul faptelor și cu cuvântul, și să-i atragem pe toți la iubirea și urmarea lui Cristos, respingând și disprețuind lumea. Doar lui Dumnezeu îi aparține decizia, singurul care cunoaște ceea ce este indicat pentru oameni, să aleagă acest mod de viață și să-i cheme pe cei pe care el îi consideră potriviți și cărora le-a dăruit harul de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
10,4), nelăsând ca varga păcătoșilor să împovăreze soarta celor drepți (cf. Ps 124,3), în cel de-al unsprezecelea ceas l-a ridicat pe Sfântul Francisc, un om într-adevăr după inima sa (cf. 1Sam 13,14), o lampă disprețuită în gândurile celor bogați, dar pregătită pentru timpul stabilit, trimițându-l în via sa pentru a curăța spinii și mărăcinii, după ce i-a distrus pe filistenii ce îl atacau, iluminând patria și reconciliind-o cu Dumnezeu, sfătuind-o cu îndemnuri
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
este stabilit de drept [-ul canonic] conform normelor dreptății și ale echilibrului, păstrând măsura modestiei, să-și salveze propriul suflet pentru Domnul, totuși, ne dorim cu mai multă ardoare ca voi, ajunși pe culmile spiritualității în gradele cele mai înalte, disprețuind lumea și bogățiile sale, și lăsându-vă conduși de Duh, să îndepliniți în voi toată dreptatea, păstrând forma modestiei ce v-a fost poruncită și abținându-vă de la tot ce vă poate devia de la corectitudinea religioasă sau care în mod
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
judecătorii lor, își asumă riscul de a-i dezlega sau lega în forul pocăinței după cum cred de cuviință, fără să se teamă că astfel îi pun în pericol pe acei enoriași, care nu sunt deloc iertați [de păcate], ce îi disprețuiesc pe propriii preoți, primesc fără discernământ, împotriva mântuirii sufletului propriu și al acestora, acel maslu vindecător de la sfârșitul pelerinajului nostru, care este folositor doar celui care a fost eliberat de pata păcatelor; se întâmplă ca preoții respectivi ce îi îngrijiseră
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
lor și se bucură atunci când bisericile sunt private de dreptatea canonică și când reușesc să sustragă, din parohiile acestora, trupurile defuncților. 6. Se înțelege că unii, pentru a-l putea urma goi, în mod liber, pe Cristos cel gol, au disprețuit bogățiile și demnitățile, angajându-se să trăiască conform legământului Religiei (Ordinului), dovedindu-se încăpățânați în uzurparea drepturilor altora, împotriva lui Dumnezeu și a dreptății. 7. Ne sunt aduse la cunoștință, în acest sens, multe alte fapte grave comise de unii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
îndrăznească niciunul dintre voi să predice în același oraș sau sat, în ziua în care episcopul diecezan sau alții în locul său predică în mod solemn, mai ales în biserica catedrală, fiindcă prin predicarea frecventă rezultă aproape un dezgust și se disprețuiește doctrina unei predicări salutare. Dacă apoi, într-un caz autorizat, se întâmplă să trebuiască să celebrați în bisericile voastre înmormântarea unui alt enoriaș, ceea ce nu trebuie să accepte nimeni fără un motiv adevărat și întemeiat, părăsind vechile locașuri de înmormântare
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Fiți binevoitor și cu cei zgârciți, și cu cei mărinimoși: e datoria dumneavoastră să vă purtați frumos cu oricine. Nu fiți din cale-afară de vorbăreț, ci spuneți doar atât cât e nevoie pentru a vă lăuda marfa. Dacă mușteriii vă disprețuiesc și vă batjocoresc marfa, Încercați să-i convingeți că greșesc, dar nu-i insultați: nu fiți obraznic, ci răbdător și smerit. Căci, dacă apare o gâlceavă de la un lucru mărunt, ați putea pierde un viitor bun client. El ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
