3,782 matches
-
cum trebuie nici de-aproape, nici dinăuntru, fără Beniuc, Ci văzurăm bărbații purtând la butoniere garoafe roșii ca Beniuc; Tot roșii, steagurile ca-n poemele lui Beniuc. Am zis: de-ai lui Beniuc, de-ai noștri!“ („Mai lăsați-o cu dogmele opțiunii“, Flacăra, 27 noiembrie 1982) „Un luptător mare, ucenic și maestru al Spiritului Revoluționar, în vremea istorică a căruia am trăit și-am lucrat și eu, și pe care și eu l-am cunoscut până azi drept ctitor și ctitorit
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
am putut planta sau vinde minimum 100 de bucăți de pomișori altoiți tot cu mere și pere nobile, am și vândut și plantat conform numărului indicat. Prin 1894 am primit a fi apostolul socialismului internațional de când apoi neîntrerupt am propagat dogmele socialiste și am luat parte la congresele ținute la Brașov și Sibiu, precum și la înființarea de organizații ale grupelor muncitorilor de pământ și căruțași și secțiuni. În 1908 am aflat următorul metod de nutreț, adică toamna, când nu mai poți
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
neliniștită strălucește pe schelăria sumbră a acestor filme ca un diamant mare cât hotelul Ritz, ascuns - din pudoare și eleganță - sub o husă jerpelită. Marfa, și nu banii (dialog cu Mihai Chirilov) „8. Nu se acceptă filmele de gen.ș Dogma ’95 Alex. Leo “erban : Am auzit recent o chestie nemaipomenită în legătură cu Marfa și banii : i s a reproșat, de către nu știu ce ziaristă de doi lei, că prea și-a făcut reclamă cu prezența la Cannes ! Cu alte cuvinte, dacă un film
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
jeepul roșu ar fi putut avea un accident ! în plin câmp...). Alex. Leo Șerban : Iar eu mă-ntreb dacă filmul nu ar fi avut de câștigat cerând (și obținând ; sau nu vezi punctul 8 de la Copenhaga din motto !) un certificat Dogma 95, cum au primit n-șpe filme unele nule de-a dreptul care își vâră patalamaua D-95 în pregeneric și automat se vorbește despre ele. Nu știu, poate că e de admirat curajul lui Puiu de a o lua
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
care a mers extraordinar de bine în lume ?) Tot o formă de snobare și de limitare e și asta ; după ce au mâncat o dată caviar (Tarkovski, Kieslowski, Wong Kar-wai...), unii nu se mai uită nici la icrele de știucă. Cât despre Dogma 95, presa/publicul nostru abia reacționează la Cannes, vrei să-i destabilizezi complet fluturându-le un ștraif pe care scrie Dogma nr. X ?... Cinci întrebări pentru Radu Muntean și Răzvan Rădulescu 1. Unii au criticat filmele voastre (Furia, respectiv Marfa
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
mâncat o dată caviar (Tarkovski, Kieslowski, Wong Kar-wai...), unii nu se mai uită nici la icrele de știucă. Cât despre Dogma 95, presa/publicul nostru abia reacționează la Cannes, vrei să-i destabilizezi complet fluturându-le un ștraif pe care scrie Dogma nr. X ?... Cinci întrebări pentru Radu Muntean și Răzvan Rădulescu 1. Unii au criticat filmele voastre (Furia, respectiv Marfa și banii) din cauza „limbajuluiș. Cică ar fi „suburbanș... Ce le răspundeți ? 2. Este această „felie de viațăș (sub)urbană un decupaj
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
țuțomaniei ce ravajează Bucureștiul (și, bănuiesc, împrejurimile Muscelului ). Căci Sfântul de lângă Cișmigiu va fi devenit, neîndoios, un Baedeker al celor fără idei proprii, gânditorul eminamente rural al unei țări asemenea, al cărei fundament solid nu este dizolvanța cioraniană, ci certitudinea dogmei (ortodoxe, în plus !). Altfel spus, serialul despre Cioran (simplu accident ”exotic” într-o cultură întemeiată pe mutism și rugăciune) ar avea darul de a ne întoarce la ”cele sfinte” que le Diable nous garde ! Și, din fericire, Diavolul (Cioran) este
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
câte bordeie, atâtea obiceie”, fiecare om fiind lăsat „În legea lui”, dacă nu chiar „În plata Domnului”. În acest sens, este simptomatic faptul că În spațiul cultural românesc nu s-au născut mișcări eretice, care apar de regulă acolo unde dogma oficială este rigidă și atotputernică. Simion Mehedinți avea dreptate să afirme că „neamul nostru a fost scutit și de erezii, și de eretici” <endnote id="(476, p. 66)"/>. O afirmație similară făcea În 1934 și Mircea Eliade : „La noi, răsăritenii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acuzaților. La jumătatea anilor ’20, profesorul A.C. Cuza de la Universitatea din Iași clama repudierea de către Biserica Ortodoxă a Vechiului Testament, care ar permite atotputernicia Satanei „Întrupată În jidani” <endnote id="(67, p. 46)"/>. În 1928, tot el Își definea propria dogmă antisemită : „Doctrina naționalistă creștină” sau „Cuzismul”. În acest cadru, A.C. Cuza Îl celebra pe Isus Cristos, „galileanul de rasă