12,296 matches
-
rele. Dacă l-ar fi iubit cu adevărat, femeia aceea ar fi trebuit să fie aici, cu el, acum și Întotdeauna, nu la Paris. — E o treabă destul de complicată, explică el, ca și când i-ar fi citit gândurile. E căsătorită, În divorț acum, și are un copil. Din nou, nu avea de ce să fie surprinsă. Un bărbat ca Matthew avea nevoie de o relație complicată, pe care să o descâlcească și care să-i mențină interesul viu. Bărbații sunt adesea Înnebuniți după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
-i mențină interesul viu. Bărbații sunt adesea Înnebuniți după femeile care divorțează, doar pentru ideea că le fură celuilalt, competitorului. Ea Îl cunoscuse pe Ashton când era despărțită de soțul ei, dar căsătorită Încă, iar el transformase grăbirea procedurilor de divorț Într-o cruciadă personală. Mersese până Într-acolo Încât o ceruse În căsătorie În ziua pronunțării divorțului. Nu e cea mai fericită situație, n-aș putea spune că mă omor după Încurcături de genul ăsta. Dar Îi oferea ceva asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
fură celuilalt, competitorului. Ea Îl cunoscuse pe Ashton când era despărțită de soțul ei, dar căsătorită Încă, iar el transformase grăbirea procedurilor de divorț Într-o cruciadă personală. Mersese până Într-acolo Încât o ceruse În căsătorie În ziua pronunțării divorțului. Nu e cea mai fericită situație, n-aș putea spune că mă omor după Încurcături de genul ăsta. Dar Îi oferea ceva asupra căruia să se concentreze. Ceva ce trebuia să cucerească, se gândi ea. Dragostea adevărată, dragostea simplă, adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
s-o luăm? — Nu, răspunse Kitty. — De ce? — Nu e de acord Charlie, zise ea râzând. Îl iubește de peste un an, dar nu s-au sărutat nici măcar o dată; ea crede că și el o iubește, dar nu este pregătit. E În divorț acum, zise ea după o pauză. — Sigur că da, spuse Matthew ironic. Arată-mi și mie un bărbat căruia Îi place o femeie și nu este „pregătit“. Zâmbi. Ne vedem imediat, trebuie să dau un telefon foarte important la New York
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Cum se face că e amabil și drăguț cu tine doar când sunt și alți oameni În jur, dar nu te invită niciodată la o Întâlnire? — Pentru că nu e pregătit pentru o relație nouă. Vrea să aștepte să termine cu divorțul. E responsabil. Nu vrea să se joace cu inima mea Înainte să fie sigur că ar corespunde așteptărilor mele - spre deosebire de Matthew. Câteva minute femeile stătură una lângă alta la soare, ostile. Haide, să mergem la Los Angeles. Ziceai că-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
operă. Bill Blitz era un bărbat șters din Park Avenue, de o vârstă incertă, poate Între patruzeci și ceva de ani și cincizeci, specialist În finanțe, pictor și, În ciuda tuturor aparențelor, un tip de treabă. Cu chef de Întâlniri după divorțul recent, intenționa să recupereze timpul pierdut cu fosta soție ștearsă din Park Avenue. Curând după ce se așezară, el Închise discret ochii și adormi. Kitty era trează, dar găsea mult promovata premieră de la MET mediocră, aproape provincială. Pe scenă, un Romeo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
de la Charlie. Și nici un telefon. Cu un an În urmă, Îi oferise un trandafir roșu la o petrecere, iar a doua zi Îi trimisese prin poștă un DVD cu Ultimul tangou la Paris. Crezuse că era o aluzie la iminența divorțului de soția lui franțuzoaică. Dansase pe tangoul lui vreme de un an, dar acum muzica se oprise. Deodată Îi sună telefonul. Cine să o sune de Sf. Valentin? Charlie? Cu inima bătând cu putere se duse să vadă cine o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Maggie rîde. Pe drum, Maggie Îi spune mai multe despre Typical. La puțin timp după ce Compania Își stabilise sediul aici, edilii orașului au comandat o sculptură a „Familiei Tipice“, s-o Înalțe În piața centrală. Chestia nostimă este că rata divorțurilor era la nivelul mediei pe țară, la venirea Companiei, Îi spune Maggie, și lucrurile nu s-au schimbat mult după aceea, dar consiliul municipal s-a tulburat foarte la gîndul că ne vom pierde „valorile familiale“ atît de dragi orășelului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