mult: nu e de partea dușmanilor străini, ci a dușmanilor civili, precum Antoniu și Brutus. După cum se știe, scrisorile lui Antoniu și discursurile lui Brutus conțineau invective dure împotriva lui Augustus, care însă a tolerat aceste injurii și le-a disprețuit 245. M. Antoniu triumvirul, primul dintre cei doi dușmani ai lui Augustus la care Ovidiu face referire, pe cât de bun prieten al lui Octavian a fost imediat după uciderea lui Cezar, pe atât de crud dușman a devenit după. Cu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ghidat cariera literară. La moartea acestuia poetul i-a oferit un dublu și suprem omagiu: lacrimile și versurile sale, care au fost declamate în plin for (v. 27-30). Se adaugă prietenia fratelui mai mic (Cotta Maximus) care nu i-a disprețuit niciodată tovărășia și prietenia Ovidiu afirmă acest lucru numai dacă Messalinus e de părere că o astfel de recunoaștere nu i-ar putea dăuna (non nocitura). Altfel ar prefera să fie știut de mincinos. Ar fi mai bine decât să
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a doua carte din Tristele, Ovidiu (v. 118) își afirmă convingerea că "numele său este mare în ochii universului" și că "mulțimea de învățați îl cunoaște bine pe Naso" și îndrăznește să-l numere printre autorii care nu-s de disprețuit": Turbaque doctorum Nasonem novit, et audet Non fastiditis annumerare viris (v. 119-120). Fără îndoială, faptul că era conștient de propria-i valoare exprimată în această formă în scrisoarea adresată lui Augustus, pe care-l critica pentru exilul nedrept, ia forma
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cu o fertilitate inocentă, nepăsătoare^... ], masă literară ieșită dintr-o ușoară și neobosită bunăvoință” (Revista Fundațiilor Regale, nr. 5, 1936) - și criticul mizantrop nu greșește prea mult. Numai că inocența, bunăvoința, spontaneitatea se bizuie la Bolintineanu pe instinctul său liric. Disprețuiește regulile În artă („A strînge arta-n reguli credea că-i o sclavie” - Conrad) și, cum spune un bard din poemele lui, el cîntă: „Cum fîșÎie plopul, cum vîjÎie valul, Cum vuvue un vînt”* adică după ureche, atent la sunetele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În orice caz, bucuria acestui angajament. El primește ideile, locurile comune cu sentimentul că totul i se cuvine, fără a fi stînjenit În ideea de originalitate. Simțul proprietății este abolit. Retorica este proprietatea tuturor. Chiar și a acelora care o disprețuiesc. Teroarea exercitată Împotriva retoricii sfîrșește, ieri ca și azi, Într-o retorică a ternarei. Cazul poetului român este mai complicat. El admiră modelele fără să facă o teorie a poeziei. Folosește retorica fără să fie conștient de utilitatea ei. Bolintineanu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de timp și spațiu. Conachi suspină noaptea și ziua, iarna și primăvara. Perseverența și răbdarea Îl recomandă pentru categoria, restrînsă, a adevăraților amanți, așa cum o descrie În secolul al XII-lea Bernard Marti: nu este un adevărat amant cel care disprețuiește anumite luni ale anului, căci ianuarie nu valorează mai puțin decît aprilie sau mai, luni dulci și Înverzite: „L’amour vaut en effet en toute saison...” Primii noștri poeți nu fac Însă deosebirea Între fin ’amor și fals’amor. Ei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
girat de firma cu pricina. Diana se arată însă jignită de zvonurile din minister (Vereș îi dezvăluise subdirectorului natura raporturilor dintre ea și Lică) și pozează în victimă, cu intenția de a stârni compasiunea fostului său iubit, odinioară atât de disprețuit. Naiv, deși "nu credea în iubirea ei", Bizu se confesează totuși Rosinei și-i cere sfatul, ca unei prietene de încredere, iar femeia nu pierde ocazia de a lucra în propriul avantaj și crede că-l poate convinge definitiv, punându
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
să-l pedepsească pe împricinat în felul următor: "cei dintâi ochi frumoși de femeie ce s-ar uita mai dulce la dânsul să-i vâre în suflet otrava dragostei [...], ca să știe și el ce-i femeia și nici să o disprețuiască". Hotărârea divanului se dovedește premonitorie, astfel că, treptat, din apele Dunării și din frumusețea peisajului moldav "i se limpezi chipul necunoscutei cu privirea galeșă" își aminti de Eufrosina și "chipul ei îi zâmbi o clipă din ape", dar mai apoi