arică” (sic ! ), cel care a luptat și i-a Învățat pe toți să lupte Împotriva evreilor, „popor al Diavolului”. Isus a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cuzismul”. În acest cadru, A.C. Cuza Îl celebra pe Isus Cristos, „galileanul de rasă arică” (sic ! ), cel care a luptat și i-a Învățat pe toți să lupte Împotriva evreilor, „popor al Diavolului”. Isus a Înlocuit cu Învățătura sa divină „dogma diabolică” a „jidanilor”, bazată pe „minciună și crimă” și, „evident, inspirată de Diavolul Însuși”. Acest tip de discurs nu putea să ducă decât la „soluția finală” : „singura soluție posibilă a problemei jidănești - conchidea A.C. Cuza - este eliminarea jidanilor” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
substitut simbolic al lui Isus : fie profanarea ostiei (Învinuire tipică adusă evreilor din Occidentul medieval), fie profanarea reprezentării iconografice a lui Isus. În ambele cazuri se considera că este vorba de ipostaze ale deicidului, pentru că - din punctul de vedere al dogmei creștine - ostia și icoana nu simbolizează, ci chiar sunt Corpus Domini. În toate cazurile, din ostia călcată În picioare, din crucifixul Înțepat sau din icoana Înjunghiată țâșnește sânge - simbolul vieții. După cum relatează Evanghelia, la fel s-ar fi Întâmplat și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
culturale în sionism. Au participat 300 de evrei din toate straturile. Participă și David Wald și se mai spune despre sionism, scopul sionismului, importanța lui din punct de vedere național și cultural pentru poporul evreu și pentru educația tineretului în dogmele vechii religii ebraice, pentru că tinerii evrei sunt crescuți în limbile țărilor unde trăiesc. Copii evrei au nevoie de educație evreiască națională altfel vor deveni români și vor uita neamul din care fac parte, se vor asimila și vor uita religia
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
departamentul invocat era la București, la fel ca și tipografia Patriarhiei Române. Și toate aceste șicane numai pentru faptul că partidul comunist voia Îndepărtarea românilor de la credința milenară a strămoșilor lor. Printre „mezelicurile” excluse din ziar ca incompatibile fiind cu dogmele rigide ale religiei leninisto-staliniste dar și cu secretul strașnic pus pe niște lucruri de care știa toată lumea, s-au aflat: „...eliminarea prezentării detaliate a modului cum se fac controalele vamale la Vama Albița”; „...scoaterea informației publicitare a IACM Vaslui din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
chiar maestrul perfect care ne va îndruma calea în viață. Până la urmă, maestrul perfect al fiecăruia dintre noi este chiar înăuntrul nostru, așteptând răbdător momentul în care se poate face auzit. Dacă am urma o singură persoană sau o singură dogmă nu am ajunge decât cel mult o copie, fie și una foarte bună. Dacă, în schimb, am îmbina esența informațiilor din jurul nostru, filtrate și exprimate prin ceea ce avem mai bun în noi, poate am deveni cu adevărat oameni ai viitorului
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
polemic. Ce mă deranjează pe mine e grosolănia binarismelor la care recurg unii comentatori pentru a releva acest fapt. Distincția nu e aceea dintre clasicism și un mizerabilism (C.T. Popescu) sau neorealism fiziologic (tot C.T. Popescu), filmat însă pe stil Dogma (Tudor țepeneag) de niște băieți care s-au adaptat la cerințele modei (tot țepeneag) ca să vîneze niște premii ușor de doborît (Doru Bușcu) ; în toată înșiruirea asta de citate nu există nici măcar o afirmație adevărată, nici măcar un termen folosit corect
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de lemn de santal! Faptul că mă aflam În plină lumină, În anticamera cabinetului unui doctor, mă dezamăgea puțin, dezamorsând fanteziile mele cu iz mistic, dar În același timp era și o ușurare. Venind din comunism, noțiunea de guru-leader, de dogme și de grupări ca la partid mă oripila, chiar dacă pretextul era cercetarea spiritului. Cunoscându-l pe Peter, nu ar fi trebuit să am nici o suspiciune și eram uimit să simt cât de multe mă năpădiseră. Demonii se stârnesc și ies
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
reprezintă o realitate ultimă. În scenariile fabuloase ale lui Gozzi, cuvintele sunt doar un vehicul, devenind la nevoie țipăt, ritm sau melodie. În teatrul lui, toate stilurile posibile de joc sunt acceptate, cu condiția ca nici unul să nu devină metodă, dogmă fixă. De aceea, cred, compozitori dintre cei mai diverși au fost atrași de textele lui Gozzi (Wagner a scris prima sa operă după Femeia șarpe - piesa pe care am montat-o și eu la Boston -, iar În afară de Puccini și Prokofiev