toți acești ani ai căsătoriei lor. Poate că fusese ea Însăși un loc secret pe care el nu-l explorase suficient, un labirint a cărui arhitectură nu o Înțelesese niciodată, iar acum era deja prea tîrziu. Partajul care a urmat divorțului i-a luat jumătate din portofoliul de acțiuni. A vîndut restul și și-a cumpărat un apartament În orașul În care locuia și acum. După despărțire, i-a scris Marianei o scrisoare (neexpediată), cerîndu-i iertare că s-a prefăcut a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
continuând să înfulece. Crezi că ă Se opri o clipă. Jack își ținu respirația, întrebându-se dacă venise în sfârșit momentul ca Ben să pună vreo întrebare încuietoare legată de tehnici de seducție sau, mai rău, de adevăratul motiv al divorțului părinților lui. — Crezi, continuă Ben, că ar putea să-mi dea ceva de lucru la ziarul ei? Nu te-am rugat niciodată pe tine pentru că ar părea nepotism. Jack izbucni în râs, amuzat de rolul pe care-l juca interesul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
un cot lui Ben șoptindu-i: — Am impresia că suntem în plus pe-aici, băiete. Ar cam fi momentul s-o ștergem. Ben se ridică stângaci. Se presupunea că împăcarea părinților era visul oricărui copil dintr-o familie afectată de divorț, dar lui îi stătea pe limbă să-i spună: „N-o face, tată“, fără a ști ce voia să împiedice de fapt. — Noapte bună, tată, noapte bună ă mamă. Pauza pe care o făcuse spunea totul, dar Carrie, cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Soția, cu copiii. Cel mare, la școală. Eu aici, la pușcărie, că aici am avut timp de gândire, mi-am dat seama că soția și-a găsit un amant. Că nu există nici o explicație. În ’99, luna lui noiembrie, bagă divorț față de mine. Fiind eu plecat la muncă, cumnatul are service auto și l-am ajutat la munca de acolo. Muncă. Când m-am întors acasă, până în Crăciun, cu bani și alimente de la sor-mea, îmi zice nevastă-mea de divorț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
divorț față de mine. Fiind eu plecat la muncă, cumnatul are service auto și l-am ajutat la munca de acolo. Muncă. Când m-am întors acasă, până în Crăciun, cu bani și alimente de la sor-mea, îmi zice nevastă-mea de divorț. Care e motivul? Nu mai vreau pe numele tău, dar trăim împreună. Fă, fată, tu nu judeci, ne-am chinuit de am făcut nuntă, Dumnezeu știe cât ne-am chinuit, ne-am cununat la biserică, ca acum să divorțezi, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
că vine și ea. Judecătorul mă întreabă, eu că nu sunt de acord, care-i motivul. Ea a arătat în dosar că sunt violent, că nu-i aduc banii acasă, că nu-i aduc mâncarea. Nu-i adevărat, nu vreau divorț. Judecătoarea a dat termen. Ne întoarcem acasă împreună, fă, fată, n-ai zis, care-i treaba. Să divorțez că am cheltuit niște bani. Bine, mă, dar nu te gândești la copii. Iar zice că nu se prezintă. Bine, mă. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
-l pune la vreo jumătate de metru de masa interviului. Când vrea să convingă se apleacă, se ține de masă. Îi vezi spinarea și umerii. Din Broscăuți, județul Botoșani. 2 cartușe țigări Viceroy. Se vorbește de o banalitate: pușcărie și divorț Sunt aici de o lună și câteva zile. Am avut afaceri judiciare la Botoșani și am venit înapoi. Acum am iar afaceri și plec înapoi. Nu știu când, dar m-am pus cu cursă și aștept. Sunt cu partajul, frigidere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
E grea, e rea pentru cei care n-au posibilități, bună pentru cei care se descurcă. Ce este corect în ziua de astăzi? Ca să-ți faci o viață mai bună și asta, trebuie să te descurci. Și indiferent cum. De la divorț la finalul așteptat Sunt băiat de Dimitrov... Obor. Și foarte bun la muncă. Am muncit. Am divorțat și asta a rupt viața mea. Nu știu dacă vă dați seama, toți prietenii mei aveau case, eu, nu. Era o mândrie familia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
la finalul așteptat Sunt băiat de Dimitrov... Obor. Și foarte bun la muncă. Am muncit. Am divorțat și asta a rupt viața mea. Nu știu dacă vă dați seama, toți prietenii mei aveau case, eu, nu. Era o mândrie familia. Divorțul a fost ceva normal, pentru că n-avea cum să stea cu mine nevastă-mea atât timp cât eu nu prea dădeam pe-acasă, nu prea ajungeam pe-acasă. M-am căsătorit imediat după ce-am terminat armata, în ’81. Ea avea vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