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
tot am adus vorba despre "perversiuni", o referință la Sacher Masoch se găsește chiar în Amintirile lui Mite Kremnitz, consultate, în vederea elaborării romanului, și de Lovinescu. Iat-o: "o femeie gătită și pudrată îi părea mai atrăgătoare decât una care disprețuia orice fard; o copilă plină de capricii, fără judecată, îi părea cel mai frumos tip feminin; genul acesta, descris de Sacher-Masoch, îl socotea irezistibil"175. Evident, observația cumnatei lui Maiorescu vine în contradicție cu toate acele interpretări care pariau pe
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
modelat în chip specific și literatura lovinesciană, pe care criticul și-a dorit-o cât mai accesibilă, mai puțin "elitistă". Ca atare, de va fi tânjit după succes, ca un veritabil scriitor profesionist, amfitrionul de la Sburătorul n-avea cum să disprețuiască literatura "de consum", și cu atât mai puțin melodrama, acestei specii desuete încercând să-i imprime deliberat nuanțele "intelectualiste" ale modernismului promovat teoretic. De aceea, dacă "valoarea estetică" a literaturii lovinesciene nu ne (mai) satisface, să ne gândim că există
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
să folosească o versiune "reîncărcată" de limbaj critic modernist, molcom, retractil, autoironic Patraș se plânge în mod repetat de "moldovenitatea" lui, care-l împiedică să fie mai energic și mai răspicat. În realitate, retractilitatea este semnul atitudinii critice care nu disprețuiește ceea ce întâlnește în cale. Căci atunci când e cazul, "gheara" acestui critic (care este tocmai calibrul său intelectual), tânăr șef de școală academică ieșeană, se vede de departe, și tăietura ei e nemiloasă. Cititorul să se îndrepte spre paginile care vorbesc
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
soluții radicale se dădeau la noi încă de pe vremea lui Caragiale. La polul opus este fuga în Europa. A te expatria, a te pierde în Europa, a spori rândurile diasporei. Cei ce rămân acasă, plini de resentimente și complexe, se disprețuiesc și ne disprețuiesc pentru faptul că nu trăim în Europa (occidentală), că nu suntem europeni etc. puțini, foarte puțini, de fapt o infimă minoritate din care am îndrăzni să spunem că facem și noi parte adoptă soluția inversă, radical opusă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dădeau la noi încă de pe vremea lui Caragiale. La polul opus este fuga în Europa. A te expatria, a te pierde în Europa, a spori rândurile diasporei. Cei ce rămân acasă, plini de resentimente și complexe, se disprețuiesc și ne disprețuiesc pentru faptul că nu trăim în Europa (occidentală), că nu suntem europeni etc. puțini, foarte puțini, de fapt o infimă minoritate din care am îndrăzni să spunem că facem și noi parte adoptă soluția inversă, radical opusă: a aduce Europa
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
firesc, de aspecte pentru ea esențiale, nu însă și pentru noi care se numesc discriminările minorităților (inclusiv sexuale), ale azilelor de copii etc. Dacă preconizăm, în această fază de dezvoltare a României, prioritatea valorilor materiale, de civilizație, nu înseamnă că disprețuim valorile spirituale. Este vorba doar de o ordine a priorităților imediate, în mod evident materiale. Trebuie să fii cu totul desprins de realitățile actuale ca să contești o astfel de concluzie. După ce ne integrăm european la acest nivel, de imediată subsistență
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
este vitrina sa cea mai imediată și mai seducătoare pentru o populație care a stat decenii la cozi. Trebuie să dai dovadă de o mare ipocrizie sau de afectare negând această tristă realitate. Sau de o rupere totală de realitate, disprețuind superior-filosofic Europa untului (Constantin Noica). Numai că românii și, în general, locuitorii țărilor din Est după al doilea război mondial, când Europa a fost împărțită în două blocuri antagonice au suferit și suferă încă și mai mult din cauza lipsei altor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]