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Paștilor și de Paști. Tendințele ei schismatice se manifestau prin antipatia sănătoasă față de ritualul Bisericii Greco-Catolice și a preoților ei. Simțea o atracție profundă pentru latura morală și poetică a Evangheliei, dar nu simțea nevoia să se sprijine pe nici o dogmă. Înfricoșătoarea nesiguranță a vieții de apoi, cu lipsa ei de intimitate, nu intra În vederile ei. Religiozitatea ei profundă și pură se manifesta printr-o credință egală În existența unei alte lumi și a imposibilității de a o Înțelege În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
elemente de tragic și comic). "...Există opere epice cu puternice latențe dramatice... Drama este concluzia și momentul cel mai interesant al oricărui roman... Romanul dramatic e definit ca o specie intermediară între epos și dramă." (Adrian Marino) Romanul modern, rebel dogmelor, se sustrage rigorilor oricărei clasificări și, sub influența artei dramatice, a cinematografului, a realizat o sinteză, îmbogățind genul epic cu modalități de exprimare dramatică, apropiind literatura de om, de trăirile lui în suprafață și în adâncime, dinamic, obiectiv, nemijlocit, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pentru numele Mântuitorului, că aceluiași Dumnezeu ne rugăm!" a strigat el. A pus la cale unificarea celor două biserici dezbinate. Trimișii lui au făcut cărare bătând în lung și-n lat Europa, prosternându-se, milogindu-se după ajutor. Orgolii popești, dogme absurde, dorință de supremație, lupta pentru putere, interesele negustorești, dezbinarea, și de o parte și de cealaltă, au fost mai puternice. Discordia dintre Orientul grec-ortodox și Occidentul latin-catolic, Marea Schismă -, a fost mai puternică. Se căscase o prăpastie peste care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Oameni care să moară pentru adevărul lor, din fericire, au fost și mai sunt încă puțini, poate câțiva -, dar ei sunt vânați ca fiarele, aruncați în temniță, arși pe rug, pentru că au comis sacrilegiul de a gândi altfel decât zice dogma. Ei nu reprezintă decât o forță morală, care, în confruntarea cu intoleranța, cu forța brutală, este îngenuncheată. În apărarea blândului Iisus, au aprins ruguri ce te sufocă prin fumul de carne arsă... În ipocrizia lor, "să nu păcătuiască vărsând sânge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
expuneri susținute de un eminent pediatru, Sebastian Nicolau. * Multe discuții despre euthanasie; puțini "pro", majoritatea "contra". Fac parte din a doua categorie. Argumentele mele se trag din filosofia medicinii. Practica medicinii, multimilenară, dar și "știință" multiseculară, se constituie pe respectarea dogmelor hipocratice. Selectez cu grijă: am scris "dogme" pentru că medicina nu poate renunța,deontologic, la dogme. Or, în dogmatica hipocratică, obiectivul unic este menținerea și protejarea vieții. Nici o excepție, nici o îngăduință, nici o crimă. A suprima, cu bună-știință, o viață este o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Nicolau. * Multe discuții despre euthanasie; puțini "pro", majoritatea "contra". Fac parte din a doua categorie. Argumentele mele se trag din filosofia medicinii. Practica medicinii, multimilenară, dar și "știință" multiseculară, se constituie pe respectarea dogmelor hipocratice. Selectez cu grijă: am scris "dogme" pentru că medicina nu poate renunța,deontologic, la dogme. Or, în dogmatica hipocratică, obiectivul unic este menținerea și protejarea vieții. Nici o excepție, nici o îngăduință, nici o crimă. A suprima, cu bună-știință, o viață este o crimă, indiferent de motivație și indiferent de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
contra". Fac parte din a doua categorie. Argumentele mele se trag din filosofia medicinii. Practica medicinii, multimilenară, dar și "știință" multiseculară, se constituie pe respectarea dogmelor hipocratice. Selectez cu grijă: am scris "dogme" pentru că medicina nu poate renunța,deontologic, la dogme. Or, în dogmatica hipocratică, obiectivul unic este menținerea și protejarea vieții. Nici o excepție, nici o îngăduință, nici o crimă. A suprima, cu bună-știință, o viață este o crimă, indiferent de motivație și indiferent de unele orientări externe. Medicii, în istoria medicinii, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Astfel de acte, știm cu toții, se mai practică. Chiar "sub ochii noștri", probabil, (de exemplu, prin înfometarea subiectului). Dar oficializarea euthanasiei ar fi o legiferare a crimei, o sfidare a misiunii "apostolice", care nu este o simplă vorbă. * Însă: de ce "dogmă", într-o disciplină care se schimbă de la zi la zi? Pentru că în practică, această știință, întocmai ca religia, nu-și poate schimba obiectivul: medicul are ca obiectiv slujirea vieții, clericul are ca obiectiv slujirea lui Dumnezeu. Euthanasia înseamnă spolierea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]