muncească și să își vadă de treaba ei. Cred că eram mai tot timpul împreună, în afara serviciului, și aveam tot ce ne trebuie în casă, sâmbăta, duminica, mai ales în vremea lui Ceaușescu, ieșeam la o pădure, ieșeam undeva. Și divorțul s-a întâmplat din cauză că nevastă-mea rămăsese gravidă din nou și ne propusesem să păstreze, dar nu știu cum s-a-ntâmplat, c-am venit într-o zi de la servici și deja ea a avortat. În casă. Asta, pe vremea lui Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Zeitung, apropierea de un alt disident al mișcării, Hans Arp (pe atunci animator al coloniei artistice de la Waggis, ce va stimula mai tîrziu formarea de către Iancu a unei colonii similare la Ein Hod, Israel), sînt numai cîteva dintre episoadele unui „divorț” rămas definitiv. Toate eforturile lui Ion Vinea de a-i reapropia (vezi și corespondența citată Vinea-Tzara, restituită de exegetul fenomenului Dada, Henri Béhar) vor rămîne zadarnice. Iancu și Tzara se vor ignora (sau ironiza) reciproc toată viața: ultimul va elimina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lui Virgil Gheorghiu, ruptura dintre Voronca și fostul său emul, Stephan Roll (care îi recenzase volumele anterioare în tonuri flamboaiante), va scinda revista: de o parte, majoritatea celor ostili trădătorului, de cealaltă - mai ales Geo Bogza, prieten și apărător fidel. Divorțul (citește: eliminarea lui Voronca) nu va întîrzia prea mult. Apropiindu-se tot mai mult de sovietism, „uniștii” îmbrățișează - ce-i drept, timid - teza determinării social-politice a artei. Respingerea futurismului italian de către foștii săi adepți (Roll, Mihail Cosma ș.a.) echivalează unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
teatru pur, poate. Regisorul a redus la tipic personagiile Căsătoriei. La radiografie ni i-a revelat nuzi, dincolo de carnea care înșală: vidul iremediabil. Ceiace a vrut s’a înfăptuit; în limitele stricte și după prescripțiile textului. (...) deaceia: inutil să dovedești divorțul dintre textul vechiu și regia mecanică. Un regizor poate surprinde valori permanente în orice fel de text; se poate deda la oricîte operații de alhimie vrea. Susceptibilitatea noastră ar fi preferat un text acrobatic. Să nu-l învinovățim însă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
textului. Apropierea „jovialității” lui Urmuz de fumismele lui Alfred Jarry și Charles Cros, stabilită în „Curs...” (și deja loc comun al receptării avangardiste), e corectă; percepția rămîne totuși a unor simple „farse”, fără un sens mai adînc. Este subliniat, apoi, divorțul dintre „stil” și „semnificație” („mișcarea portretistică e cea academică, însă cuprinsul e absurd”), simularea atitudinii clasice fiind - Bergson dixit - generatoare de comic („demnitatea stilistică, liniștea de mare prozator clasic, din care, firește, iese și comicul”). Preluînd informațiile oferite de Eliza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cine vine azi, iar eu le-am spus că tăticul lui Finn, s-au bucurat peste măsură, crezînd că vine și el. Charlie dă din umeri și Îl cuprinde brusc un aer de tristețe. — Asta e una din problemele cu divorțul. Copiilor le e foarte greu. Și e extrem de dificil să faci planuri, În condițiile În care ticăloasa lor de mamă te anunță de schimbări În ultima clipă. Fran Întrerupe liniștea stînjenitoare care amenință să se instaleze, bătînd din palme și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
În loc să arate Îngrozită, așa cum mă așteptasem, se mulțumește să rîdă. — Crezi că n-am visat și eu la asta În fiecare seară, după ce le-am născut pe fete? Stăteam În pat, simțeam că-l urăsc pe Marcus și visam la divorț. Nu-ți face griji, e perfect normal. Mă cuprinde un sentiment de ușurare. — Adevărat? — Absolut, zîmbește ea din nou. Dar, Ellie, te-ai gîndit să mergi la cineva? — La cine? — La un psiholog. Nu, nu-i de mine. N-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
ești fericit. — Nu. Dar nici nu aș renunța chiar acum. Uite ce e, oftez eu. Nu e vorba de ceva permanent. Poate că avem doar nevoie de puțin răgaz ca să ne gîndim. Nu cred că ar trebui să discutăm despre... divorț... sau ceva de genul ăsta. O, Doamne. Divorț. Numai faptul că am pomenit cuvîntul ăsta Îmi dă fiori pe șira spinării. Să sperăm că nu e decît o fază. El nu e nici de acord, nici Împotriva. Nu scoate nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]